Steaua Roşie, ianuarie 1971 (Anul 22, nr. 1-25)

1971-01-14 / nr. 10

i 1 ( I S I I I I I I 1 I­I (Urmare din pag 1) pahar şi a lăsat în urma lui un cortegiu întreg de suferinţe: de necrezut, 4 copii minori ! Există şi alte scene, cu alte nuanţe, care au fundalul tot u­dat cu băutură excesivă. Cu di­ferite ocazii, oamenii organizează petreceri familiale. Fapt cit se poate de firesc şi de obişnuit.­ O aniversare, un eveniment, o oca­zie acoperită de bucurii.. In satul Şilea Nirajului (comuna Măgherani) Kovács Mihai urma să plece în armată. Părinţii lui s-au gîndit să facă o petrecere la care au invitat rude, prieteni, vecini. Cînd, totul era mai fru­mos, un oaspete şi-a depăşit li­mitele şi s-a văzut, dintr-o dată, cel mai puternic om din sat A declanşat scandalul! Ruşinat de faptă, fratele său a sărit să-l tem­pereze. Culmea­ a fost lovit, fără milă, şi pînă la urmă era să fie tăiat cu cuţitul. Bineînţeles, me­senii l-au imobilizat pe iritatul oaspete. Treabă grea! De-a drep­tul indignaţi, Demeter — tată şi fiu (şi ei cu măsura paharului depăşită) au intervenit să-l ducă acasă. Dar, pe cine? încăierare! După ce a primit cîteva lovituri, Demeter Iosif (tatăl) şi-a ieşit din fire şi i-a înfipt neascultătorului , un cuţit in spate. Şi, astfel, FO­■­­ RAI IOSIF a devenit victimă.­­ Consecinţele: 106 zile spitalizare — pensionare de boală, scoaterea lui din producţie, cheltuieli, fa­milie lezată, cercetări penale, drumuri la judecătorie — victi­ma pretinde despăgubiri, adică diferenţa dintre salar şi pensie. Apoi, un şir de discuţii, duşmănii între familii, uimirea şi dezapro­barea satului întreg, rude şi prie­teni în certuri. FORAI BENIAMIN, fratele vic­timei, nici nu mai vreau să aud de el, a aruncat cu noroi în faţa întregii noastre familii. M-a lo­vit, nu-l recunosc ca frate ... Desigur, investigaţiile noastre au scos în evidenţă ramificaţii mai întinse ale consecinţelor ca­re decurg din consumul excesiv de alcool. Pericolul capătă ampli­tudini mai mari în clipa cînd in­trăm în sfera oamenilor de la volan. DUMITRU TABARCEA, ofiţer de miliţie: aproape 20 la sută — e o cifră aproximativă — din numărul total al accidentelor de circulaţie de pe raza judeţului nostru sunt urmare a acestei cauze. ... Cînd omul îşi pierde simţul măsurii şi apoi se urcă la volan, reflexele acţionează tîrziu şi dez­ordonat iar lucrurile se complică imediat­ pe străzi circulă pietoni de cele mai diferite vîrste. C. V. a fost şofer la C.L.F. A avut mai multe reţineri de permis de con­ducere. In 1968 conducea, beat, autovehiculul­ i s-a anulat permi­sul, a fost condamnat. Bineînţe­les, familia avea tot timpul de su­ferit. Nu aducea banii acasă — divorţ­ Nici acum nu-şi achită datoriile faţă de propriul copil. Are, în schimb, imaginaţie foarte bogată şi, în acelaşi timp, depla­sată. Acum, fără nici un rost, bate pe la diferite uşi, cu idei preconcepute, fixiste, şi acuză pe alţii prin simple închipuiri. Tot el ! ... O scurtă conferinţă de pre­să, ad-hoc, cu o singură temă: — Prin faţa dv. au trecut mul­te dosare penale şi civile, cu con­secinţele nefaste ale consumului excesiv de alcool. Aveţi expe­rienţă şi puncte personale de ve­dere. Sînteţi amabil să ni le dez­văluiţi ? ANTON ŞERBAC, judecător, zguduitoarea, vă rog să subliniaţi acest cuvînt, zguduitoarea majo­ritate a scandalurilor şi a bătăilor de la sate au loc la bufete, lingă ele sau în legătură cu ele. Personal, sînt neplăcut surprins de faptul că mulţi sînt tineri, deseori sub 20 de ani. Nu o da­tă, din relatările împricinaţilor sau ale martorilor, am fost miş­cat de cantităţile de băutură consumate de o persoană, la o singură ocazie. Marea precădere o au băuturile spirtoase tari, mai rar vinul. — Vă amintiţi, cumva, vreo asemenea cantitate? — Da, în urmă cu vreo trei ani, după o bătaie năpraznică între nişte vecini, foarte senin, inculpatul spunea că a băut cîte­va pahare de apă, însă pline cu ţuică, era vorba de 800—900 gra­me de ţuică! TITUS CICSA, procuror, aş a­­vea cam multe de spus. încerc să fiu scurt, cit mai concis. Unele consecinţe în care conducătorii auto produc accidente sunt de-a dreptul tragice: morţi, răniţi, dis­trugeri de bunuri, suferinţe pen­tru familii, copii. Apoi, şoferul­­tată, obsedat de faptă iar copiii suferă din cauza lui, soţia îşi as­cunde faţa de ruşine atunci cînd trece printre oameni. Sunt şi cazuri ieşite din comun. In satul Toaca, un cetăţean beat s-a urcat în căruţă şi a lovit atît de tare caii incii ei. în alergătu­ră, s-au năpustit asupra unui trecător şi l-au omorit. Sau, un alt aspect, în aparenţă incredibil. Gestionara Nagy Jolán de la co­operativa de consum din Mădăraş are neplăceri — zice — familiale. Are, însă, un mod aparte de a gîndi: îşi îneacă „necazurile“ în rom şi vodcă. Rezultatul? Se ve­de în serviciu; nu ţine evidenţa mărfurilor; nu le măsoară şi nu le numără pe cele care intră; la vînzare nu încasează corect pre­ţurile. Cînd mergea cu taraba în tîrg la Band, o lăsa nesuprave­gheată sau o dădea pe mîna unor persoane străine. Şi, încă ceva: în timpul transportului era atît de nepăsătoare încit, pur şi simplu, pierdea mărfuri pe drum. In con­secinţă, 28.000 lei pagubă pentru cooperativă, îmbolnăvirea ei, scoaterea din muncă... — De natură civilă, ne relataţi cîteva situaţii? — Divorţuri generate de ace­laşi consum fără limite. Soţul bea salariul, rămîne fără el, în drum de la fabrică pînă acasă. De aici, neajunsuri pentru întreaga fami­lie şi, bineînţeles, toate se înche­ie cu scandaluri şi bătăi în faţa copiilor. Sunt situaţii intolerabile care duc la destrămarea fami­liilor. Nu mai vorbesc de contra­venţii şi ultraj la bunele mora­vuri, de expresii necontrolate, de urîţenii care apar ca puncte ne­gre pe tabloul general, sănătos al societăţii noastre... ŞTEFAN HOLBAC, judecător, sunt judecător de 18 ani şi îmi permit să afirm că aproximativ 80 din suta de cauze penale sunt generate sub influenţa alcoolului. Excepţie, de obicei, sunt infrac­ţiunile de speculă. E interesant că, în general, oamenii invocă, ca­ pu­rajul paharului prea plin o circumstanţă atenuantă această stare de fapt ce nu corespunde realităţii, însăşi legea face o di­ferenţiere în sensul că uneori sta­rea de beţie poate constitui o circumstanţă agravantă pentru făptuitor... — Ca om, ce aţi dori să le spu­neţi acestor indivizi? « — Un sfat, pe care îl repet: măsură, măsură, măsură. ...Măsură! Da, într-adevăr, măsura şi cumpătul, simţul res-­­ ponsabilităţii şi al respectului­­ faţă de propria persoană, auto­controlul, toate laolaltă au înrîu­­riri directe asupra acelora care pătează fără discernămint clima­tul nostru social. Dacă pătrun­dem, niţel, dincolo de aspectul direct, de simpla întîlnire cu p­­ju­mul-trestie, schimonosit şi desfi­gurat de atîtea pahare răsturnate fără dram de raţiune în gura veşnic Însetată, ajungem şi în sfera colectivului unde el mun­ceşte. In majoritatea cazurilor, un rol educativ important revine co- | g PffmnPvtirPS legilor săi, opiniei publice, care | | * I UUUCApI C5 au justificata şi necesara menire “ de a prinde de rever pe omul fă­ră simţul măsurii care cutează să arunce cu atîta uşurinţă şi indi­ferenţă o dîră cenuşie pe fresca curată a milioanelor şi milioane­lor de oameni integri care nu-şi precupeţesc puterile pentru a în­­scrie noi şi noi izbînzi pe întinsul graf­ic al ţării, grafic care ilusi­y noastre, grafic la care, fiecare,­­­i fără excepţie, trebuie să ne adu­cem contribuţia... I I I PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Ş­COALA Implicaţiile sociale ale pregătirii tehnico­­productive a elevilor Introducerea in trimestrul întîi al anului şcolar in curs a pre­gătirii tehnico-productive ca obiect de studiu în şcoala şi liceul de cultură generală face parte organică din acţiunea permanentă şi constantă a partidului de racordare a invâţamentului de cultură generală la cerinţele de progres şi dezvoltare multilaterală ale ţării. Obiectul acesta menit să pregătească tineretul pentru muncă, prin muncă, implică responsabilitate deopotrivă din partea condu­cerii şcolilor, colectivelor profesorale, elevilor si nu in ultimă instanţă a părinţilor. In acest sens ne-am adresat tovarăşului profesor ION TITEA, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean. „ Au început cursurile celui de-al doilea trimestru şcolar. Socotim că este important să ne oprim asupra felului cum a fost primită introducerea pregătirii tehnico­­productive in şcoală de către pă­rinţi, elevi, cadre didactice, con­ducerile şcolilor? — Din constatările noastre in munca de îndrumare şi control, din concluziile unor sondaje ope­rate, din discuţiile purtate cu con­ducătorii de întreprinderi, profe­sori şi conduceri de şcoli, elevi şi părinţi am constatat că introdu­cerea pregătirii tehnico-productive ca obiect de studiu a trezit pretu­tindeni un viu şi îndreptăţit inte­res. Atmosfera favorabilă evidentă este motivată de faptul că o foarte mare parte a absolvenţilor din în­­văţămîntul de cultură generală, în noile condiţii de cuprindere în în­­văţămîntul superior, erau nevoiţi să se încadreze într-o muncă pro­ductivă, fără a avea însă noţiuni şi o pregătire tehnică ceea ce făcea efectiv anevoioasă încadra­rea în muncă. Acest lucru explică şi faptul că mulţi din absolvenţi nereuşind la facultate nici nu se îndreptau spre o muncă productivă. Imediat după apariţia indicaţii­lor Ministerului Învăţămîntului în legătură cu introducerea pregătirii tehnico-productive în şcoală, une­le colective profesorale şi condu­ceri ele şcoli au apărut oarecum descumpănite. Aceasta nu pentru că Indicaţiile nu erau clare sau necesare, ci pentru că realizarea lor solicita­ţi solicită efort din partea conducerilor de şcoli cit şi a corpului profesoral. Au apărut derutaţi cei care credeau că oda­tă cu apariţia instrucţiunilor tre­buie să primească şi laboratoare, ateliere şi maiştri. Dar nu e deloc firesc ca totul să apară ca prin miracol. Spiritul instrucţiunilor este ca pregătirea tehnico-productivă să fie introdusă peste tot unde există şi pot fi create condiţiile ma­teriale minime. Ele prevăd îmbu­nătăţirea legăturilor şcolii cu locul de muncă, cu întreprinderea, va­lorificarea maximă a resurselor lo­cale, cu alte cuvinte este chemată în sprijinul realizării iniţiativei. Şi din acest punct de vedere, sunt conduceri de şcoli care, fără să ceară şi fără să aştepte nimic, şi-au organizat cabinete tehnice, ateliere şi laboratoare. Sunt e­­xemple în acest sens Liceul nr. 2 din Reghin, Liceul nr. 5 din Tg.­­Mureş, Liceul din Iernut. Spunînd acest lucru, nu înseamnă că în aceste unităţi există o puternică bază materială sau adevărate linii tehnologice, dar există certe pre­mise pentru dezvoltarea ateliere­lor actuale astfel incit noul an şco­lar să înceapă în condiţii cores­punzătoare în ce priveşte preda­rea pregătirii tehnico-productive. Pregătirea tehnico-productivă este de fapt o problemă mult mai complexă decit pregătirea ca a­­tare. Ea vizează latura practică aplicativă a intregului proces de învăţămint, o încadrare a culturii tehnice în cultura generală a ele­vului. Pregătirea generală, com­plexă a elevului pentru viaţă, între­gul învăţămint trebuie să primeas­că un caracter practic aplicativ care să corespundă progresului şi cerinţelor societăţii. Ţinînd seama de acest lucru, dar care în unele şcoli nu a fost înţeles ca atare punem accent pe Crearea ,de la­boratoare mai multe. Preocupări în acest sens există la liceele „Unirea", „Bolyai", Liceul nr. 4 din Tg.-Mureş, Liceul din Iernut, Liceul din Sărmaşu. Obiectivul fundamental al pre­gătirii tehnico-productive este mun­ca. Pregătirea prin muncă pentru viaţă este un element esenţial dar care nu va putea fi realizat decit dacă este astfel şi pe deplin în­ţeles de profesori, de diriginţi, de organizaţiile de tineret, de fami­lie. Astfel spunînd este de fapt vorba şi de acţiunea de educare, de schimbare de mentalitate care este absolut încetăţenită în ţările avansate ale lumii. Părinţii vor tre­bui să înţeleagă că copiilor lor, care vor trăi intr-o societate modernă, trebuie să li se inoculeze din gră­diniţă o mentalitate practică. A­­cesta va fi omul modern. Pregăti­rea tehnică productivă nu afec­tează cu nimic dorinţa de deve­nire intelectuală a elevului ci dim­potrivă îi întregeşte posibilităţile de cunoaştere şi de o mai bună şi competentă orientare în socie­tatea modernă. Fiecare act al mun­cii să aibă o motivaţie practică. Slujeşti astfel cu maximă eficienţă interesele societăţii şi propriile-ţi interese. Toţi părinţii trebuie să se pătrundă de importanţa aces­tui lucru care are o utilitate capi­tală pentru viitorul luminos al co­piilor lor. în ce priveşte tineretul şcolar el se dovedeşte foarte receptiv şi in­teresat de participarea la activi­tatea tehnico-productivă. Uneori este regretabilă influenţa negativă a părinţilor asupra copiilor. N-am vrea ca această influenţă să fie în unele cazuri chiar nefastă pentru viitorul profesional al copiilor. O atmosferă cu totul favorabilă se află în şcolile municipiului Si­ghişoara, in ce priveşte pregăti­rea tehnică productivă. Pot fi date exemple Şcoala generală nr. 2 din Sighişoara şi Şcoala generală nr. 1 din Tirnăveni. Mai sunt însă unele şcoli în curs de organizare şi unele care mai stau chiar în expectativă. Din cele aproximativ 300 de şcoli ge­nerale din mediul sătesc, în luna noiembrie 38 încă nu-şi perfecta­seră locul de muncă în C.A.P. Vinovate de acest lucru se fac de­sigur deopotrivă consiliile popu­lare, conducerile şcolilor şi con­ducerile C.A.P. Tot ca lipsuri în acest sens se înscrie şi faptul că nu toate şcolile au laboratoare şi cercuri de elevi pe materii, ele­mente esenţiale în pregătirea teh­nico-productivă. Introducerea pregătirii tehnico­­productive a prilejuit dezvăluirea capacităţii de orientare şi realizare a problemelor legate de acest fapt ale conducerilor şi colectivelor profesionale ale şcolilor. încă in acest an, absolvenţii şcolilor de cultură generală trebuie să bene­ficieze de rezultate pozitive în pre­gătirea tehnică-productivă. Consemnat de OLGA APOSTOL Olimpiade şcolare Duminică 17 ianuarie se va desfăşura etapa pe localitate a Olimpiadei de matematică, manifestare ştiinţifică organiza­tă de Inspectoratul şcolar ju­deţean in colaborare cu Filiala din Tg.-Mureş a Societăţii de Ştiinţe Matematice. Participă la această etapă toţi elevii care au obţinut media minimum 7 în tri­mestrul I al anului şcolar în curs şi doresc să participe, din clasele IX-XII ale liceelor de cultură generală şi de specia­litate şi din anii I-IV ai şcolilor profesionale. Materia pentru concurs este cea publicată în Gazeta de matematică Seria B nr. 12/1970. La această etapă, pentru mu­nicipiul Tg.-Mureş va funcţiona o singură comisie a cărui pre­şedinte este prof. Petru Simon, iar pentru judeţ vor funcţiona comisii în centrele: Tirnăveni, Bahnea, Sîngeorgiu de Pădure, Sovata, Miercurea Nirajului, Deda, Gurghiu, Reghin, Sighi­şoara, Sărmaşu, Luduş, Band, Iernut, Rîciu. ★ La etapa judeţeană a Olim­piadei de matematică, ce se va desfăşura la 14 februarie, vor participa elevii care au obţinut minimum 15 puncte la etapa pe localitate. dr Etapa finală (republicană) a Olimpiadei de matematică se va desfăşura în zilele de 16, 17 şi 18 mai la Bucureşti. ★ In atenţia elevilor amatori! In curind vor începe fazele pe lo­calitate ale Olimpiadelor de fizică, chimie, limba română şi limba maghiară pentru clasele IX-XII, respectiv anii I-IV ai liceelor de toate gradele şi şco­lile profesionale precum şi O­­limpiadele pe obiecte pentru clasele V-X ale şcolilor gene­rale. Datele exacte vor fi anun­ţate din vreme. Momentul actual reclama creşterea calitativă a muncii politice (Urmare din pag. 1) tăţile agricole vor fi comisiile eco­nomice, organizatorice, de propa­gandă etc. care funcţionează atît pe lingă comitetul orăşenesc de partid cit şi pe lingă comitetele şi organi­zaţiile de partid din întreprinderi şi cooperativele agricole de producţie, într-o recentă plenară a Comitetului orăşenesc de partid s-au stabilit sar­cini concrete pentru fiecare comisie, unele dintre aceste organisme au fost completate cu noi membri, ţi­­nîndu-se seama, bineînţeles, de spe­cificul fiecărei comisii in parte. Ca­re sînt sarcinile actuale şi de pers­pectivă ale comisiilor sau mai bine zis ale organizaţiilor de partid? în primul rînd, e necesar ca fiecare organizaţie de partid să-şi integreze activitatea în specificul muncii co­lectivului de salariaţi dintr-o unitate economică sau alta, în întreprinderi, de exemplu, organizaţiile de partid, de la începutul acestui an, şi-au in­tensificat activitatea in direcţia fo­losirii integrale a timpului de lucru şi a capacităţilor de producţie, pen­tru economisirea de materii prime şi materiale, pentru o calitate irepro­şabilă a tuturor sortimentelor în fa­bricaţie etc. în majoritatea unităţilor economice se vor organiza cursuri de perfecţionare şi de ridicare a calificării tuturor muncitorilor, teh­nicienilor şi inginerilor. Fireşte că această latură a perfecţionării con­tinue a oamenilor presupune din partea organizaţiilor de partid, sindicale şi U.T.C., din partea conducerilor întreprinderilor o ac­tivitate prodigioasă, competentă şi simţ de răspundere. Iată doar cî­­teva obiective care constituie conţi­nutul activităţii politico-educative pe care o desfăşoară comuniştii din unităţile economice din oraş. — Care sunt cele mai urgente pro­bleme din cooperativele agricole a­supra cărora comitetul orăşenesc de partid va insista în mod deosebit? — Aplicarea consecventă şi ope­rativă a programului privind orga­nizarea, planificarea şi conducerea agriculturii. Până acum, în acest do­meniu, s-au făcut paşi importanţi. Cooperativa agricolă din Roşiori, împreună cu alte C.A.P. din judeţ participă la construcţia complexului intercooperatist de creştere şi îngră­­şare a 30.000 de porci anual. Acest complex a intrat parţial în funcţiu­ne înainte de termenul prevăzut. In anul acesta va fi terminat. Nu de mult s-a constituit asociaţia inter­­cooperatistă — tot pentru creşterea porcilor — dintre cele două coope­rative agricole din oraş. Fabrica de zahăr împreună cu alte C.A.P. din judeţ, au constituit o altă asociaţie. E în studiu înfiinţarea unei asocia­ţii pentru creşterea vacilor de lapte prin cooperarea dintre C.A.P. Luduş şi Combinatul industriei alimentare. Oprindu-ne numai la acest aspect , înfiinţarea de asociaţii inter­­cooperatiste — se înţelege de la sine că rezultatele în sectorul agricol vor depinde în bună măsură de nivelul cooperării dintre unităţile asociate, de nivelul răspunderii şi iniţiativei organizaţiilor de partid, ale conduce­rilor cooperativelor agricole de pro­ducţie. Este de la sine înţeles că traducerea în viaţă a programului privind organizarea, planificarea şi conducerea agriculturii necesită o masivă participare a tuturor lucră­torilor din unităţile agricole. Pentru ca această participare să aibă de pe acum un caracter activ şi bine orga­nizat, ea trebuie să aibă ca suport permanent o largă şi bogată activi­tate politică şi organizatorică desfă­şurată de organizaţiile de partid. Profunda înţelegere de către fie­care cooperator, mecanizator, spe­cialist etc. a semnificaţiei şi finali­tăţii măsurilor privind planificarea, organizarea şi conducerea agricultu­rii, măsuri menite să ducă la ridi­carea eficienţei economice în unită­ţile agricole — iată, pe scurt, sensul şi preocupările actuale în munca politică ce o desfăşoară comitetul orăşenesc de partid şi, sub îndruma­rea sa, organizaţiile de bază, toţi oamenii muncii din unităţile agri­cole de pe raza oraşului. Rezultate! concursului de vitrine O.C.L. î,Alimentara" Tg.-Mureş, în perioada trimestrului IV, a or­ganizat concurs de vitrine, la care au participat 38 magazine din cadrul întreprinderii. Comisia con­cursului a stabilit că cea mai reu­şită, atrăgătoare şi estetică vitrină a fost realizată de colectivul de lucrători al magazinului de desfa­cere nr. 7 (responsabil Olariu Mircea); locul II s-a acordat colec­tivului magazi­nului nr. 16 (res­ponsabil Crişan Cornel) iar locul III s-a atribuit colectivului magazi­nului nr. 86 (responsabil Văradi Ferenc). Colectivele menționate au bene­ficiat de premii în obiecte. ALBERT RIES Ansamblul artistic „Mureşul“ în turneu Ansamblul artistic „Mureşul" în­treprinde un turneu de 12 zile cu care prilej vizitează mai multe localităţi din ţară. Un grup de cântăreţi şi dansatori vor da spec­tacole în oraşul Dej şi satele din împrejurimi, iar un alt grup se deplasează în judeţul Harghita. Programul reprezentaţiilor cuprin­de o selecţie de cîntece şi jocuri populare româneşti, maghiare şi germane, aflate în repertoriul an­samblului. Se oferă posibilităţi de calificare! I.U.I.U. Tg.-Mureş organizează curs de calificare de scurtă durată, cu scoatere din producţie, în următoarele meserii: — STRUNGAR — RECTIFICATOR — LĂCĂTUŞ — TERMIST TRATAMENTIST Se primesc înscrieri prin recomandarea primită din partea Oficiului forţelor de muncă Tîrgu-Mureş, înscrierile se fac zilnic, între orele 11—14, la biroul învăţă­mint al întreprinderii. Condiţii de admitere: bărbaţi, cu şcoala generală absolvită şi serviciul militar satisfăcut. I. A. S. Iernut judeţul Mare, angajează — UN ŞEF DE SECTOR ECONOMIC Condiţii: studii superioare economice şi vechime 9 ani în funcţii economice. — UN CONTABIL ŞEF LA F.N.C. IERNUT, cu studii supe­rioare economice şi vechime 8 ani în funcţii economice. Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. 1.1. „PRODCOfflNLEX“ Tg.-Mureş STRADA GHEORGHE DOJA NR. 177 angajează urgent: •— MERCEOLOGI, pentru aprovizionare în ramura metal, chi­mie, textile, cu o vechime de minimum 5 ani. Condiţii de angajare conform prevederilor H.C.M. nr. 914/1968. Informaţii suplimentare se pot obţine la serviciul personal. Telefon: 1-52-20, interior 4. Ii­ oS 9 I 1 I1 it I I I Mica publicitate VÂND casă, două camere, bucă­tărie și grădină, ocupabilă. In­formații: telefon 1.47.52, orele 9—11 și 18—20. Agenţia judeţeană O. N. T. Mureş organizează CU AUTOCARELE O.N.T. următoarele excursii interne: — TG.-MUREŞ—CLUJ Plecarea: in fiecare sîmbătă, ora 7. m­anoveren: în aceeaşi zi. Preţul: 26 lei. — TG.-MUREŞ—BUCIN Plecarea : în fiecare duminică, ora 7. înapoierea: în aceeaşi zi. Preţul: 37 lei. — TG.-MUREŞ—IAŞI Plecarea: 23 ianuarie 1971, ora 6. înapoierea: 24 ianuarie 1971. Preţul: 130 lei (se asigură o ca­zare la hotel). — TG.-MUREŞ—ORADEA Plecarea: 30 I 1971, ora 6. înapoierea: 31 I 1971. Preţul: 62 lei (se asigură numai transportul). — TG.-MUREŞ—BUCUREŞTI Plecarea: 5 II 1971, ora 14. înapoierea: 7 II 1971. Preţul: 165 lei (se asigură două cazări la hotel). — TG.-MUREŞ—POIANA BRAŞOV Plecarea: 6 II 1971, ora 14. înapoierea: 7 II 1971. Preţul: 70 lei (se asigură o ca­zare). înscrieri şi informaţii suplimen­tare la Agenţia O.N.T. Mureş, telefon 3­02-87. ! A«§1»A ■ Cinema JOI, 14 IANUARIE TG.-MUREŞ — Artar Pomul de ■ crăciun. Selecţi Şoimii. Progre­suri 100 de carabine. Tineretului ! Adio, prieteni! Muncitoresc! Cas­­telul condamnaţilor. Flacăra! Fa­ţa pierdută. SIGHIŞOARA — Lu­mina: De şapte ori şapte. LUDUŞ — Flacăra. Sentinţa. IERNUT — Lumina: Iubirea strict oprită. SARMAŞU — Popular: Acţiunea „Vulturul“. REGHIN — Patria: Pan Wolodyjowsky. Victoria! Soarele vagabonzilor. TIRNA­­VENI — Melodia: Departe de lu­mea dezlănţuită. SOVATA — Doi­na: Răzbunarea Sfîntului. SÎN­GEORGIU DE PĂDURE — Popu­lar: Contemporanul tău. FINTέ­NELE — Patria: Această femeie. MIERCUREA NIRAJULUI — Ni­­rajul. Familia Tot. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia română, ora 20: Pădurea împie­trită. INSTITUTUL DE TEATRU, sa­la Studio, ora 20: Strigoii. I I I Televiziune 10,00—11,30 — Emisiuni-lecţie pentru lucrătorii din agricultură. Cultura cartofului; 18,00 — Emi­siune în limba maghiară; 18,30 — La volan. Emisiune pentru con­ducătorii auto; 18,50 — Mult e dulce şi frumoasă. Emisiune de limbă română; 19,20 — 1 001 de seri. Emisiune pentru cei mici; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Cînd actele nu corespund realităţii. Anchetă; 20,45 — Iti­nerar plastic: Bacău; 21,00 — Film serial: Vidocq; 21,30 — Bas­chet masculin: Steaua — Spartak Leningrad (Cupa Cupelor). Repri­za a doua; 22,00 — Teleglob. In­tre Alexandria şi Suez; 22,30 — Noapte de ianuarie... Lieduri şi romanţe. Solişti: Angela Moldo­van şi Nicolae Florei; 22,50 — Telejurnalul de noapte. Radio Tg.-Mures VINERI, 15 IANUARIE In limba română: 6,30—7; în­tâlnire matinală. Muzică: 16,30— 18. Cronica actualităţii. Varietăţi muzicale. Pe undele tinereţii. Mu­zică. România pe meridianele globului. Rezultatele trageri: din 13 ia­nuarie 1971. Extragerea I: 33, 1, 21, 5, 27, 18. Fond de premii: 581.239 lei. Extragerea a II-a: 35, 25, 7, 20, 6. Fond de premii: 526.905 lei.

Next