Steaua Roşie, ianuarie 1971 (Anul 22, nr. 1-25)
1971-01-16 / nr. 12
Anul XXIII. Nr. 12 (3.985) SÎMBATA, 16 ianuarie 1971 6 pagini 30 de bani PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN SESIUNEA CONSIL OPULAR JUDEŢ Ieri a avut loc, în sala mare a Palatului culturii din Tg.-Mureş, cea de-a IX-a sesiune ordinară a Consiliului popular al judeţului Mureş. Alături de deputaţi, la lucrările sesiunii au participat preşedinţii şi secretarii comitetelor executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale din judeţ conducători de întreprinderi, instituţii, organizaţii de masă şi obşteşti, candidaţii pentru alegerea de asesori populari pentru Tribunalul judeţean şi judecătoriile din Tg.-Mureş şi Sighişoara, precum şi alţi invitaţi. La lucrările sesiunii au participat, de asemenea, tovarăşul Gheorghe Bobocea, adjunct al şefului Direcţiei pentru consiliile populare din cadrul Consiliului de Stat, precum şi reprezentanţi ai Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală, ai Comitetului de Stat al Planificării şi Ministerului Finanţelor. Deschizind lucrările sesiunii, tovarăşul BenLe Ioan, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, a propus spre aprobare următoarea ordine de zi: 1. Proiectul de hotărîre cu privire la adoptarea planului economiei locale al judeţului Mures pe anul 1971; 2. Proiectul de hotărîre cu privire la adoptarea bugetului local al judeţului Mures pe anul 1971; — Raportul comisiilor permanente cu privire la proiectele planului și bugetului local al judeţului Mureş pe anul 1971; 3. Adoptarea răspunsului la chemarea judeţului Neamţ; 4. Alegerea asesorilor populari; 5. Numirea şefului Corpului unic de control financiar intern al judeţului Mureş; 6. Ratificarea unei decizii a Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Tovarăşul Nicolae Vereş, primsecretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular a prezentat expunerea privind adoptarea planului economic şi a bugetului local al Consiliului popular al judeţului Mureş pe anul 1971. In continuare deputatul Salati Francisc a prezentat rapor(Continuare în pag. a 2-a) Stimaţi tovarăşi deputaţi şi invitaţi, Sesiunea noastră are loc sub impulsul activităţii intense pentru traducerea în viaţă a hotăririlor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 16 decembrie şi a legilor adoptate de Marea Adunare Naţională, privind planul de stat al economiei naţionale şi bugetul de stat pe 1971. Actuala sesiune are menirea de a examina modul cum s-au realizat sarcinile de plan şi execuţia bugetară in anul precedent, precum şi a dezbate şi fundamenta măsurile pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan în toate domeniile. Coordonatele întregii noastre activităţi pe anul 1971 au fost clar definite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului nostru. In cuprinzătoarea expunere făcută la şedinţa Comitetului Executiv şi a guvernului, în cuvîntarea la încheierea lucrărilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Primul an al cincinalului inaugurează o nouă şi importantă etapă în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltată. Prevederile planului sunt în concordanţă cu obiectivele stabilite de Congresul al X-lea al partidului şi angajează din plin energia şi capacitatea creatoare a harnicului nostru popor pe calea ascensiunii viguroase a ţării pe treptele progresului şi civilizaţiei. Aceste — Text prescurtat — prevederi pornesc de la rezultatele obţinute în anul precedent şi sunt dimensionate în raport cu posibilităţile reale ale economiei noastre, răspunzînd în acelaşi timp cerinţelor dezvoltării ei un ritm susţinut Stimaţi tovarăşi. Aşa cum rezultă din expunerea la proiectul de lege pentru adoptarea planului de stat pe 1971, făcută in sesiunea, Marţii, Adunări Naţionale din decembrie 1970, cincinalul pe care l-am încheiat marchează noi şi importante realizări în creşterea forţelor de producţie şi a standardului de viaţă al poporului. Sarcinile prevăzute pentru această perioadă au fost îndeplinite şi în unele domenii depăşite. Ritmul de creştere al producţiei industriale este superior celui stabilit şi s-a depăşit volumul planificat al investiţiilor, asigurindu-se lărgirea şi modernizarea bazei tehnico-materiale a industriei, a agriculturii şi celorlalte ramuri. Eforturile depuse de oamenii muncii din judeţul nostru, români, maghiari, germani, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, s-au materializat, de asemenea, in importante realizări. Astfel, după cum cunoaşteţi, la data de 26 septembrie 1970, Comitetul judeţean de partid a raportat îndeplinirea planului cincinal la producţia globală industrială, iar pînă la finele anului s-a realizat o depăşire de peste 2 miliarde lei. Faţă de planul pe 1970, judeţul Mureş şi-a recuperat integral cele 400 milioane lei pierderi înregistrate în producţie, cauzate de calamităţile naturii. Nu s-a reuşit încă să se recupereze pierderile din agricultură care au influenţat rezultatele industriei alimentare, ramură cu pondere în economia judeţului. In industria locală planul producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 100,8 la sută, cu un spor de 85 milioane lei faţă de 1969. S-a livrat un important volum de mărfuri la export şi în valoare de 187,4 milioane lei la fondul pieţii. Planul de construcţii-montaj al Consiliului popular judeţean a fost îndeplinit în proporţie de 101,8 la sută, dîndu-se în folosinţă importante capacităţi de producţie ca: Fabrica de sticlă artizanat din Tg.Mureş, secţia fibrobeton din Luduş, dezvoltarea Fabricii de cărămizi din Tîrnăveni, Centrala termică de pe platforma Prodcomplex, dezvoltarea bazei de producţie a Trustului de construcţii-montaj, două complexe comerciale, un restaurant şi altele. S-au dat, de asemenea, în folosinţă peste 2.800 apartamente, 40 săli de clasă, o creşă la Tg.-Mureş, 730 mp spaţii comerciale şi s-au îmbunătăţit alimentările cu apă în Tg.-Mureş, Tîrnăveni şi Sovata. Totodată au fost începute şi sunt în curs de execuţie lucrările la obiective importante ca: teatrul de stat şi hotelul O N.T. la Tg.-Mureş, fabricile de piine la Tg.-Mureş şi Sighişoara, complexul de depozite pentru comerţ, Policlinica din Tîrnăveni, alimentarea cu apă a municipiului Sighişoara, complexul de porcine la Gheja şi altele. Planul de producţie-prestaţii în sectorul gospodăriei comunale s-a îndeplinit în proporţie de 108,4 la sută, reuşind ca intr-un timp relativ redus să se pună în funcţiune Uzinele de apă avariate (3,5 zile) şi refacerea unui număr de aproape 3.000 de apartamente proprietate de stat Comerţul de stat local şi-a îndeplinit planul de desfacere în proporţie de 102 la sută, cu un spor de 41,4 milioane lei, faţă de anul 1969. Organizaţiile comerciale de stat locale, împreună cu unităţile cooperaţiei de consum, în condiţii mai bune de servire, au realizat o desfacere cu 174 milioane lei mai mare decît în 1969. Reamintim eforturile deosebite depuse de lucrătorii din comerţ cu ocazia inundaţiilor ce au avut loc, cind paralel cu munca de salvare a bunurilor, au reuşit să asigure aprovizionarea curentă a populaţiei. In continuare, vorbitorul s-a referit la neajunsurile şi deficienţele care s-au manifestat în unele întreprinderi de industrie locală, care au făcut ca „Prodcomplex“ Tg.-Mureş, I.L.M.C. şi I.I.L. „Lemeta“ din Sighişoara să obţină rezultate nesatisfăcătoare. Anul 1970, deşi pentru producţia agricolă s-a caracterizat ca un an cu condiţii deosebit de grele, totuşi unele unităţi agricole au obţinut rezultate pozitive. Dintre acestea putem aminti cooperativele agricole de producţie sau de Cîmpie, Cuci, Reghin şi altele. Aceste unităţi demonstrează că, acolo unde a existat o preocupare mai bună şi o organizare corespunzătoare a muncii, s-au putut obţine rezultate bune chiar şi in condiţiile climatice nefavorabile ale anului 1970. In întreprinderile de mecanizare a agriculturii, planul de 41 milioane lei pentru înzestrarea cu noi maşini, precum şi amenajarea secţiilor, s-a realizat în întregime. In cooperativele agricole de producţie, numai din credite, au fost realizate investiţii în valoare de 17 milioane lei, reprezentînd acţiuni de îmbunătăţiri funciare, construcţii, cumpărări de animale şi altele. In vederea creării posibilităţilor de aplicare a tehnologiilor noi în creşterea animalelor s-au executat o serie de adaptări şi modernizări (Continuare în pag. a 2-a) EXPUNEREA privind adoptarea planului economic şi bugetului local al Consiliului popular al judeţului Mureş pe anul 1971 prezentată de tovarăşul NICOLAE VEREŞ RĂSPUNS la chemarea Consiliului popular judeţean Neamţ către toate consiliile populare, către toţi oamenii muncii din municipii, oraşe şi comune din cuprinsul Republicii Socialiste România Consiliul popular al judeţului Mureş, întrunit în cea de a IX-a sesiune ordinară, dezbătînd chemarea la întrecere, adresată consiliilor populare, oamenilor muncii din municipii, oraşe şi comune de către Consiliul popular al judeţului Neamţ, salută această iniţiativă patriotică. In numele locuitorilor municipiilor, oraşelor şi comunelor judeţului Mureş, români, maghiari şi germani, răspundem chemării lansate, conştiinţei că prin participarea la realizarea obiectivelor stabilite contribuim la dezvoltarea vieţii economice şi social-culturale a ţării, la continua înflorire a României socialiste. Analizind sarcinile ce ne revin pe anul 1971 în spiritul indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a guvernului, ce a avut loc în luna noiembrie şi la Plenara Comitetului Central din decembrie 1970, Consiliul popular al judeţului a scos în evidenţă posibilităţile de care dispunem şi care — printr-o mai bună valorificare — trebuie să contribuie la sporirea aportului pe care-l necesită realizarea măreţei opere de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltată in patria noastră. Exprimînd dorinţa unanimă a oamenilor muncii din judeţul Mureş, răspundem chemării lansate de Consiliul popular al judeţului Neamţ şi ne angajăm la următoarele: 1. INDUSTRIA LOCALA — Depăşirea planului producţiei globale cu 8 milioane lei — Depăşirea planului producţiei marfă cu 8 milioane lei. — Depăşirea planului producţiei marfă vîndută şi încasată cu 4 milioane lei — Livrarea către fondul pieţii a unui volum suplimentar de produse în valoare de 2 milioane lei. — Depăşirea sarcinilor fizice la următoarele produse: mobilă cu 1,5 milioane lei — cărămizi şi blocuri ceramice cu 3 milioane bucăţi, — var cu 700 tone — produse de carieră şi balastieră 10 mii mc. — prefabricate din beton 2.000 mc. — biscuiţi 200 tone — tuburi de scurgere din fontă 50 tone — ţesături tip lînă (covoare) 150 mp. — băuturi răcoritoare 200 mii sticle — asimilarea unui număr de 40 produse şi sortimente noi, peste cele prevăzute în planul tehnic şi reproiectarea altor 12 produse şi sortimente. Din acestea, 60 la sută vor fi destinate fondului pieţii; — executarea din credite bancare a unor lucrări de investiţii în valoare de şase milioane lei; — In vederea îmbunătăţirii înzestrării industriei locale prin autodotare, în anul 1971 se vor produce în unităţile Consiliului popular judeţean utilaje si piese de schimb in valoare de 15 milioane lei. 2. GOSPODĂRIA COMUNALA Sl LOCATIVA — Depăşirea planului de producţie-prestaţii cu 10 milioane lei, din care pînă la 8 mai cu 2,5 milioane lei. Consiliul popular al judeţului Mureş (Continuare în pag. a 2-a) INSTANTANEU IN TIMPUL DEZBATERILOR ştiri ♦ ştiri ♦ ştiri * 1 1 Pentru cei mici Anul acesta reţeaua instituţiilor de ocrotire a copiilor din Răstoliţa se lărgeşte cu o nouă creşă-grădiniţă. Cetăţenii au achitat sumele votate prin contribuţia voluntară în acest scop. A început şi procurarea materialelor necesare ridicării construcţiei valorînd 200.000 lei. Lucrările vor începe în primăvară, urmînd ca noul edificiu să fie terminat în cursul lunii septembrie. Comandă specială La cooperativa meşteşugărească „Tehnolemn“ din Tîrnăveni a început producţia unui nou tip de dulap cu trei uşi. Originala piesă de mobilă este demontabilă, furniruită cu esenţe exotice, cu întârzie. Noile dulapuri se execută pe baza unei comenzi speciale pentru a fi exportate în Belgia, în interesul călătorilor Răspunzînd cererilor repetate ale cetăţenilor în ce priveşte îmbunătăţirea transportului între unele localităţi şi centrul de judeţ, I.T.A. a introdus, cu cîteva zile în urmă, o nouă cursă de autobuze pe linia Tg.-Mureş—Isla, după următorul orar: plecarea din Tg.-Mureş la ora 16,30, sosirea la Isla la 17,12. De la Isla autobuzul pleacă dimineaţa la ora 5 şi soseştela Tg.-Mureş la 5,42. Noua cursă este şi în avantajul călătorilor din Căluşeri şi Icland. Reţeaua telefonică în extindere De la intrarea în funcţiune a noii centrale telefonice automate din Tg.-Mureş, numărul abonaţilor telefonici a crescut cu 735. Cele mai multe aparate au fost instalate în luna decembrie anul trecut Conform prevederilor, există posibilităţi pentru instalarea a 2.500 de linii telefonice, ceea ce se va putea realiza pînă la sfîrşitul anului viitor. Condiţiile tehnice, numărul cadrelor de specialitate de care dispune Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii permite instalarea a cite 120 de aparate pe lună (în blocuri chiar cite 150, datorită montării prealabile a cablurilor la fiecare apartament). Paralel, în mai multe cartiere ale oraşului (Aleea Carpaţi, Libertăţii, Săvineşti, Ady Endre ş.a.) se lucrează la introducerea de noi cabluri de distribuţie, creîndu-se posibilitatea satisfacerii cererilor unui mai mare număr de cetăţeni. Pornind de la realizăritrasăm dimensiunile viitorului IULIU MOLDOVAN preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă Bilanţul, oricît de sobru, a devenit un mod inevitabil de a ne stabili propriul nostru loc în timp şi spaţiu. Dincolo de răceala cifrelor se află însumate semnificaţii profunde, eforturi creatoare, fremătînd de idealuri măreţe, energii care nesocotesc — parcă — rezultatele prezente în revărsarea debordantă spre cele viitoare. Intr-un asemenea moment ne găsim acum, la ceasul din zori al cincinalului în care am intrat cu hotărîre, fiind tentaţi să lăsăm undeva in aerul uşor melancolic al amintirilor ceea ce am întruchipat prin splendide eforturi de epopee în precedenţii 5 ani. S-ar părea că mirajul însufleţitor al programului stabilit de partid pe următorii cinci ani este atît de strălucitor, atît de măreţ prin perfecţiunea gîndirii ce l-a dimensionat, incit ardem de nerăbdare să-l dovedim, din nou, doar o nouă etapă ce va deschide alte orizonturi, alte perspective pe care dorim să le scrutăm însă de pe o nouă înălţime. Şi e cit se poate de firesc să gîndim astfel, să voim astfel, din moment ce, de peste două decenii şi jumătate, peste frumosul pămînt românesc se revarsă cu dărnicie rodul încărcat de harul inteligenţei şi spiritului poporului dezrobit de orice stînjeneală materială sau morală. •AS-ar părea că atunci cind e vorba de activitatea spirituală din judeţul nostru pe parcursul celor 5 ani ai recent încheiatului cincinal, cifrele nu prea sînt în largul lor. Aceasta cu atît mai mult, cu cit tocmai acestei munci de profundă elevaţie îi revine ca misiune centrală răspîndirea largă a cifrelor din sectorul producţiei materiale, pe care îşi propune să le facă cunoscute şi mobilizatoare. Rezemată însă temeinic de realităţile complexe ale tuturor ramurilor economiei naţionale, munca cultural-educativă şi artistică îşi clădeşte propriile-i suporturi şi îşi consolidează propria-i „biografie“, îşi trasează dimensiunile ce vor rodi tot in sectorul producţiei materiale. De aceea, „măsurătorile“ în această componentă de primă necesitate a vieţii contemporane sunt mai riscante şi — la prima vedere — mai puţin spectaculoase. Şi totuşi prezenţa realizărilor incontestabile în domeniul activităţii spirituale a judeţului, ca de altfel în întreaga ţară, este atît de „materială", incit nu poate fi ocolită sau subestimată. Perioada 1966—1970 a însemnat şi pentru sectorul cultural-artistic din judeţul nostru noi şi însemnate afirmări şi confirmări, noi împliniri sub raportul consolidării bazei materiale a acestuia. Ce „spun“ cifrele? Peste 130.000.000 lei au fost asiguraţi de la bugetul statului pentru desfăşurarea acţiunilor cultural-artistice, ceea ce înseamnă o solidă investiţie în şi pentru inteligenţa şi cultura de masă. Cea mai însemnată parte a acestor investiţii a fost destinată asigurării cadrului material-organizatoric necesar desfăşurării activităţii artistice şi de difuzare a ştiinţei şi culturii. Au fost ridicate, în perioada la care ne referim, 12 cămine culturale (Deda, Crăciunești, Poarta, Păsăreni etc.), care au fost înzes(Continuare în pag. a 5-a)