Steaua Roşie, ianuarie 1971 (Anul 22, nr. 1-25)

1971-01-16 / nr. 12

Anul XXIII. Nr. 12 (3.985) SÎMBATA, 16 ianuarie 1971 6 pagini 30 de bani PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN SESIUNEA CONSIL OPULAR JUDEŢ Ieri a avut loc, în sala mare a Palatului culturii din Tg.-Mureş, cea de-a IX-a sesiune ordinară a Consiliului popular al jude­ţului Mureş. Alături de depu­taţi, la lucrările sesiunii au par­ticipat preşedinţii şi secretarii comitetelor executive ale consi­liilor populare municipale, oră­şeneşti şi comunale din judeţ conducători de întreprinderi, instituţii, organizaţii de masă şi obşteşti, candidaţii pentru a­­legerea de asesori populari pentru Tribunalul judeţean şi judecătoriile din Tg.-Mureş şi Sighişoara, precum şi alţi in­vitaţi. La lucrările sesiunii au par­ticipat, de asemenea, tovarăşul Gheorghe Bobocea, adjunct al şefului Direcţiei pentru consi­liile populare din cadrul Consi­liului de Stat, precum şi repre­zentanţi ai Comitetului de Stat pentru Economia şi Administra­ţia Locală, ai Comitetului de Stat al Planificării şi Ministeru­lui Finanţelor. Deschizind lucrările sesiunii, tovarăşul BenLe Ioan, prim-vi­­cepreşedinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular ju­deţean, a propus spre aprobare următoarea ordine de zi: 1. Proiectul de hotărîre cu privire la adoptarea planului economiei locale al judeţului Mures pe anul 1971; 2. Proiectul de hotărîre cu privire la adoptarea bugetului local al judeţului Mures pe a­­nul 1971; — Raportul comisiilor perma­nente cu privire la proiectele planului și bugetului local al judeţului Mureş pe anul 1971; 3. Adoptarea răspunsului la chemarea judeţului Neamţ; 4. Alegerea asesorilor popu­lari; 5. Numirea şefului Corpului unic de control financiar intern al judeţului Mureş; 6. Ratificarea unei decizii a Comitetului executiv al Consi­liului popular judeţean. Tovarăşul Nicolae Vereş, prim­­secretar al Comitetului jude­ţean de partid, preşedintele Co­mitetului executiv al Consiliului popular a prezentat expunerea privind adoptarea planului e­­conomic şi a bugetului local al Consiliului popular al jude­ţului Mureş pe anul 1971. In continuare deputatul Sa­­lati Francisc a prezentat rapor­(Continuare în pag. a 2-a) Stimaţi tovarăşi deputaţi şi in­­vitaţi, Sesiunea noastră are loc sub im­pulsul activităţii intense pentru tra­ducerea în viaţă a hotăririlor Ple­narei Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român din 16 de­cembrie şi a legilor adoptate de Ma­rea Adunare Naţională, privind pla­nul de stat al economiei naţionale şi bugetul de stat pe 1971. Actuala sesiune are menirea de a examina modul cum s-au realizat sarcinile de plan şi execuţia bugetară in anul precedent, precum şi a dezbate şi fundamenta măsurile pentru înde­plinirea exemplară a sarcinilor de plan în toate domeniile. Coordonatele întregii noastre acti­vităţi pe anul 1971 au fost clar de­finite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului nos­tru. In cuprinzătoarea expunere fă­cută la şedinţa Comitetului Executiv şi a guvernului, în cuvîntarea la în­cheierea lucrărilor Plenarei Comite­tului Central al Partidului Comunist Român. Primul an al cincinalului inaugu­rează o nouă şi importantă etapă în edificarea societăţii socialiste multi­lateral dezvoltată. Prevederile pla­nului sunt în concordanţă cu obiec­tivele stabilite de Congresul al X-lea al partidului şi angajează din plin energia şi capacitatea creatoare a harnicului nostru popor pe calea as­censiunii viguroase a ţării pe trep­tele progresului şi civilizaţiei. Aceste — Text prescurtat — prevederi pornesc de la rezultatele obţinute în anul precedent şi sunt dimensionate în raport cu posibili­tăţile reale ale economiei noastre, răspunzînd în acelaşi timp cerinţe­lor dezvoltării ei un ritm susţinut Stimaţi tovarăşi. Aşa cum rezultă din expunerea la proiectul de lege pentru adoptarea planului de stat pe 1971, făcută in sesiunea, Marţii, Adunări Naţionale din decembrie 1970, cincinalul pe care l-am încheiat marchează noi şi importante realizări în creşterea for­ţelor de producţie şi a standardului de viaţă al poporului. Sarcinile pre­văzute pentru această perioadă au fost îndeplinite şi în unele domenii depăşite. Ritmul de creştere al pro­ducţiei industriale este superior ce­lui stabilit şi s-a depăşit volumul planificat al investiţiilor, asigurin­­du-se lărgirea şi modernizarea ba­zei tehnico-materiale a industriei, a agriculturii şi celorlalte ramuri. Eforturile depuse de oamenii muncii din judeţul nostru, români, maghiari, germani, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, s-au materializat, de asemenea, in importante realizări. Astfel, după cum cunoaşteţi, la data de 26 sep­tembrie 1970, Comitetul judeţean de partid a raportat îndeplinirea pla­nului cincinal la producţia globală industrială, iar pînă la finele anului s-a realizat o depăşire de peste 2 miliarde lei. Faţă de planul pe 1970, judeţul Mureş şi-a recuperat inte­gral cele 400 milioane lei pierderi înregistrate în producţie, cauzate de calamităţile naturii. Nu s-a reu­şit încă să se recupereze pierderile din agricultură care au influenţat rezultatele industriei alimentare, ra­mură cu pondere în economia jude­ţului. In industria locală planul pro­ducţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 100,8 la sută, cu un spor de 85 milioane lei faţă de 1969. S-a livrat un important volum de mărfuri la export şi în valoare de 187,4 milioane lei la fondul pieţii. Planul de construcţii-montaj al Consiliului popular judeţean a fost îndeplinit în proporţie de 101,8 la sută, dîndu-se în folosinţă impor­tante capacităţi de producţie ca: Fabrica de sticlă artizanat din Tg.­­Mureş, secţia fibrobeton din Luduş, dezvoltarea Fabricii de cărămizi din Tîrnăveni, Centrala termică de pe platforma Prodcomplex, dezvol­tarea bazei de producţie a Trustului de construcţii-montaj, două com­plexe comerciale, un restaurant şi altele. S-au dat, de asemenea, în fo­losinţă peste 2.800 apartamente, 40 săli de clasă, o creşă la Tg.-Mureş, 730 mp spaţii comerciale şi s-au îm­bunătăţit alimentările cu apă în Tg.-Mureş, Tîrnăveni şi Sovata. Tot­odată au fost începute şi sunt în curs de execuţie lucrările la obiective importante ca: teatrul de stat şi ho­telul O N.T. la Tg.-Mureş, fabricile de piine la Tg.-Mureş şi Sighişoara, complexul de depozite pentru co­merţ, Policlinica din Tîrnăveni, ali­mentarea cu apă a municipiului Si­ghişoara, complexul de porcine la Gheja şi altele. Planul de producţie-prestaţii în sectorul gospodăriei comunale s-a îndeplinit în proporţie de 108,4 la sută, reuşind ca intr-un timp relativ redus să se pună în funcţiune Uzi­nele de apă avariate (3,5 zile) şi re­facerea unui număr de aproape 3.000 de apartamente proprietate de stat Comerţul de stat local şi-a înde­plinit planul de desfacere în propor­ţie de 102 la sută, cu un spor de 41,4 milioane lei, faţă de anul 1969. Or­ganizaţiile comerciale de stat loca­le, împreună cu unităţile cooperaţiei de consum, în condiţii mai bune de servire, au realizat o desfacere cu 174 milioane lei mai mare decît în 1969. Reamintim eforturile deosebi­te depuse de lucrătorii din comerţ cu ocazia inundaţiilor ce au avut loc, cind paralel cu munca de sal­vare a bunurilor, au reuşit să asi­gure aprovizionarea curentă a popu­laţiei. In continuare, vorbitorul s-a refe­rit la neajunsurile şi deficienţele care s-au manifestat în unele între­prinderi de industrie locală, care au făcut ca „Prodcomplex“ Tg.-Mureş, I.L.M.C. şi I.I.L. „Lemeta“ din Si­ghişoara să obţină rezultate nesatis­făcătoare. Anul 1970, deşi pentru producţia agricolă s-a caracterizat ca un an cu condiţii deosebit de grele, totuşi unele unităţi agricole au obţinut re­zultate pozitive. Dintre acestea pu­tem aminti cooperativele agricole de producţie sau de Cîmpie, Cuci, Reghin şi altele. Aceste unităţi de­monstrează că, acolo unde a existat o preocupare mai bună şi o organi­zare corespunzătoare a muncii, s-au putut obţine rezultate bune chiar şi in condiţiile climatice nefavorabile ale anului 1970. In întreprinderile de mecanizare a agriculturii, planul de 41 milioa­ne lei pentru înzestrarea cu noi ma­­­şini, precum şi amenajarea secţiilor, s-a realizat în întregime. In cooperativele agricole de pro­ducţie, numai din credite, au fost realizate investiţii în valoare de 17 milioane lei, reprezentînd acţiuni de îmbunătăţiri funciare, construcţii, cumpărări de animale şi altele. In vederea creării posibilităţilor de aplicare a tehnologiilor noi în creşterea animalelor s-au executat o serie de adaptări şi modernizări (Continuare în pag. a 2-a) EXPUNEREA privind adoptarea planului economic şi bugetului local al Consiliului popular al judeţului Mureş pe anul 1971 prezentată de tovarăşul NICOLAE VEREŞ R­ĂSPUNS la chemarea Consiliului popular judeţean Neamţ către toate consiliile populare, către toţi oamenii muncii din municipii, oraşe şi comune din cuprin­sul Republicii Socialiste România Consiliul popular al judeţului Mureş, întrunit în cea de a IX-a sesiune ordinară, dezbătînd che­marea la întrecere, adresată consiliilor populare, oamenilor muncii din municipii, oraşe şi comune de către Consiliul popular al judeţului Neamţ, sa­lută această iniţiativă patriotică. In numele locuito­rilor municipiilor, oraşelor şi comunelor judeţului Mureş, români, maghiari şi germani, răspundem chemării lansate, conştiinţei că prin participarea la realizarea obiectivelor stabilite contribuim la dez­voltarea vieţii economice şi social-culturale a ţării, la continua înflorire a României socialiste. Analizind sarcinile ce ne revin pe anul 1971 în spiritul indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comitetului Executiv al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român şi a guvernului, ce a avut loc în luna noiembrie şi la Plenara Comitetului Central din decembrie 1970, Consiliul popular al judeţului a scos în evidenţă posibilităţile de care dispunem şi care — printr-o mai bună valorificare — trebuie să contribuie la sporirea aportului pe care-l necesită realizarea măreţei opere de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltată in patria noastră. Exprimînd dorinţa unanimă a oamenilor muncii din judeţul Mureş, răspundem chemării lansate de Consiliul popular al judeţului Neamţ şi ne angajăm la următoarele: 1. INDUSTRIA LOCALA — Depăşirea planului producţiei globale cu 8 milioane lei — Depăşirea planului producţiei marfă cu 8 milioane lei. — Depăşirea planului producţiei marfă vîndută şi încasată cu 4 milioane lei — Livrarea către fondul pieţii a unui volum suplimentar de produse în valoare de 2 milioane lei. — Depăşirea sarcinilor fizice la următoarele produse: mobilă cu 1,5 milioane lei — cărămizi şi blocuri ceramice cu 3 milioane bucăţi, — var cu 700 tone — produse de carieră şi balastieră 10 mii mc. — prefabricate din beton 2.000 mc. — biscuiţi 200 tone — tuburi de scurgere din fontă 50 tone — ţesături tip lînă (covoare) 150 mp. — băuturi răcoritoare 200 mii sticle — asimilarea unui număr de 40 produse şi sortimente noi, peste cele prevăzute în planul tehnic şi reproiectarea altor 12 produse şi sortimente. Din acestea, 60 la sută vor fi destinate fondului pieţii; — executarea din credite bancare a unor lu­crări de investiţii în valoare de şase milioane lei; — In vederea îmbunătăţirii înzestrării industriei locale prin autodotare, în anul 1971 se vor pro­duce în unităţile Consiliului popular judeţean utilaje si piese de schimb in valoare de 15 milioane lei. 2. GOSPODĂRIA COMUNALA Sl LOCATIVA — Depăşirea planului de producţie-prestaţii cu 10 milioane lei, din care pînă la 8 mai cu 2,5 mi­lioane lei. Consiliul popular al judeţului Mureş (Continuare în pag. a 2-a) INSTANTANEU IN TIMPUL DEZBATERILOR ştiri ♦ ştiri ♦ ştiri * 1 1 Pentru cei mici Anul acesta reţeaua instituţii­lor de ocrotire a copiilor din Răs­­toliţa se lărgeşte cu o nouă cre­­şă-grădiniţă. Cetăţenii au achitat sumele votate prin contribuţia voluntară în acest scop. A în­ceput şi procurarea materialelor necesare ridicării construcţiei va­­lorînd 200.000 lei. Lucrările vor începe în primăvară, urmînd ca noul edificiu să fie terminat în cursul lunii septembrie. Comandă specială La cooperativa meşteşugăreas­că „Tehnolemn“ din Tîrnăveni a început producţia unui nou tip de dulap cu trei uşi. Originala piesă de mobilă este demonta­­bilă, furniruită cu esenţe exoti­ce, cu întârzie. Noile dulapuri se execută pe baza unei comenzi speciale pentru a fi exportate în Belgia, în interesul călătorilor Răspunzînd cererilor repetate ale cetăţenilor în ce priveşte îm­bunătăţirea transportului între unele localităţi şi centrul de ju­deţ, I.T.A. a introdus, cu cîteva zile în urmă, o nouă cursă de au­tobuze pe linia Tg.-Mureş—Isla, după următorul orar: plecarea din Tg.-Mureş la ora 16,30, sosi­rea la Isla la 17,12. De la Isla autobuzul pleacă dimineaţa la ora 5 şi soseşte­­la Tg.-Mureş la 5,42. Noua cursă este şi în avan­tajul călătorilor din Căluşeri şi Icland. Reţeaua telefonică în extindere De la intrarea în funcţiune a noii centrale telefonice automate din Tg.-Mureş, numărul abonaţi­lor telefonici a crescut cu 735. Cele mai multe aparate au fost instalate în luna decembrie anul trecut Conform prevederilor, e­­xistă posibilităţi pentru instala­rea a 2.500 de linii telefonice, ceea ce se va putea realiza pînă la sfîrşitul anului viitor. Condi­ţiile tehnice, numărul cadrelor de specialitate de care dispune Di­recţia judeţeană de poştă şi tele­comunicaţii permite instalarea a cite 120 de aparate pe lună (în blocuri chiar cite 150, datorită montării prealabile a cablurilor la fiecare apartament). Paralel, în mai multe cartiere ale oraşu­lui (Aleea Carpaţi, Libertăţii, Să­­vineşti, Ady Endre ş.a.) se lucrea­ză la introducerea de noi cabluri de distribuţie, creîndu-se posibi­litatea satisfacerii cererilor unui mai mare număr de cetăţeni. Pornind de la realizări­­trasăm dimensiunile viitorului IULIU MOLDOVAN preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă Bilanţul, oricît de sobru, a de­venit un mod inevitabil de a ne stabili propriul nostru loc în timp şi spaţiu. Dincolo de răceala cifrelor se află însumate semnifi­caţii profunde, eforturi creatoare, fremătînd de idealuri măreţe, e­­nergii care nesocotesc — parcă — rezultatele prezente în revărsarea debordantă spre cele viitoare. Intr-un asemenea moment ne găsim acum, la ceasul din zori al cincinalului în care am intrat cu hotărîre, fiind tentaţi să lăsăm undeva in aerul uşor melancolic al amintirilor ceea ce am întru­chipat prin splendide eforturi de epopee în precedenţii 5 ani. S-ar părea că mirajul însufleţitor al programului stabilit de partid pe următorii cinci ani este atît de strălucitor, atît de măreţ prin perfecţiunea gîndirii ce l-a dimen­sionat, incit ardem de nerăbdare să-l dovedim, din nou, doar o nouă etapă ce va deschide alte orizonturi, alte perspective pe care dorim să le scrutăm însă de pe o nouă înălţime. Şi e cit se poate de firesc să gîndim astfel, să voim astfel, din moment ce, de peste două decenii şi jumă­tate, peste frumosul pămînt ro­mânesc se revarsă cu dărnicie rodul încărcat de harul inteli­genţei şi spiritului poporului dez­robit de orice stînjeneală mate­rială sau morală. •A­S-ar părea că atunci cind e vorba de activitatea spirituală din judeţul nostru pe parcursul celor 5 ani ai recent încheiatului cincinal, cifrele nu prea sînt în largul lor. Aceasta cu atît mai mult, cu cit tocmai acestei munci de profundă elevaţie îi revine ca misiune centrală răspîndirea lar­gă a cifrelor din sectorul pro­ducţiei materiale, pe care îşi pro­pune să le facă cunoscute şi mo­bilizatoare. Rezemată însă temeinic de rea­lităţile complexe ale tuturor ra­murilor economiei naţionale, munca cultural-educativă şi ar­tistică îşi clădeşte propriile-i su­porturi şi îşi consolidează pro­­pria-i „biografie“, îşi trasează di­mensiunile ce vor rodi tot in sec­torul producţiei materiale. De aceea, „măsurătorile“ în această componentă de primă necesitate a vieţii contemporane sunt mai riscante şi — la prima vedere — mai puţin spectaculoase. Şi totuşi prezenţa realizărilor incontestabi­le în domeniul activităţii spiri­tuale a judeţului, ca de altfel în întreaga ţară, este atît de „ma­terială", incit nu poate fi ocolită sau subestimată. Perioada 1966—1970 a însemnat şi pentru sectorul cultural-artis­tic din judeţul nostru noi şi în­semnate afirmări şi confirmări, noi împliniri sub raportul conso­lidării bazei materiale a acestuia. Ce „spun“ cifrele? Peste 130.000.000 lei au fost asiguraţi de la bugetul statului pentru desfă­şurarea acţiunilor cultural-artisti­­ce, ceea ce înseamnă o solidă in­vestiţie în şi pentru inteligenţa şi cultura de masă. Cea mai însem­nată parte a acestor investiţii a fost destinată asigurării cadrului material-organizatoric necesar desfăşurării activităţii artistice şi de difuzare a ştiinţei şi culturii. Au fost ridicate, în perioada la care ne referim, 12 cămine cultu­rale (Deda, Crăciunești, Poarta, Păsăreni etc.), care au fost înzes­(Continuare în pag. a 5-a)

Next