Steaua Roşie, ianuarie 1971 (Anul 22, nr. 1-25)
1971-01-26 / nr. 20
ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 25 ianuarie a. c. a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au participat ca invitaţi tovarăşul Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, miniştri, conducători ai altor organe centrale de stat şi preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. Din împuternicirea Consiliului de Miniştri, tovarăşul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la Bucureşti, la 12 noiembrie 1970, precum şi proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarăşul Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naţionale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale, care au dezbătut şi au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Consiliului de Stat. „După cum este cunoscut — a spus preşedintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relaţiilor bune dintre România şi Polonia, al faptului că între ţările noastre există vechi legături de prietenie şi colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decât să consemneze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor de colaborare şi prietenie dintre România şi Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria oglindeşte relaţiile de bună vecinătate şi de colaborare îndelungată dintre ţările noastre. Această colaborare şi prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică; ea s-a manifestat în lupta contină pentru scuturarea jugului stăpînirii străine, pentru independenţă naţională şi socială. In anii construcţiei socialiste prietenia şi colaborarea dintre România şi Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă şi putem spune că relaţiile de astăzi sunt deosebit de cordiale şi amicale. Ele se bazează pe dorinţa comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre statele noastre şi dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părţi a lumii într-o zonă a păcii şi colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polonia, cît şi cel cu Bulgaria, sînt rezultatul politicii consecvente a partidului şi guvernului României socialiste de dezvoltare a relaţiilor de colaborare şi cooperare cu toate statele socialiste; noi vedem în întărirea colaborării şi cooperării multilaterale cu toate ţările socialiste baza trainică a asigurării progresului fiecărui stat socialist, a întăririi economice şi ridicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fiecărei naţiuni socialiste şi, totodată, temelia consolidării necontenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat aşează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relaţiile dintre România, pe de o parte şi Polonia şi Bulgaria pe de altă parte, avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securităţii în Europa, la dezvoltarea colaborării şi prieteniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate şi să ratifice aceste Tratate“. Consiliul de Stat a adoptat în unanimitate decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, precum şi decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii proiectelor respective, următoarele decrete: decretul privind autorizarea şi funcţionarea în Republica Socialistă România a reprezentanţelor firmelor comerciale şi organizaţiilor economice străine; decretul privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, decretul pentru modificarea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, precum şi decretul pentru modificarea Legii nr. 16/1968 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Băncii Române de Comerţ Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauţilor, reîntoarcerea astronauţilor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul extraatmosferic, precum şi Acordul comercial dintre Republica Socialistă România şi Republica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate şi avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naţionale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. Spectacol de gală cu filmul AMINTIRI BUCUREȘTENE 99‘ în cadrul manifestărilor culturale închinate semicentenarului partidului, la cinematograful „Select“ din Tg.-Mureş a avut loc luni un spectacol de gală cu filmul de montaj „Amintiri bucureştene“. A vorbit tovarăşul T. Enăchescu, decanul Facultăţii de filologie a Institutului pedagogic din Tg.-Mureş, în continuare Szabó Eva şi Karp György, studenţi la Institutul de teatru au recitat versuri despre Bucureşti. Cu acelaşi prilej, în holul cinematografului s-a deschis expoziţia „Documente din istoria Bucureştilor“, organizat de muzeul judeţean. (( ''N '■ '■ v_:;X|>S ixŞjŞ- í \ c'yxV $§§ v._ v'' ^ < ' VEDERE DIN PORTUL CONSTANTA Lichidarea urmărilor inundaţiei: I.L.P. se angajează: pînă la 31 martie se va încheia acţiunea de refacere a locuinţelor proprietate de stat INTERVIU CU EMIL UŞTEA, DIRECTOR AL I.L.P. TIRGU-MUREŞ — Care este stadiul reparaţiilor la locuinţele proprietate de stat, afectate de inundaţii? Pina in prezent stadiul lucrărilor se prezintă astfel: din 1.131 apartamente afectate de inundaţii 664 de apartamente au fost reparate complet, alte 295 sunt semifinisate, iar locatarilor din 182 de apartamente li s-au asigurat confortul minim (s-au executat lucrările de zidărie, subpardoseli din beton, s-a montat parchetul intr-o cameră, s-au executat ■ văruieli). Faţă de graficele întocmite, unele lucrări au fost executate in avans. Sesiunea Consiliului popular municipal, care a avut loc recent, a scos in evidenţă faptul că deşi s-au obţinut importante succese în acest domeniu, ritmul lucrărilor de reparare a locuinţelor trebuie intensificat. Există forţa de muncă şi materialele necesare? — în luna decembrie a anului trecut, un număr de 50 de salariaţi ai I.L.P. au fost detaşaţi la T.C.M., Grupul de şantiere nr. 1 Tg.-Mureş, pentru a efectua lucrări la blocurile ce urmează să fie repartizate cetăţenilor sinistraţi, ale căror apartamente nu mai pot fi locuite (99 de apartamente au fost propuse pentru demolare). Avem promisiunea ing. Ştefan Benke, şeful Grupului de şantiere nr. 1, că la rîndul său, ne va ajuta cu meseriaşi pentru executarea lucrărilor de parchetare. Privitor la materiale, vă pot spune ca cea mai mare parte au fost procurate şi se află in depozite. Dacă vom avea (.greptăţi , vom apela la sprijinul consiliului, popular care ne-a ajutat şi in alte situaţii. — Suntem informaţi că la o serie de apartamente nu s-au putut efectua reparaţiile necesare deoarece locatarii, n-au permis deschiderea frontului de lucru, pe motive mai mult sau mai puţin obiective. Aţi avut asemenea greutăţi? — Da. De aceea facem apel către toţi cetăţenii ale căror apartamente urmează să fie reparate, să permită lucrătorilor noştri să execute lucrările de remediere. Nu mai poate fi invocat nici un motiv. Dacă vor înţelege aceasta, vom putea executa în termen toate lucrările. Fiind asigurate toate condiţiile: forţa de muncă, materialele, sprijinul Consiliului popular municipal, înţelegerea cetăţenilor, la ce dată va fi încheiată acţiunea de refacere a locuinţelor proprietate de stat? — Un ultim termen: 31 martie. Ne vom îneci eforturile pentru ca această dată să fie respectată. T. TANASESCU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI VA ! TEAŢIA ROŞIE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P£.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII. Nr. 20 (3.993) Marţi, 26 ianuarie 1971 4 pagini, 30 de bani La Fabrica de pielărie şi mănuşi Nici o concesie în problema calităţii! ,,Este necesar ca din toate punctele de vedere problema calităţii producţiei să constituie o preocupare principală a întreprinderilor noastre. Să facem din problema calităţii produselor preocuparea tuturor muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, oamenilor de ştiinţă, a întregului partid, pentru că numai aşa vom reuşi să realizăm această sarcină esenţială" — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea ţinută, în noiembrie 1970, la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului. Plecînd de la aceste sarcini am întreprins o anchetă pe tema calităţii produselor la Fabrica de pielărie şi mănuşi din Tg.-Mureş, unde am discutat cu mai mulţi factori răspunzători de calitatea produselor. Din discuţiile purtate a reieşit că la această unitate există preocupare permanentă la toate nivelele în privinţa ridicării calităţii producţiei spre cote tot mai înalte. — Deviza noastră — spunea Eva Lefcovici, şefa secţiei confecţii — este să nu facem nici un fel de concesie cantitativă în detrimentul calităţii. Pentru a face faţă acestei cerinţe am căutat şi căutăm să asigurăm cu un pas înainte forţa de muncă calificată la nivelul dezvoltării fabricii. — Pe lîngă realizarea exemplară a sarcinilor de plan — ne~a informat ing. Otto Meitzer, inginer şef cu producţia — întreaga conducere se preocupă permanent de problema calităţii, în care scop s-a întocmit un minuţios plan de măsuri tehnico-organizatorice. După apariţia Legii cu privire la calitatea produselor s-a organizat un curs de împrospătare şi verificare a cunoştinţelor corpului de salariaţi din compartimentul C.T.C., care s-a completat cu cadre bine pregătite profesional şi teoretic. O altă măsură cu urmări pozitive în obţinerea de produse de IOAN HUSAR (Continuare in pag. a 3-a) în această săptămînă vremea rămîne călduroasă Datorită menţinerii deasupra regiunilor noastre a circulaţiei atmosferice cu predominanţă sudică, în judeţul Mureş vremea s-a menţinut şi în săptămînă cuprinsă între 18 şi 24 ianuarie mai călduroasă faţă de anotimp, cu cerul puţin noros şi fără precipitaţii. Temperatura aerului a oscilat între valoarea maximă de plus 14 grade înregistrate in ziua de 24 ianuarie şi valoarea minimă de minus 8 grade înregistrate în ziua de 19 ianuarie. Cu scop informativ precizăm că la Tg.-Mureş s-au mai înregistrat astfel de temperaturi ridicate la mijlocul iernii în anii 1948, 1956 și 1958, cînd temperaturile maxime zilnice au atins plus 12—plus 14 grade. TIMPUL PROBABIL PENTRU SAPTAMINA ÎN CURS: In contextul meteorologic general călduros determinat de transportul masiv de aer tropical peste cea mai mare parte a Europei, la începutul săptămînii vremea va fi călduroasă cu cerul variabil şi precipitaţii cu totul izolate, după care cerul va fi mai mult noros iar precipitaţiile mai frecvente. Temperatura aerului în scădere uşoară şi treptată, de la plus 10 grade valoare maximă la începutul săptămînii, la minus 8 grade valoare minimă, la sfirşitul săptămînii. Ceaţa va fi frecventă mai cu seamă dimineaţa, cînd in regiunea muntoasă se va depune şi chiciură. DUMITRU MARINTCA şeful Staţiei meteorologice Tîrgu-Mureş De obicei, sîmbăta seara, la o anumită oră bine ştiută de toată lumea, ca la o comandă nevăzută, străzile se golesc de trecători. Cu mic, cu mare, toţi se grăbesc la „întîlnirea“ palpitantă cu veşnic învingătorii „Incoruptibili". La sfîrşit de săptămînă, cîteva zeci de minute de destindere (chiar cu preţul modificării temporare a curbei de tensiune arterială) nu sunt de refuzat, mai cu seamă dacă avem în vedere că înfruntarea dintre bine şi rău are întotdeauna un final ... educativ. Dar nu pentru oricine . . . Cu cîteva seri în urmă, în timp ce urmăream noile peripeţii ale „băieţilor“ lui Elliot Ness, intre pocnetele de pistol emise de difuzorul televizorului, s-a strecurat un plinset teribil de copil. Venea dinspre trotuarul din fața blocului, străbătut la acea oră de o familie cu doi copii. Inul, mititel de tot, dormea dus în braţele tatălui, pe cînd celalalt, în vîrstă de vreo patru ani şi jumătate, urla însemnări cit îl ţinea gura, în timp ce mama se „străduia“ să-l potolească astfel: — Să-ţi fie ruşine! Iar ne-ai stricat seara! N-ai putut să stai şi tu acolo liniştit cîteva minute, măcar pină se termina filmul. Las’ că vezi tu ce-ţi dau eu acasă dacă eu taci odată! Şi a urmat o smucitură incit mogîldeaţa îmbrăcată în costum de „cosmonaut“ şi care abia îşi mai tîra picioruşele obosite, era cît pe aci să facă cunoştinţă mai de aproape cu trotuarul. — Da mi-e somn, mămică! Vreau să mă culc — încerca copilul să se apere între sughiţuri, în timp ce mama continua să-i „toarne" lecţia de educaţie cu „eşti băiat mare“, „e ruşine să te porţi aşa“, „altădată nu mai mergi cu noi nicăieri“. Ba mai mult, pierzîndu-şi răbdarea în faţa insistenţelor copilului de a-l lua şi pe el la braţe „ca tăticu pe Adi", l-a făcut să „vadă" cu palma, pe partea dorsală, ce înseamnă să nu i se supună. Bineînțeles că efectul n-a întirziat să se arate, dar nicidecum in sensul liniştirii „vinovatului“. „Deteriorarea“ situaţiei în aşa măsură l-a făcut pe soţ să intervină: — Lasă-l, dragă, nu vezi că e frint de oboseală?! Ţi-am spus că era mai bine să fi rămas acasă . . . Tirada de reproşuri care a urmat s-a pierdut in depărtarea străzii, la distanţă de cîteva blocuri unde micul dar gălăgiosul grup nocturn a ajuns probabil acasă. .. . Cînd să mă retrag din balcon de unde urmărisem scena, am mai observat citeva umbre şi in balcoanele blocurilor vecine. Ce or fi căutat acolo?!... I. Industria uşoară a înregistrat noi şi importante progrese în perioada cincinalului recent încheiat. De fapt, ultimii cinci ani reprezintă — atît pe plan intern cît şi extern — o etapă fructuoasă pentru dezvoltarea producţiei, cît şi pentru diversificarea produselor şi ridicarea nivelului lor calitativ, estetic şi funcţional. • DATORITĂ LĂRGIRII ŞI MODERNIZĂRII BAZEI TEHNICO-MATERIALE, INDUSTRIA UŞOARĂ A ÎNREGISTRAT O CREŞTERE ANUALĂ A PRODUCŢIEI DE 11,1 LA SUTĂ, FAŢĂ DE 9,4 LA SUTĂ CIT FUSESE PLANIFICAT. Cu un asemenea ritm de dezvoltare, ea a produs anul trecut cu circa 60 la sută mai multe ţesături, confecţii, încălţăminte şi articole de menaj decit în anul 1965. • In contextul succeselor înregistrate de această ramură în cincinalul trecut pe ansamblul economiei naţionale, ÎNTREPRINDERILE indusTRIEI UŞOARE DIN JUDEŢUL MUREŞ AU REALIZAT IN 1969 APROAPE 5 LA SUTA DIN VOLUMUL CONFECŢIILOR ŞI 19,2 LA SUTA DIN PRODUCŢIA DE STICLA, PORŢELAN ŞI FAIANŢA A ŢARII. • Importante dezvoltări ale capacităţilor de Producţie au cunoscut întreprinderile I.P.M. Sport Reghin, Fabrica de pielărie şi mănuşi din Tg.Mureş, Combinatul textil şi Combinatul de sticlă şi faianţă din Sighişoara — care NUMAI ÎN 1970 AU BENEFICIAT DE INVESTIŢII IN VALOARE DE 64 MILIOANE LEI. • Unităţile industriei textile din judeţ au produs în cincinalul trecut peste 45 MILIOANE mp ŢESĂTURI DIFERITE. • Valoarea confecţiilor şi ţesăturilor livrate exportului numai in anul 1970 de către unităţile industriei republicane din judeţ este de 23,4 milioane lei. Una dintre unităţile moderne ale industriei uşoare: Fabrica de confecţii din Sighişoara