Steaua Roşie, ianuarie 1971 (Anul 22, nr. 1-25)
1971-01-14 / nr. 10
i 1 ( I S I I I I I I 1 II (Urmare din pag 1) pahar şi a lăsat în urma lui un cortegiu întreg de suferinţe: de necrezut, 4 copii minori ! Există şi alte scene, cu alte nuanţe, care au fundalul tot udat cu băutură excesivă. Cu diferite ocazii, oamenii organizează petreceri familiale. Fapt cit se poate de firesc şi de obişnuit. O aniversare, un eveniment, o ocazie acoperită de bucurii.. In satul Şilea Nirajului (comuna Măgherani) Kovács Mihai urma să plece în armată. Părinţii lui s-au gîndit să facă o petrecere la care au invitat rude, prieteni, vecini. Cînd, totul era mai frumos, un oaspete şi-a depăşit limitele şi s-a văzut, dintr-o dată, cel mai puternic om din sat A declanşat scandalul! Ruşinat de faptă, fratele său a sărit să-l tempereze. Culmea a fost lovit, fără milă, şi pînă la urmă era să fie tăiat cu cuţitul. Bineînţeles, mesenii l-au imobilizat pe iritatul oaspete. Treabă grea! De-a dreptul indignaţi, Demeter — tată şi fiu (şi ei cu măsura paharului depăşită) au intervenit să-l ducă acasă. Dar, pe cine? încăierare! După ce a primit cîteva lovituri, Demeter Iosif (tatăl) şi-a ieşit din fire şi i-a înfipt neascultătorului , un cuţit in spate. Şi, astfel, FO■ RAI IOSIF a devenit victimă. Consecinţele: 106 zile spitalizare — pensionare de boală, scoaterea lui din producţie, cheltuieli, familie lezată, cercetări penale, drumuri la judecătorie — victima pretinde despăgubiri, adică diferenţa dintre salar şi pensie. Apoi, un şir de discuţii, duşmănii între familii, uimirea şi dezaprobarea satului întreg, rude şi prieteni în certuri. FORAI BENIAMIN, fratele victimei, nici nu mai vreau să aud de el, a aruncat cu noroi în faţa întregii noastre familii. M-a lovit, nu-l recunosc ca frate ... Desigur, investigaţiile noastre au scos în evidenţă ramificaţii mai întinse ale consecinţelor care decurg din consumul excesiv de alcool. Pericolul capătă amplitudini mai mari în clipa cînd intrăm în sfera oamenilor de la volan. DUMITRU TABARCEA, ofiţer de miliţie: aproape 20 la sută — e o cifră aproximativă — din numărul total al accidentelor de circulaţie de pe raza judeţului nostru sunt urmare a acestei cauze. ... Cînd omul îşi pierde simţul măsurii şi apoi se urcă la volan, reflexele acţionează tîrziu şi dezordonat iar lucrurile se complică imediat pe străzi circulă pietoni de cele mai diferite vîrste. C. V. a fost şofer la C.L.F. A avut mai multe reţineri de permis de conducere. In 1968 conducea, beat, autovehiculul i s-a anulat permisul, a fost condamnat. Bineînţeles, familia avea tot timpul de suferit. Nu aducea banii acasă — divorţ Nici acum nu-şi achită datoriile faţă de propriul copil. Are, în schimb, imaginaţie foarte bogată şi, în acelaşi timp, deplasată. Acum, fără nici un rost, bate pe la diferite uşi, cu idei preconcepute, fixiste, şi acuză pe alţii prin simple închipuiri. Tot el ! ... O scurtă conferinţă de presă, ad-hoc, cu o singură temă: — Prin faţa dv. au trecut multe dosare penale şi civile, cu consecinţele nefaste ale consumului excesiv de alcool. Aveţi experienţă şi puncte personale de vedere. Sînteţi amabil să ni le dezvăluiţi ? ANTON ŞERBAC, judecător, zguduitoarea, vă rog să subliniaţi acest cuvînt, zguduitoarea majoritate a scandalurilor şi a bătăilor de la sate au loc la bufete, lingă ele sau în legătură cu ele. Personal, sînt neplăcut surprins de faptul că mulţi sînt tineri, deseori sub 20 de ani. Nu o dată, din relatările împricinaţilor sau ale martorilor, am fost mişcat de cantităţile de băutură consumate de o persoană, la o singură ocazie. Marea precădere o au băuturile spirtoase tari, mai rar vinul. — Vă amintiţi, cumva, vreo asemenea cantitate? — Da, în urmă cu vreo trei ani, după o bătaie năpraznică între nişte vecini, foarte senin, inculpatul spunea că a băut cîteva pahare de apă, însă pline cu ţuică, era vorba de 800—900 grame de ţuică! TITUS CICSA, procuror, aş avea cam multe de spus. încerc să fiu scurt, cit mai concis. Unele consecinţe în care conducătorii auto produc accidente sunt de-a dreptul tragice: morţi, răniţi, distrugeri de bunuri, suferinţe pentru familii, copii. Apoi, şoferultată, obsedat de faptă iar copiii suferă din cauza lui, soţia îşi ascunde faţa de ruşine atunci cînd trece printre oameni. Sunt şi cazuri ieşite din comun. In satul Toaca, un cetăţean beat s-a urcat în căruţă şi a lovit atît de tare caii incii ei. în alergătură, s-au năpustit asupra unui trecător şi l-au omorit. Sau, un alt aspect, în aparenţă incredibil. Gestionara Nagy Jolán de la cooperativa de consum din Mădăraş are neplăceri — zice — familiale. Are, însă, un mod aparte de a gîndi: îşi îneacă „necazurile“ în rom şi vodcă. Rezultatul? Se vede în serviciu; nu ţine evidenţa mărfurilor; nu le măsoară şi nu le numără pe cele care intră; la vînzare nu încasează corect preţurile. Cînd mergea cu taraba în tîrg la Band, o lăsa nesupravegheată sau o dădea pe mîna unor persoane străine. Şi, încă ceva: în timpul transportului era atît de nepăsătoare încit, pur şi simplu, pierdea mărfuri pe drum. In consecinţă, 28.000 lei pagubă pentru cooperativă, îmbolnăvirea ei, scoaterea din muncă... — De natură civilă, ne relataţi cîteva situaţii? — Divorţuri generate de acelaşi consum fără limite. Soţul bea salariul, rămîne fără el, în drum de la fabrică pînă acasă. De aici, neajunsuri pentru întreaga familie şi, bineînţeles, toate se încheie cu scandaluri şi bătăi în faţa copiilor. Sunt situaţii intolerabile care duc la destrămarea familiilor. Nu mai vorbesc de contravenţii şi ultraj la bunele moravuri, de expresii necontrolate, de urîţenii care apar ca puncte negre pe tabloul general, sănătos al societăţii noastre... ŞTEFAN HOLBAC, judecător, sunt judecător de 18 ani şi îmi permit să afirm că aproximativ 80 din suta de cauze penale sunt generate sub influenţa alcoolului. Excepţie, de obicei, sunt infracţiunile de speculă. E interesant că, în general, oamenii invocă, ca purajul paharului prea plin o circumstanţă atenuantă această stare de fapt ce nu corespunde realităţii, însăşi legea face o diferenţiere în sensul că uneori starea de beţie poate constitui o circumstanţă agravantă pentru făptuitor... — Ca om, ce aţi dori să le spuneţi acestor indivizi? « — Un sfat, pe care îl repet: măsură, măsură, măsură. ...Măsură! Da, într-adevăr, măsura şi cumpătul, simţul res- ponsabilităţii şi al respectului faţă de propria persoană, autocontrolul, toate laolaltă au înrîuriri directe asupra acelora care pătează fără discernămint climatul nostru social. Dacă pătrundem, niţel, dincolo de aspectul direct, de simpla întîlnire cu pjumul-trestie, schimonosit şi desfigurat de atîtea pahare răsturnate fără dram de raţiune în gura veşnic Însetată, ajungem şi în sfera colectivului unde el munceşte. In majoritatea cazurilor, un rol educativ important revine co- | g PffmnPvtirPS legilor săi, opiniei publice, care | | * I UUUCApI C5 au justificata şi necesara menire “ de a prinde de rever pe omul fără simţul măsurii care cutează să arunce cu atîta uşurinţă şi indiferenţă o dîră cenuşie pe fresca curată a milioanelor şi milioanelor de oameni integri care nu-şi precupeţesc puterile pentru a înscrie noi şi noi izbînzi pe întinsul grafic al ţării, grafic care ilusiy noastre, grafic la care, fiecare,i fără excepţie, trebuie să ne aducem contribuţia... I I I PAGINA 2 STEAUA ROȘIE ŞCOALA Implicaţiile sociale ale pregătirii tehnicoproductive a elevilor Introducerea in trimestrul întîi al anului şcolar in curs a pregătirii tehnico-productive ca obiect de studiu în şcoala şi liceul de cultură generală face parte organică din acţiunea permanentă şi constantă a partidului de racordare a invâţamentului de cultură generală la cerinţele de progres şi dezvoltare multilaterală ale ţării. Obiectul acesta menit să pregătească tineretul pentru muncă, prin muncă, implică responsabilitate deopotrivă din partea conducerii şcolilor, colectivelor profesorale, elevilor si nu in ultimă instanţă a părinţilor. In acest sens ne-am adresat tovarăşului profesor ION TITEA, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean. „ Au început cursurile celui de-al doilea trimestru şcolar. Socotim că este important să ne oprim asupra felului cum a fost primită introducerea pregătirii tehnicoproductive in şcoală de către părinţi, elevi, cadre didactice, conducerile şcolilor? — Din constatările noastre in munca de îndrumare şi control, din concluziile unor sondaje operate, din discuţiile purtate cu conducătorii de întreprinderi, profesori şi conduceri de şcoli, elevi şi părinţi am constatat că introducerea pregătirii tehnico-productive ca obiect de studiu a trezit pretutindeni un viu şi îndreptăţit interes. Atmosfera favorabilă evidentă este motivată de faptul că o foarte mare parte a absolvenţilor din învăţămîntul de cultură generală, în noile condiţii de cuprindere în învăţămîntul superior, erau nevoiţi să se încadreze într-o muncă productivă, fără a avea însă noţiuni şi o pregătire tehnică ceea ce făcea efectiv anevoioasă încadrarea în muncă. Acest lucru explică şi faptul că mulţi din absolvenţi nereuşind la facultate nici nu se îndreptau spre o muncă productivă. Imediat după apariţia indicaţiilor Ministerului Învăţămîntului în legătură cu introducerea pregătirii tehnico-productive în şcoală, unele colective profesorale şi conduceri ele şcoli au apărut oarecum descumpănite. Aceasta nu pentru că Indicaţiile nu erau clare sau necesare, ci pentru că realizarea lor solicitaţi solicită efort din partea conducerilor de şcoli cit şi a corpului profesoral. Au apărut derutaţi cei care credeau că odată cu apariţia instrucţiunilor trebuie să primească şi laboratoare, ateliere şi maiştri. Dar nu e deloc firesc ca totul să apară ca prin miracol. Spiritul instrucţiunilor este ca pregătirea tehnico-productivă să fie introdusă peste tot unde există şi pot fi create condiţiile materiale minime. Ele prevăd îmbunătăţirea legăturilor şcolii cu locul de muncă, cu întreprinderea, valorificarea maximă a resurselor locale, cu alte cuvinte este chemată în sprijinul realizării iniţiativei. Şi din acest punct de vedere, sunt conduceri de şcoli care, fără să ceară şi fără să aştepte nimic, şi-au organizat cabinete tehnice, ateliere şi laboratoare. Sunt exemple în acest sens Liceul nr. 2 din Reghin, Liceul nr. 5 din Tg.Mureş, Liceul din Iernut. Spunînd acest lucru, nu înseamnă că în aceste unităţi există o puternică bază materială sau adevărate linii tehnologice, dar există certe premise pentru dezvoltarea atelierelor actuale astfel incit noul an şcolar să înceapă în condiţii corespunzătoare în ce priveşte predarea pregătirii tehnico-productive. Pregătirea tehnico-productivă este de fapt o problemă mult mai complexă decit pregătirea ca atare. Ea vizează latura practică aplicativă a intregului proces de învăţămint, o încadrare a culturii tehnice în cultura generală a elevului. Pregătirea generală, complexă a elevului pentru viaţă, întregul învăţămint trebuie să primească un caracter practic aplicativ care să corespundă progresului şi cerinţelor societăţii. Ţinînd seama de acest lucru, dar care în unele şcoli nu a fost înţeles ca atare punem accent pe Crearea ,de laboratoare mai multe. Preocupări în acest sens există la liceele „Unirea", „Bolyai", Liceul nr. 4 din Tg.-Mureş, Liceul din Iernut, Liceul din Sărmaşu. Obiectivul fundamental al pregătirii tehnico-productive este munca. Pregătirea prin muncă pentru viaţă este un element esenţial dar care nu va putea fi realizat decit dacă este astfel şi pe deplin înţeles de profesori, de diriginţi, de organizaţiile de tineret, de familie. Astfel spunînd este de fapt vorba şi de acţiunea de educare, de schimbare de mentalitate care este absolut încetăţenită în ţările avansate ale lumii. Părinţii vor trebui să înţeleagă că copiilor lor, care vor trăi intr-o societate modernă, trebuie să li se inoculeze din grădiniţă o mentalitate practică. Acesta va fi omul modern. Pregătirea tehnică productivă nu afectează cu nimic dorinţa de devenire intelectuală a elevului ci dimpotrivă îi întregeşte posibilităţile de cunoaştere şi de o mai bună şi competentă orientare în societatea modernă. Fiecare act al muncii să aibă o motivaţie practică. Slujeşti astfel cu maximă eficienţă interesele societăţii şi propriile-ţi interese. Toţi părinţii trebuie să se pătrundă de importanţa acestui lucru care are o utilitate capitală pentru viitorul luminos al copiilor lor. în ce priveşte tineretul şcolar el se dovedeşte foarte receptiv şi interesat de participarea la activitatea tehnico-productivă. Uneori este regretabilă influenţa negativă a părinţilor asupra copiilor. N-am vrea ca această influenţă să fie în unele cazuri chiar nefastă pentru viitorul profesional al copiilor. O atmosferă cu totul favorabilă se află în şcolile municipiului Sighişoara, in ce priveşte pregătirea tehnică productivă. Pot fi date exemple Şcoala generală nr. 2 din Sighişoara şi Şcoala generală nr. 1 din Tirnăveni. Mai sunt însă unele şcoli în curs de organizare şi unele care mai stau chiar în expectativă. Din cele aproximativ 300 de şcoli generale din mediul sătesc, în luna noiembrie 38 încă nu-şi perfectaseră locul de muncă în C.A.P. Vinovate de acest lucru se fac desigur deopotrivă consiliile populare, conducerile şcolilor şi conducerile C.A.P. Tot ca lipsuri în acest sens se înscrie şi faptul că nu toate şcolile au laboratoare şi cercuri de elevi pe materii, elemente esenţiale în pregătirea tehnico-productivă. Introducerea pregătirii tehnicoproductive a prilejuit dezvăluirea capacităţii de orientare şi realizare a problemelor legate de acest fapt ale conducerilor şi colectivelor profesionale ale şcolilor. încă in acest an, absolvenţii şcolilor de cultură generală trebuie să beneficieze de rezultate pozitive în pregătirea tehnică-productivă. Consemnat de OLGA APOSTOL Olimpiade şcolare Duminică 17 ianuarie se va desfăşura etapa pe localitate a Olimpiadei de matematică, manifestare ştiinţifică organizată de Inspectoratul şcolar judeţean in colaborare cu Filiala din Tg.-Mureş a Societăţii de Ştiinţe Matematice. Participă la această etapă toţi elevii care au obţinut media minimum 7 în trimestrul I al anului şcolar în curs şi doresc să participe, din clasele IX-XII ale liceelor de cultură generală şi de specialitate şi din anii I-IV ai şcolilor profesionale. Materia pentru concurs este cea publicată în Gazeta de matematică Seria B nr. 12/1970. La această etapă, pentru municipiul Tg.-Mureş va funcţiona o singură comisie a cărui preşedinte este prof. Petru Simon, iar pentru judeţ vor funcţiona comisii în centrele: Tirnăveni, Bahnea, Sîngeorgiu de Pădure, Sovata, Miercurea Nirajului, Deda, Gurghiu, Reghin, Sighişoara, Sărmaşu, Luduş, Band, Iernut, Rîciu. ★ La etapa judeţeană a Olimpiadei de matematică, ce se va desfăşura la 14 februarie, vor participa elevii care au obţinut minimum 15 puncte la etapa pe localitate. dr Etapa finală (republicană) a Olimpiadei de matematică se va desfăşura în zilele de 16, 17 şi 18 mai la Bucureşti. ★ In atenţia elevilor amatori! In curind vor începe fazele pe localitate ale Olimpiadelor de fizică, chimie, limba română şi limba maghiară pentru clasele IX-XII, respectiv anii I-IV ai liceelor de toate gradele şi şcolile profesionale precum şi Olimpiadele pe obiecte pentru clasele V-X ale şcolilor generale. Datele exacte vor fi anunţate din vreme. Momentul actual reclama creşterea calitativă a muncii politice (Urmare din pag. 1) tăţile agricole vor fi comisiile economice, organizatorice, de propagandă etc. care funcţionează atît pe lingă comitetul orăşenesc de partid cit şi pe lingă comitetele şi organizaţiile de partid din întreprinderi şi cooperativele agricole de producţie, într-o recentă plenară a Comitetului orăşenesc de partid s-au stabilit sarcini concrete pentru fiecare comisie, unele dintre aceste organisme au fost completate cu noi membri, ţinîndu-se seama, bineînţeles, de specificul fiecărei comisii in parte. Care sînt sarcinile actuale şi de perspectivă ale comisiilor sau mai bine zis ale organizaţiilor de partid? în primul rînd, e necesar ca fiecare organizaţie de partid să-şi integreze activitatea în specificul muncii colectivului de salariaţi dintr-o unitate economică sau alta, în întreprinderi, de exemplu, organizaţiile de partid, de la începutul acestui an, şi-au intensificat activitatea in direcţia folosirii integrale a timpului de lucru şi a capacităţilor de producţie, pentru economisirea de materii prime şi materiale, pentru o calitate ireproşabilă a tuturor sortimentelor în fabricaţie etc. în majoritatea unităţilor economice se vor organiza cursuri de perfecţionare şi de ridicare a calificării tuturor muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. Fireşte că această latură a perfecţionării continue a oamenilor presupune din partea organizaţiilor de partid, sindicale şi U.T.C., din partea conducerilor întreprinderilor o activitate prodigioasă, competentă şi simţ de răspundere. Iată doar cîteva obiective care constituie conţinutul activităţii politico-educative pe care o desfăşoară comuniştii din unităţile economice din oraş. — Care sunt cele mai urgente probleme din cooperativele agricole asupra cărora comitetul orăşenesc de partid va insista în mod deosebit? — Aplicarea consecventă şi operativă a programului privind organizarea, planificarea şi conducerea agriculturii. Până acum, în acest domeniu, s-au făcut paşi importanţi. Cooperativa agricolă din Roşiori, împreună cu alte C.A.P. din judeţ participă la construcţia complexului intercooperatist de creştere şi îngrăşare a 30.000 de porci anual. Acest complex a intrat parţial în funcţiune înainte de termenul prevăzut. In anul acesta va fi terminat. Nu de mult s-a constituit asociaţia intercooperatistă — tot pentru creşterea porcilor — dintre cele două cooperative agricole din oraş. Fabrica de zahăr împreună cu alte C.A.P. din judeţ, au constituit o altă asociaţie. E în studiu înfiinţarea unei asociaţii pentru creşterea vacilor de lapte prin cooperarea dintre C.A.P. Luduş şi Combinatul industriei alimentare. Oprindu-ne numai la acest aspect , înfiinţarea de asociaţii intercooperatiste — se înţelege de la sine că rezultatele în sectorul agricol vor depinde în bună măsură de nivelul cooperării dintre unităţile asociate, de nivelul răspunderii şi iniţiativei organizaţiilor de partid, ale conducerilor cooperativelor agricole de producţie. Este de la sine înţeles că traducerea în viaţă a programului privind organizarea, planificarea şi conducerea agriculturii necesită o masivă participare a tuturor lucrătorilor din unităţile agricole. Pentru ca această participare să aibă de pe acum un caracter activ şi bine organizat, ea trebuie să aibă ca suport permanent o largă şi bogată activitate politică şi organizatorică desfăşurată de organizaţiile de partid. Profunda înţelegere de către fiecare cooperator, mecanizator, specialist etc. a semnificaţiei şi finalităţii măsurilor privind planificarea, organizarea şi conducerea agriculturii, măsuri menite să ducă la ridicarea eficienţei economice în unităţile agricole — iată, pe scurt, sensul şi preocupările actuale în munca politică ce o desfăşoară comitetul orăşenesc de partid şi, sub îndrumarea sa, organizaţiile de bază, toţi oamenii muncii din unităţile agricole de pe raza oraşului. Rezultate! concursului de vitrine O.C.L. î,Alimentara" Tg.-Mureş, în perioada trimestrului IV, a organizat concurs de vitrine, la care au participat 38 magazine din cadrul întreprinderii. Comisia concursului a stabilit că cea mai reuşită, atrăgătoare şi estetică vitrină a fost realizată de colectivul de lucrători al magazinului de desfacere nr. 7 (responsabil Olariu Mircea); locul II s-a acordat colectivului magazinului nr. 16 (responsabil Crişan Cornel) iar locul III s-a atribuit colectivului magazinului nr. 86 (responsabil Văradi Ferenc). Colectivele menționate au beneficiat de premii în obiecte. ALBERT RIES Ansamblul artistic „Mureşul“ în turneu Ansamblul artistic „Mureşul" întreprinde un turneu de 12 zile cu care prilej vizitează mai multe localităţi din ţară. Un grup de cântăreţi şi dansatori vor da spectacole în oraşul Dej şi satele din împrejurimi, iar un alt grup se deplasează în judeţul Harghita. Programul reprezentaţiilor cuprinde o selecţie de cîntece şi jocuri populare româneşti, maghiare şi germane, aflate în repertoriul ansamblului. Se oferă posibilităţi de calificare! I.U.I.U. Tg.-Mureş organizează curs de calificare de scurtă durată, cu scoatere din producţie, în următoarele meserii: — STRUNGAR — RECTIFICATOR — LĂCĂTUŞ — TERMIST TRATAMENTIST Se primesc înscrieri prin recomandarea primită din partea Oficiului forţelor de muncă Tîrgu-Mureş, înscrierile se fac zilnic, între orele 11—14, la biroul învăţămint al întreprinderii. Condiţii de admitere: bărbaţi, cu şcoala generală absolvită şi serviciul militar satisfăcut. I. A. S. Iernut judeţul Mare, angajează — UN ŞEF DE SECTOR ECONOMIC Condiţii: studii superioare economice şi vechime 9 ani în funcţii economice. — UN CONTABIL ŞEF LA F.N.C. IERNUT, cu studii superioare economice şi vechime 8 ani în funcţii economice. Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. 1.1. „PRODCOfflNLEX“ Tg.-Mureş STRADA GHEORGHE DOJA NR. 177 angajează urgent: •— MERCEOLOGI, pentru aprovizionare în ramura metal, chimie, textile, cu o vechime de minimum 5 ani. Condiţii de angajare conform prevederilor H.C.M. nr. 914/1968. Informaţii suplimentare se pot obţine la serviciul personal. Telefon: 1-52-20, interior 4. Ii oS 9 I 1 I1 it I I I Mica publicitate VÂND casă, două camere, bucătărie și grădină, ocupabilă. Informații: telefon 1.47.52, orele 9—11 și 18—20. Agenţia judeţeană O. N. T. Mureş organizează CU AUTOCARELE O.N.T. următoarele excursii interne: — TG.-MUREŞ—CLUJ Plecarea: in fiecare sîmbătă, ora 7. manoveren: în aceeaşi zi. Preţul: 26 lei. — TG.-MUREŞ—BUCIN Plecarea : în fiecare duminică, ora 7. înapoierea: în aceeaşi zi. Preţul: 37 lei. — TG.-MUREŞ—IAŞI Plecarea: 23 ianuarie 1971, ora 6. înapoierea: 24 ianuarie 1971. Preţul: 130 lei (se asigură o cazare la hotel). — TG.-MUREŞ—ORADEA Plecarea: 30 I 1971, ora 6. înapoierea: 31 I 1971. Preţul: 62 lei (se asigură numai transportul). — TG.-MUREŞ—BUCUREŞTI Plecarea: 5 II 1971, ora 14. înapoierea: 7 II 1971. Preţul: 165 lei (se asigură două cazări la hotel). — TG.-MUREŞ—POIANA BRAŞOV Plecarea: 6 II 1971, ora 14. înapoierea: 7 II 1971. Preţul: 70 lei (se asigură o cazare). înscrieri şi informaţii suplimentare la Agenţia O.N.T. Mureş, telefon 302-87. ! A«§1»A ■ Cinema JOI, 14 IANUARIE TG.-MUREŞ — Artar Pomul de ■ crăciun. Selecţi Şoimii. Progresuri 100 de carabine. Tineretului ! Adio, prieteni! Muncitoresc! Castelul condamnaţilor. Flacăra! Faţa pierdută. SIGHIŞOARA — Lumina: De şapte ori şapte. LUDUŞ — Flacăra. Sentinţa. IERNUT — Lumina: Iubirea strict oprită. SARMAŞU — Popular: Acţiunea „Vulturul“. REGHIN — Patria: Pan Wolodyjowsky. Victoria! Soarele vagabonzilor. TIRNAVENI — Melodia: Departe de lumea dezlănţuită. SOVATA — Doina: Răzbunarea Sfîntului. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Contemporanul tău. FINTÎNELE — Patria: Această femeie. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul. Familia Tot. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia română, ora 20: Pădurea împietrită. INSTITUTUL DE TEATRU, sala Studio, ora 20: Strigoii. I I I Televiziune 10,00—11,30 — Emisiuni-lecţie pentru lucrătorii din agricultură. Cultura cartofului; 18,00 — Emisiune în limba maghiară; 18,30 — La volan. Emisiune pentru conducătorii auto; 18,50 — Mult e dulce şi frumoasă. Emisiune de limbă română; 19,20 — 1 001 de seri. Emisiune pentru cei mici; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Cînd actele nu corespund realităţii. Anchetă; 20,45 — Itinerar plastic: Bacău; 21,00 — Film serial: Vidocq; 21,30 — Baschet masculin: Steaua — Spartak Leningrad (Cupa Cupelor). Repriza a doua; 22,00 — Teleglob. Intre Alexandria şi Suez; 22,30 — Noapte de ianuarie... Lieduri şi romanţe. Solişti: Angela Moldovan şi Nicolae Florei; 22,50 — Telejurnalul de noapte. Radio Tg.-Mures VINERI, 15 IANUARIE In limba română: 6,30—7; întâlnire matinală. Muzică: 16,30— 18. Cronica actualităţii. Varietăţi muzicale. Pe undele tinereţii. Muzică. România pe meridianele globului. Rezultatele trageri: din 13 ianuarie 1971. Extragerea I: 33, 1, 21, 5, 27, 18. Fond de premii: 581.239 lei. Extragerea a II-a: 35, 25, 7, 20, 6. Fond de premii: 526.905 lei.