Steaua Roşie, ianuarie 1971 (Anul 22, nr. 1-25)

1971-01-26 / nr. 20

ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 25 ianuarie a. c. a a­­vut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşe­dintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au participat ca in­vitaţi tovarăşul Iosif Banc, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, miniştri, conducători ai altor organe centrale de stat şi preşedinţi ai u­­nor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. Din împuternicirea Consiliului de Miniştri, tovarăşul Corneliu Mănes­­cu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Trata­tului de prietenie, colaborare şi a­­sistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la Bucu­reşti, la 12 noiembrie 1970, precum şi proiectul de decret pentru ratifi­carea Tratatului de prietenie, cola­borare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, sem­nat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarăşul Mihai Dalea, preşedin­tele Comisiei pentru politică exter­nă a Marii Adunări Naţionale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi ju­ridică ale Marii Adunări Naţionale, care au dezbătut şi au avizat favo­rabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedin­tele Consiliului de Stat. „După cum este cunoscut — a spus preşedintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, cola­borare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Re­publica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relaţiilor bune dintre România şi Polonia, al faptului că între ţările noastre există vechi legături de prietenie şi colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvol­tare puternică. Tratatul nu face de­cât să consemneze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvol­tarea în continuare a relaţiilor de colaborare şi prietenie dintre Ro­mânia şi Polonia. De asemenea, Tratatul de prie­tenie, colaborare şi asistenţă mu­tuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria oglindeşte relaţiile de bu­nă vecinătate şi de colaborare înde­lungată dintre ţările noastre. Aceas­tă colaborare şi prietenie s-a dove­dit întotdeauna trainică; ea s-a ma­nifestat în lupta contină pentru scuturarea jugului stăpînirii străine, pentru independenţă naţională şi socială. In anii construcţiei socia­liste prietenia şi colaborarea dintre România şi Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă şi putem spune că relaţiile de astăzi sunt deosebit de cordiale şi amicale. Ele se bazează pe dorinţa comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre sta­tele noastre şi dintre toate statele din Balcani, la transformarea aces­tei părţi a lumii într-o zonă a păcii şi colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polo­nia, cît şi cel cu Bulgaria, sînt re­zultatul politicii consecvente a par­tidului şi guvernului României so­cialiste de dezvoltare a relaţiilor de colaborare şi cooperare cu toate sta­tele socialiste; noi vedem în întări­rea colaborării şi cooperării multila­terale cu toate ţările socialiste baza trainică a asigurării progresului fie­cărui stat socialist, a întăririi eco­nomice şi ridicării bunăstării fiecă­rui popor, a dezvoltării independen­te a fiecărei naţiuni socialiste şi, totodată, temelia consolidării necon­tenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de că­tre Consiliul de Stat aşează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relaţiile dintre România, pe de o parte şi Polonia şi Bulgaria pe de altă parte, avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asi­gurării securităţii în Europa, la dez­voltarea colaborării şi prieteniei în­tre toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate şi să ratifice aceste Tratate“. Consiliul de Stat a adoptat în u­­nanimitate decretul privind ratifi­carea Tratatului de prietenie, cola­borare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, precum şi decretul privind ratificarea Tra­tatului de prietenie, colaborare şi a­­sistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii pro­iectelor respective, următoarele de­crete: decretul privind autorizarea şi funcţionarea în Republica Socia­listă România a reprezentanţelor firmelor comerciale şi organizaţiilor economice străine; decretul privind înfiinţarea, organizarea şi funcţio­narea Ministerului Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, decretul pentru modifica­rea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străi­ne, metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, precum şi decretul pentru modificarea Legii nr. 16/1968 pri­vind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Băncii Române de Co­merţ Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la­ sal­varea astronauţilor, reîntoarcerea astronauţilor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul extraatmosferic, precum şi Acordul comercial dintre Republica Socialistă România şi Re­publica Volta Superioară. Toate de­cretele adoptate au fost în prealabil examinate şi avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naţionale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. Spectacol de gală cu filmul AMINTIRI BUCUREȘTENE 99‘ în cadrul manifestărilor culturale închinate semicentenarului partidu­lui, la cinematograful „Select“ din Tg.-Mureş a avut loc luni un spec­tacol de gală cu filmul de montaj „Amintiri bucureştene“. A vorbit tovarăşul T. Enăchescu, decanul Facultăţii de filologie a Institutului pedagogic din Tg.-Mureş, în continuare Szabó Eva şi Karp György, studenţi la Institutul de teatru au recitat versuri despre Bucureşti. Cu acelaşi prilej, în holul cine­matografului s-a deschis expoziţia „Documente din istoria Bucureşti­lor“, organizat de muzeul judeţean. (( ''N '■ '■ v_:;X|>S ixŞjŞ- í \ c'yxV $§§ v._ v'' ^ < ' VEDERE DIN PORTUL CONSTANTA Lichidarea urmărilor inundaţiei: I.L.P. se angajează: pînă la 31 martie se va încheia acţiunea de refacere a­­ locuinţelor proprietate de stat INTERVIU CU EMIL UŞTEA, DIRECTOR AL I.L.P. TIRGU-MUREŞ — Care este stadiul reparaţiilor la locuinţele proprietate de stat, afectate de inundaţii?­­ Pina in prezent stadiul lucră­rilor se prezintă astfel: din 1.131 apartamente afectate de inundaţii 664 de apartamente au fost repa­rate complet, alte 295 sunt semi­­finisate, iar locatarilor din 182 de apartamente li s-au asigurat con­fortul minim (s-au executat lucră­rile de zidărie, subpardoseli din beton, s-a montat parchetul intr-o cameră, s-au executat ■ văruieli). Faţă de graficele întocmite, unele lucrări au fost executate in avans.­­ Sesiunea Consiliului popular municipal, care a avut loc recent, a scos in evidenţă faptul că deşi s-au obţinut importante succese în acest domeniu, ritmul lucrărilor de reparare a locuinţelor trebuie in­tensificat. Există forţa de muncă şi materialele necesare? — în luna decembrie a anului trecut, un număr de 50 de salariaţi ai I.L.P. au fost detaşaţi la T.C.M., Grupul de şantiere nr. 1 Tg.-Mu­reş, pentru a efectua lucrări la blocurile ce urmează să fie repar­tizate cetăţenilor sinistraţi, ale că­ror apartamente nu mai pot fi lo­cuite (99 de apartamente au fost propuse pentru demolare). Avem promisiunea ing. Ştefan Benke, şe­ful Grupului de şantiere nr. 1, că la rîndul său, ne va ajuta cu me­seriaşi pentru executarea lucrări­lor de parchetare. Privitor la mate­riale, vă pot spune ca cea mai mare parte au fost procurate şi se află in depozite. Dacă vom avea (.greptăţi , vom apela la sprijinul consiliului, popular care ne-a aju­tat şi in alte situaţii. — Suntem­ informaţi că la o serie de apartamente nu s-au putut e­­fectua reparaţiile necesare deoa­rece locatarii, n-au permis deschi­derea frontului de lucru, pe motive mai mult sau mai puţin obiective. Aţi avut asemenea greutăţi? — Da. De aceea facem apel că­tre toţi cetăţenii ale căror aparta­mente urmează să fie reparate, să permită lucrătorilor noştri să exe­cute lucrările de remediere. Nu mai poate fi invocat nici un motiv. Dacă vor înţelege aceasta, vom putea executa în termen toate lu­crările.­­ Fiind asigurate toate condi­ţiile: forţa de muncă, materialele, sprijinul Consiliului popular muni­cipal, înţelegerea cetăţenilor, la ce dată va fi încheiată acţiunea de refacere a locuinţelor proprie­tate de stat? — Un ultim termen: 31 martie. Ne vom în­eci eforturile pentru ca această dată să fie respectată. T. TANASESCU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI­ VA ! TEAŢIA ROŞIE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P£.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII. Nr. 20 (3.993) Marţi, 26 ianuarie 1971 4 pagini, 30 de bani La Fabrica de pielărie şi mănuşi Nici o concesie în problema calităţii! ,,Este necesar ca din toate punctele de vedere problema calită­ţii producţiei să constituie o preocupare principală a întreprinde­rilor noastre. Să facem din problema calităţii produselor preocupa­rea tuturor muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, oamenilor de ştiinţă, a întregului partid, pentru că numai aşa vom reuşi să rea­lizăm această sarcină esenţială" — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea ţinută, în noiembrie 1970, la şedinţa Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului. Plecînd de la aceste sarcini am întreprins o anchetă pe tema ca­lităţii produselor la Fabrica de pielărie şi mănuşi din Tg.-Mureş, unde am discutat cu mai mulţi factori răspunzători de calitatea produselor. Din discuţiile purtate a reieşit că la această unitate e­­xistă preocupare permanentă la toate nivelele în privinţa ridicării calităţii producţiei spre cote tot mai înalte. — Deviza noastră — spunea Eva Lefcovici, şefa secţiei confecţii — este să nu facem nici un fel de concesie cantitativă în detrimentul calităţii. Pentru a face faţă acestei cerinţe am căutat şi căutăm să asigurăm cu un pas înainte forţa de muncă calificată la nivelul dez­voltării fabricii. — Pe lîngă realizarea exemplară a sarcinilor de plan — ne~a in­format ing. Otto Meitzer, inginer şef cu producţia — întreaga con­ducere se preocupă permanent de problema calităţii, în care scop s-a întocmit un minuţios plan de măsuri tehnico-organizatorice. Du­pă apariţia Legii cu privire la ca­litatea produselor s-a organizat un curs de împrospătare şi verificare a cunoştinţelor corpului de sala­riaţi din compartimentul C.T.C., care s-a completat cu cadre bine pregătite profesional şi teoretic. O altă măsură cu urmări pozi­tive în obţinerea de produse de IOAN HUSAR (Continuare in pag. a 3-a) în această săptămînă vremea rămîne călduroasă Datorită menţinerii deasupra regiunilor noastre a circulaţiei atmosferice cu predominanţă su­dică, în judeţul Mureş vremea s-a menţinut şi în săptămînă cu­prinsă între 18 şi 24 ianuarie mai călduroasă faţă de anotimp, cu cerul puţin noros şi fără preci­pitaţii. Temperatura aerului a oscilat între valoarea maximă de plus 14 grade înregistrate in ziua de 24 ianuarie şi valoarea minimă de minus 8 grade înregistrate în ziua de 19 ianuarie. Cu scop informativ precizăm că la Tg.-Mureş s-au mai înre­gistrat astfel de temperaturi ri­dicate la mijlocul iernii în anii 1948, 1956 și 1958, cînd tempe­raturile maxime zilnice au atins plus 12—plus 14 grade. TIMPUL PROBABIL PENTRU SAPTAMINA ÎN CURS: In con­textul meteorologic general căl­duros determinat de transportul masiv de aer tropical peste cea mai mare parte a Europei, la în­ceputul săptămînii vremea va fi călduroasă cu cerul variabil şi precipitaţii cu totul izolate, după care cerul va fi mai mult noros iar precipitaţiile mai frecvente. Temperatura aerului în scădere uşoară şi treptată, de la plus 10 grade valoare maximă la înce­putul săptămînii, la minus 8 grade valoare minimă, la sfirşi­­tul săptămînii. Ceaţa va fi frec­ventă mai cu seamă dimineaţa, cînd in regiunea muntoasă se va depune şi chiciură. DUMITRU MARINTCA şeful Staţiei meteorologice Tîrgu-Mureş D­e obicei, sîmbăta sea­ra, la o anumită oră bine ştiută de toată lumea, ca la o co­mandă nevăzută, străzile se golesc de trecători. Cu mic, cu mare, toţi se grăbesc la „întîlnirea“ palpitantă cu veşnic învingătorii „Incorup­tibili". La sfîrşit de săptă­mînă, cîteva zeci de minute de destindere (chiar cu pre­ţul modificării temporare a curbei de tensiune arterială) nu sunt de refuzat, mai cu seamă dacă avem în vedere că înfruntarea dintre bine şi rău are întotdeauna un fi­nal ... educativ. Dar nu pen­tru oricine . . . Cu cîteva seri în urmă, în timp ce urmăream noile peripeţii ale „băieţilor“ lui Elliot Ness, intre pocnetele de pistol emise de difuzorul te­levizorului, s-a strecurat un plinset teribil de copil. Ve­nea dinspre trotuarul din fa­ța blocului, străbătut la acea oră de o familie cu doi copii. I­nul, mititel de tot, dormea dus în braţele tatălui, pe cînd celalalt, în vîrstă de vreo patru ani şi jumătate, urla însemnări cit îl ţinea gura, în timp ce mama se „străduia“ să-l po­tolească astfel: — Să-ţi fie ruşine! Iar ne-ai stricat seara! N-ai pu­tut să stai şi tu acolo li­niştit cîteva minute, măcar pină se termina filmul. Las’ că vezi tu ce-ţi dau eu acasă dacă eu taci odată! Şi a ur­mat o smucitură incit mo­­gîldeaţa îmbrăcată în costum de „cosmonaut“ şi care abia îşi mai tîra picioruşele obo­site, era cît pe aci să facă cunoştinţă mai de aproape cu trotuarul. — Da mi-e somn, mămică! Vreau să mă culc — încerca copilul să se apere între su­ghiţuri, în timp ce mama continua să-i „toarne" lecţia de educaţie cu „eşti băiat mare“, „e ruşine să te porţi aşa“, „altădată nu mai mergi cu noi nicăieri“. Ba mai mult, pierzîndu-şi răbdarea în faţa insistenţelor copilului de a-l lua şi pe el la braţe „ca tăti­­cu pe Adi", l-a făcut să „va­dă" cu palma, pe partea dor­sală, ce înseamnă să nu i se supună. Bineînțeles că efec­tul n-a întirziat să se arate, dar nicidecum in sensul li­niştirii „vinovatului“. „Deteriorarea“ situaţiei în aşa măsură l-a făcut pe soţ să intervină: — Lasă-l, dra­gă, nu vezi că e frint de o­­boseală?! Ţi-am spus că era mai bine să fi rămas a­­casă . . . Tirada de reproşuri care a urmat s-a pierdut in depăr­tarea străzii, la distanţă de cîteva blocuri unde micul dar gălăgiosul grup nocturn a ajuns probabil acasă. .. . Cînd să mă retrag din balcon de unde urmărisem scena, am mai observat cite­­va umbre şi in balcoanele blocurilor vecine. Ce or fi căutat acolo?!... I­­. ­ Industria uşoară a înregistrat noi şi importante progrese în perioada cinci­nalului recent încheiat. De fapt, ulti­mii cinci ani reprezintă — atît pe plan intern cît şi extern — o etapă fruc­tuoasă pentru dezvoltarea producţiei, cît şi pentru diversificarea produselor şi ridicarea nivelului lor calitativ, es­tetic şi funcţional. • DATORITĂ LĂRGIRII ŞI MO­DERNIZĂRII BAZEI TEHNICO-MA­­TERIALE, INDUSTRIA UŞOARĂ A ÎNREGISTRAT O CREŞTERE ANU­ALĂ A PRODUCŢIEI DE 11,1 LA SUTĂ, FAŢĂ DE 9,4 LA SUTĂ CIT FUSESE PLANIFICAT. Cu un aseme­nea ritm de dezvoltare, ea a produs a­­nul trecut cu circa 60 la sută mai mul­te ţesături, confecţii, încălţăminte şi articole de menaj decit în anul 1965. • In contextul succeselor înre­gistrate de această ramură în cincina­lul trecut pe ansamblul economiei na­ţionale, ÎNTREPRINDERILE indus­TRIEI UŞOARE DIN JUDEŢUL MU­REŞ AU REALIZAT IN 1969 A­­PROAPE 5 LA SUTA DIN VOLUMUL CONFECŢIILOR ŞI 19,2 LA SUTA DIN PRODUCŢIA DE STICLA, POR­ŢELAN ŞI FAIANŢA A ŢARII. • Importante dezvoltări ale capaci­tăţilor de Producţie au cunoscut în­treprinderile I.P.M. Sport Reghin, Fabrica de pielărie şi mănuşi din Tg.­­Mureş, Combinatul textil şi Combina­tul de sticlă şi faianţă din Sighişoara — care NUMAI ÎN 1970 AU BENE­FICIAT DE INVESTIŢII IN VALOA­RE DE 64 MILIOANE LEI. • Unităţile industriei textile din ju­deţ au produs în cincinalul trecut pes­te 45 MILIOANE mp ŢESĂTURI DI­FERITE. • Valoarea confecţiilor şi ţesăturilor livrate exportului numai in anul 1970 de către unităţile industriei republica­ne din judeţ este de 23,4 milioane lei. Una dintre unităţile moderne ale industriei uşoare: Fabrica de confecţii din Sighişoara

Next