Steaua Roşie, februarie 1971 (Anul 22, nr. 26-49)
1971-02-25 / nr. 46
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Sărbătorirea semicentenarului P.C.R. — prilej de intensificare a educaţiei patriotice tineretului Profund satisfăcut de rodnicul bilanţ al cincinalului de care ne-am despărţit nu de mult, harnicul nostru popor munceşte cu pasiune şi dăruire pentru a transpune în fapte Directivele Congresului al X-lea al partidului, care prefigurează o nouă etapă în dezvoltarea multilaterală a patriei noastre. Acest început de cincinal coincide cu aniversarea semicentenarului Partidului Comunist Român, prilej de intensificare a muncii politico-educative, de evocare a tradiţiilor revoluţionare ale clasei noastre muncitoare, ale întregului popor. De la începutul anului, în cadrul organizaţiilor U.T.C. din municipiul Tg.-Mureş mii de tineri îşi dedică activitatea lor cinstirii semicentenarului partidului. Acţiunile iniţiate cuprind domeniile economic, politico-educativ, turistic, sportiv şi de pregătire militară a tineretului. în cele ce urmează doresc să relev cîteva din acţiunile noastre specifice, cu un pronunţat caracter educativ. în această perioadă, cea mai mare parte a activităţii politico-educative este dedicată răspîndirii în rîndurile tineretului a cunoştinţelor despre mişcarea democratică şi revoluţionară din România, despre unele evenimente importante din lupta clasei muncitoare care au precedat crearea partidului, anii jumătăţii de secol în care Partidul Comunist Român s-a impus prin excelenţă ca cel mai statornic purtător al crezurilor şi idealurilor poporului român. Pentru ca fiecare acţiune să fie atrăgătoare, să suscite interesul tinerilor, în organizaţiile U.T.C. a fost şi este prezentată hotărîrea C.C. al P.C.R. cu privire la aniversarea semicentenarului partidului, documentele Congresului al IX-lea al U.T.C., pe baza cărora se întocmesc programele de activităţi dedicate evenimentului. Astfel, în întreprinderi şi şcoli se organizează expuneri pe temele: Crearea P.C.R. — eveniment de mare importanţă în mişcarea revoluţionară din ţara noastră; P.C.R. — conducătorul poporului în opera de edificare a noii societăţi; U.T.C. — ajutor de nădejde al P.C.R. în acţiunile sale revoluţionare; Din istoricul mişcării de tineret din judeţul Mureş şi altele, în perioada ce urmează tinerii din judeţul nostru vor avea prilejul de a se întîlni cu activişti de partid şi de stat, cu vechi militanţi ai mişcării revoluţionare şi, evident, vor cunoaşte prin relatare directă aspecte ale luptei partidului în anii ilegalităţii şi din perioada construcţiei socialismului. în acelaşi context, activiştii Comitetului judeţean al Uniunii Tineretului Comunist, ceilalţi activişti ai organizaţiei noastre, fac expuneri despre preocupările actuale şi de perspectivă ale organelor şi organizaţiilor U.T.C., în lumina cuvîntării tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recentul Congres al Uniunii Tineretului Comunist, a documentelor Congresului care constituie programul activităţii noastre viitoare. Gama acţiunilor dedicate marii aniversări mai cuprinde adunări festive în şcoli, concursuri gen „Cine ştie răspunde“ pe teme din istoria P.C.R., vizionarea unor filme cu tematică istorică şi revoluţionară urmate de dezbateri etc. Tinerii prozatori şi poeţi sunt antrenaţi în concursul pentru creaţii originale, cele mai frumoase poezii închinate partidului şi patriei fiind tipărite într-un volum omagial. Serile literare, excursiile la diferite muzee şi în locuri comemorative, organizarea de expoziţii, vor completa şirul acţiunilor pe care le întreprind organizaţiile de tineret în municipiul Tg.-Mureş. IZSAK SIGISMUND prim-secretar al Comitetului municipal U.T.C. Tg.-Mureș 1921 -1971 Produse noi întreprinderile industriale din Turnu Severin îşi lărgesc continuu nomenclatorul de produse. Astfel, şantierul naval din Tr. Severin a introdus în fabricaţie primele şlepuri de 1.200 tone, dotate cu instalaţii pentru remorcare prin împingere. Se fac pregătiri pentru realizarea prototipurilor etne şi a unor cargouri de 2.300 tone. Uzina de vagoane din localitate a produs primele vagoane Bunker, destinate transportului pietrii sparte. De asemenea, Combinatul pentru exploatarea şi industrializarea lemnului şi unităţile industriei locale din judeţ s-au pregătit să asimileze 12 produse noi. (Agerpres) De la Cabinetul judeţean de partid In ziua de 25 februarie 1971 (joi), ora 17, va avea loc, la Cabinetul judeţean de partid din strada Lungă , pregătirea tuturor lectorilor şi propagandiştilor din învăţămîntul de partid din municipiul Tg.-Mureş (mai puţin lectorii şi propagandiştii de la cercurile şi cursurile de Istoria P.C.R. şi ale cadrelor didactice, care vor fi convocaţi ulterior). SECVENŢE DIN FILME La cinematograful „Arta" din Tg.-Mureş au fost in ultima perioadă mulţi spectatori. Au fost bărbaţi, femei, tineri şi vîrstnici. Pe unii din ei îi ştim cu numele. Da, da, după actele lăsate în sală. Bunăoară, Dobrin Dărăban, născut in anul 1954, a lăsat în sală, sub scaun, portmoneul cu acte şi cu bani. Şi deşi au trecut de atunci multe zile, peste două săptămîni, nu s-a mai prezentat la cinematograf pentru a se interesa dacă nu cumva s-a găsit ceva în sală, după terminarea filmului. Dar nici acum nu-i tîrziu. Portmoneul cu actele şi cu banii se află în mîini bune, la responsabilul cinematografului. Al cui să fie oare gulerul din blană de vulpe uitat la cinematograf? Pe acesta nu scrie numele ca pe actele din portmoneul despre care aminteam mai sus. Nu scrie nici pe mănuşile din piele, uitate în sala cinematografului Dacă nu mergeţi urgent să vă ridicaţi obiectele uitate, caseria cinematografului se transformă în magazie de obiecte găsite. Ar fi păcat. CINE SE JOACĂ CU FOCUL . .. Mészáros Sándor din Tg.-Mureş, strada Sîntanei nr. 7 nu mai este copil. S-a născut cu 65 de ani în urmă, în comuna Voivodeni. Cu toate acestea, el a avut chef de joacă. Nu orice joc, ci unul cu focul. Aşa câ, într-o bună zi el a trecut prin grădina lui Gazda Iosif. Intilnindu-se cu acesta a provocat o discuţie aprinsă, care s-a transformat în bătaie. Mészáros a lovit omul nevinovat cu pumnul, apoi cu coada unei furci, în imediata apropiere ardea un foc încălzit. Mészáros a împins omul în foc, cauzîndu-i arsuri care au necesitat 120 de zile îngrijiri medicale. S-a ,,ars" însă și bătăușul. Pentru vindecare, el a fost trimis la „tratament" o perioadă mai lungă, peste trei ani, pe baza unei hotărîri judecătoreşti. CERTIFICAT DE NAŞTERE Prin prezenta certificăm că în cooperativele agricole de producţie din judeţ au început fătările dar nu şi înregistrările. De aceea, organele de miliţie au început numărătoarea. Dar nu inversă, ci de la unu în sus. La C.A.P. Deag, de pildă, s-au numărat la 20 februarie 406 miei. Şi culmea, la contabilitatea C.A.P. nu era înregistrat nici unul. La acea dată nici în evidenţele contabile ale C.A.P. Sălcud nu apăruse nici un miel, deşi la saivane zburdau 279. Au „scăpat" neînregistraţi, pînă la 22 februarie, un număr de 78 de miei şi la brigada zootehnică din Lechinţa, aparţinînd de C.A.P. Iernut. Aşa că, neînregistrîndu-se fătările, nu ştie nimeni (în afară de ciobani) cînd apar mieii pe lume şi cînd dispar. Ca să se ştie, recomandăm continuarea numărătoarei. Bobocii se numără toamna. Mieii însă trebuie număraţi acum, căci altfel nu veţi mai avea ce număra la toamnă. EXAMEN LA „UNIVERSITĂŢII" Se numeşte Ioan Mărcuş, născut într-o localitate din judeţul Alba, şi mi s-a prezentat student, in ziua de 22 februarie a fost la braseria „Universităţii" din Tg.-Mureş. Şi şi-a dat examenul. Profitînd de aglomeraţia de la bar, studentul a încercat să plaseze o hîrtie de 100 lei retrasă din circulaţie. Să nu cunoască oare banii aflaţi la circulaţie? Poate, Ni se pare insă că nu cunoaşte încă multe şi în primul rînd normele cele mai elementare de comportare în societate. Spunem acest lucru deoarece nereuşindu-i scena cu suta a făcut circ, intrînd cu forţa la bar pentru a lua la „bani mărunţi" pe barmană. Aşadar, studentul şi-a dat examenul, răspunzînd chiar şi la întrebările miliţiei. N-ar fi rău să-i mai pună citeva întrebări şi conducerea Institutului. Şi, în orice fel va răspunde, să fie tras la răspundere. Rubrică realizată de P. POPȘOR a»« era . « Azi, la ora 20, în sala Studio, va avea loc o nouă premieră — a treia din această stagiune — a studenţilor Institutului de teatru din Tg.-Mureş. Va fi prezentată piesa „Cunoaşteţi Calea Laptelui?" de dramaturgul german Karl Wittlinger. Regia aparţine actorului Csorba András. Cei doi interpreţi sunt studenţii Varga Tibor László şi Gócz Mihály. Reprezentaţii pentru copii Colectivul secţiei maghiare a Teatrului de păpuşi din Cluj va oferi micilor spectatori care vor fi prezenţi în sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş, vineri, 26 februarie, la orele 11 şi 14, cite o reprezentaţie cu dramatizarea fabulelor marelui clasic maghiar Móricz Zsigmond, respectiv cu piesa „Micimackó“. Acest ultim spectacol va fi susţinut la ora 17:30 a aceleiaşi zile şi pe scena căminului cultural din Sîngeorgiu de Mureş.&■ După o serie de deplasări efectuate în localităţi din judeţ şi în afara lui, Teatrul de păpuşi din Tg.-Mureş va vizita în curînd oraşul Luduş. Actorii secţiei române vor prezenta in acest oraş sîmbătă, 27 februarie, una dintre piesele de premieră ale acestui an — „Aventurile lui Plum- Plum“. Adunarea reprezentanţilor salariaţilor (Urmare din pag. 1) a nu fi folosit în stare umedă aşa cum se întîmplă în prezent. Proiectantul Zay Rolf, consideră necesar să se pună un accent deosebit pe asimilarea utilajelor, şi de aceea conducerea întreprinderii să se gîndească la măsuri concrete de specializare din timp a cadrelor pentru a nu se repeta situaţiile anterioare cînd la acest capitol ne aflam mereu în urma nevoilor intreprinderii. Maistrul de la modelărie, Lurtz Harald, arăta că din lipsa a 18 modeluri, capacitatea atelierului nu este folosită în prezent la un nivel corespunzător. Inginerul Tarnovschi Traian, şeful atelierului de proiectare a arătat că multe din condiţiile de la data întocmirii tehnologiilor pînă la executarea produsului se schimbă. Pentru a veni în ajutorul sectorului de aprovizionare propune să se înfiinţeze un depozit la nivel de centrală atit pentru materialele de bază, auxiliare cit şi pentru S.D.V.uri, fapt care ar rezolva toate problemele de urgenţă incluse de specificul producţiei. O serie de participanţi au criticat aspecte privind nerealizarea contractelor de livrare a produselor şiale disciplinei in muncă. Ei au arătat că factorii de răspundere de la toate nivelele sunt obligaţi să ia măsuri operative pentru înlăturarea deficienţelor care se perpetuează de mult timp. Adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor a aprobat angajamentele colectivului de lucrători pe anul 1971 cit şi în cinstea aniversării semicentenarului partidului. Se vor da peste plan 2,5 milioane lei la producţia globală, 4 milioane lei la producţia marfă, cheltuielile la 1.000 de lei producţie marfă se vor reduce cu un leu şi se vor economisi 100 tone de metal. De asemenea, a fost aprobat planul de măsuri tehnico-organizatorice a căror eficienţă se va ridica la 8,9 milioane de lei. In încheiere, într-o atmosferă de plină însufleţire adunarea generală a salariaţilor a trimis o telegramă C.C. al P.C.R., personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu în care se exprimă hotărîrea de a îndeplni exemplar sarcinile de plan şi angajamentele anului 1971. Un start promiţător: 99B.D. intră în acţiune“ Autorul „Columnei“ şi al „Golgotei“, regizorul pe care-l ştiam serios şi grav, debutează acum într-unul din cele mai dificile şi mai controversate genuri: comedia poliţistă. E greu să faci comedie, e greu să faci film poliţist, darmite pe amîndouă deodată! Şi asta mai ales cînd toată lumea aşteaptă — şi aştepată cam de multişor — să facă odată şi Buftea o comedie bună şi un bun film poliţist. Drăgan nu numai că a avut îndrăzneala să abordeze dintr-o dată genurile atît de hulite şi ocolite, dar anunţă chiar un serial: B. D. (adică „Brigada fapte diverse“ a unei circumscripţii de miliţie din Capitală) îşi va continua activitatea şi în alte filme viitoare. O dată însă cu proiectarea acestui prim film din seria preconizată (un film-scheci compus din două episoade independente), patimile s-au dezlănţuit şi părerile cele mai diverse, cele mai controversate au fost aşternute pe hîrtie şi publicate în presă. Multe din observaţiile critice care s-au făcut sunt reale: firul acţiunii nu e prea clar; apar situaţii ilogice, nejustificate şi neelucidate; unele personaje nu-şi au rostul în conflict; nu e asigurat echilibrul între comic şi suspensul poliţist; se amestecă supărător stiluri foarte diverse de comedie; unii actori foarte buni nu sunt întrebuinţaţi la valoarea şi posibilităţile lor (Furdui, de pildă), în timp ce alţii (sau, mai exact, altele), cu rol destul de important, se prezintă la nivel de amatori (Ioana Drăgan, de exemplu). Consemnînd aceste deficienţe (şi mai sînt, şi altele, destule), nu putem să nu recunoaştem însă şi faptul că filmul — în limitele pe care şi le-a propus, de divertisment cinematografic care trebuie judecat ca atare — este realmente distractiv şi reconfortant. Există multe situaţii comice, bine exploatate; mulţi dintre interpreţi (Caragiu şi Jean Constantin în primul rînd) realizează creaţii actoriceşti remarcabile; atmosfera este de o autenticitate neîntîlnită încă în peliculele româneşti ale genului; spectatorii îi îndrăgesc pe simpaticii membri ai „B. D.“-ului, care nu sînt nişte detectivi scorţoşi şi atotştiutori, ci oameni vii, adevăraţi, pasionaţi de meseria lor, dar nu lipsiţi de umor, sau chiar de mici metehne; imaginea mai ales exterioarele realizate în maniera ciné-verité-ului, este excelentă. Cred că Drăgan „simte“ realmente genul. „Brigada“ lui, cu toate defectele, este, totuşi, cea mai bună realizare românească în materie. Avem, deci, toate motivele să sperăm că următoarele episoade vor fi și mai bune. ZENO FODOR 4 ECHIPA DE DANS A COOPERATIVEI „IGIENA" Însemnau Condica... şi prezenţa Se apropie ora 7. In străzile care converg spre una din instituţiile tîrgumureşene, un maraton autentic. Bătaia gongului nu va trebui să surprindă pe nimeni pe stradă. La ora 7 fix filele condicii se umplu cu o viteză ameţitoare de semnături. N-a rămas nici un rînd nesemnat. Ce disciplină exemplară trebuie să domnească în această instituţie ! — mă gîndeam. Fiecare minut, fiecare secundă sînt folosite la maximum! Dar vai ! în aceeaşi zi treburile m-au purtat în aceeaşi instituţie. Trebuia să mă documentez în mai multe compartimente, astfel că aveam treabă cel puţin într-o duzină de birouri. Şi in timp ce îmi culegeam datele necesare, la mesele vecine... Un funcţionar expunea cu dezinvoltură şi, de ce să nu recunosc, cu succes, ultimele glume — amuzîndu-şi minute în şir colegii de birou, care încetîndu-şi şi ei activitatea, rîdeau cu hohot. O funcţionară, dintr-un alt birou — se consulta la telefon cu prietena ei, cel puţin o jumătate de oră (am cronometrat) asupra toaletei pe care ar trebui să o poarte amîndouă la concertul din acea seară (un amănunt nesemnificativ: din eite „am prins” cu urechea, controversa era cauzată mai ales de problema: mini-midi-maxi). Una din tovarăşele de birou, cu ochişorii ei albaştri aţintiţi asupra unor dosare, croşeta cu supleţe. Ce performanţă! Să creezi o operă de artizanat, fără a urmări cu privirea detaliile migăloase. Multă experienţă trebuie să aibă! In acelaşi timp, pe coridor, trei funcţionari comentau — ce-i drept cu multă competenţă şi cu lux de amănunte — performanţa unor sportivi, în baza unei emisiuni televizate în ajun ... Şi aşa mai departe ... Exemplele ar mai putea continua din păcate ... pînă la bătaia următoare a gongului, care va anunţa încheierea unei zile ,,de lucru". Pentru ce atunci atîta grabă la maratonul de dimineaţă?! Şi . .. păcat că acea condică de prezenţă nu poate vorbi şi despre . . . prezenţă. O prezenţă reală, efectivă, creatoare. ŞTEFAN IZSÁK nsEiasmasaBsssa La 25 februarie se împlinesc nouă decenii de la încetarea din viaţă a aceluia care a fost August Treboniu Laurian. Este un act de înaltă semnificaţie patriotică să aducem şi pe această cale un omagiu lingvistului, cărturarului de formaţie enciclopedică, care s-a manifestat în numeroase alte domenii: fruntaş al revoluţiei de la 1848 din Transilvania, profesor, istoric erudit, întemeitor şi conducător de publicaţii, filozof, traducător. Transilvănean de origine, A. T. Laurian, s-a născut în anul 1810. Şi-a început studiile în ţară şi le-a desăvîrşit în străinătate unde a obţinut doctoratul în filozofie. In anul 1842 ocupă catedra de filozofie de la colegiul Sf. Sava. A făcut parte din fondatorii Societăţii Academice fiind un timp preşedinte al acestui înalt for de ştiinţă şi cultură. Pătruns de o înflăcărată dragoste de patrie, de dreptate şi libertate socială şi naţională, s-a înrolat în rîndurile luptătorilor paşoptişti, pentru realizarea năzuinţelor, şi-a unit eforturile cu ale acestora pentru a da poporului român o cultură modernă, un stat independent şi pentru a-i deschide totodată calea spre înfăptuirea întregii sale unităţi politice. A. Treboniu Laurian este cunoscut mai ales prin lucrările sale istorice şi lingvistice, in colaborare cu N. Bălcescu întemeiază în 1845, la Bucureşti, publicaţia de documente şi studii istorice „Magazin istoric pentru Dacia" care, adresîndu-se românilor din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, a contribuit la lupta pentru unitatea naţională. Publicaţia urmărea nu numai să cultive dragostea românilor pentru trecutul lor, ci şi să iniţieze o bogată acţiune pentru strîngerea documentelor naţionale spre a lărgi astfel bazele ştiinţifice ale istoriografiei, şi totodată să valorifice din punct de vedere critic referinţele privitoare la Dacia şi la istoria poporului nostru descoperite în lucrările unor autori străini. Rolul fecund al lui Laurian la această publicaţie a fost subliniat recent de un grup de cercetători de la Cluj — George Em. Marica, Iosif Hajos, Călina Mare, Constantin Rusu — care în monografia istorică Ideologia generaţiei române de la 1848 din Transilvania afirmă că „oricît am atribui primatul lui Bălcescu, nu se poate nesocoti contribuţia însemnată a lui Laurian... care şi-a spus cuvîntul în toate despărţimintele revistei: cronici, documente, inscripţii şi studii". Cele mai reprezentative opere pentru ilustrarea concepţiei sale asupra originii şi dezvoltării limbii române sunt „Tentamentul critic", „Dicţionarul limbii române" şi „Glosar care cuprinde vorbele din limba română străine prin originea sau forma lor, cum şi cele de origine indoioasă", lucrări cu exagerări latiniste. Opiniile asupra „Tentamentului" au urmat o curbă sinuoasă. Pentru Kogălniceanu el era „o lucrare vrednică de cea mai mare laudă", pentru Al. Papiu Ilarian el era „cea mai îndrăzneață, cea mai adîncă, cea mai filozofică cercetare de limbă, ce poseda limba română". N. Iorga arată însă că Tentamentul a fost o „absurdă fantezie de limbă care avea drept scop să puie temelia unei noi ortografii, unei curăţiri a cuvintelor... din româneasca de la 1830“, pentru ca apoi, el să fie considerat ca teză de doctorat, şi ca „cel dinţii studiu mai întins al limbii noastre ca fonetică, etimologie şi sintaxă1. Opinia şi-a găsit o nouă formulare în recentul studiu al filologului D. Macrea: „Tentamentul nu este o gramatică a limbii române, ci a unei limbi constituită cum ar fi voit A. T. Laurian să fie limba română, spre a fi cît mai aproape de cea latină". Tot atît de critic a fost judecat şi Dicţionarul la care Laurian a lucrat cu Massim. Critica s-a îndreptat însă numai împotriva metodei de cercetare şi a rezultatelor obţinute în domeniul etimologiei, nu şi asupra spiritului patriotic de care au fost călăuzite lucrările lui Laurian şi a consecinţelor pe care ele le-au avut asupra cunoaşterii pe plan european a originii limbii române, a caracterului său predominant latin, a dezvoltării studiilor despre gramatică şi ortografie, a fundamentării unei filologii şi lingvistice româneşti. Dicţionarul, cu toate exagerările lui, reprezintă o dată importantă în istoria lingvisticii noastre, meritele lui fiind mai mari decit s-a crezut pînă acum. Prin marele lui număr de cuvinte — cam 50.000 — el este cel mai bogat dicţionar român apărut pînă în prezent. Realizările obţinute de Laurian în numeroase domenii nu fac din el un învins, ci, dimpotrivă, un învingător. „învinşilor — scria N. lorga în 1903 cu ocazia ridicării bustului în memoria lui — nu li se ridică statui, nici busturi, nu li se cîntă laude, ci numai pe mormîntul uitat picură din cînd în cînd o lacrimă pioasă de la un tovarăş de luptă şi de suferinţă pe care nu l-a cosit înfringerea". Prof. GH. HOSU 90 DE ANI DE LA MOARTEA LUI AUGUST TREBONIU LAURIAN Mica publicitate Vînd MOSKVICI 407 în stare bună. Informaţii: telefon 16087. Schimb locuinţa compusă din cameră, bucătărie, cămară de alimente (49 m2) cu două camere în bloc. Informaţii str. Doftana nr. 44/A. PIERDUT Cartea de muncă pe numele Schneider Nicolae — Sighişoara, eliberată de Autobaza T.A. Sighişoara. Rog găsitorul să o predea la adresa str. Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 37 — Sighişoara sau la I.I.S. „Nicovala“ — Sighişoara. PIERDUT la 14 februarie a. c., în trenul nr. 425 Deda — Tg.Mureş, Diploma de absolvire a Şcolii profesionale Sibiu, pe numele Pop Ileana. Găsitorul este rugat să o expedieze la Baia Mare, str. Păunului 14, contra recompensă. ÎNCHIRIEZ una cameră mobilată cu două paturi. Intrarea separată. Strada Bacinului, bloc C 8, ap. 9, scara B, cartierul Tudor Vladimirescu. SCHIMB apartament 3 camere și cameră, bucătărie pentru două apartamente cu două camere, Strada 7 Noiembrie nr. 49/A, ap. 4, orele 17,00—20,00. Cinema JOI, 25 FEBRUARIE TG.-MUREŞ — Arta: B’ D' intră în acţiune. Select: Crimă şi pedeapsă (la orele 9 — 14,30 — 18,30). Progresul: King Kong evadează. Tineretului: Păcatul dragostei şi Atenţie, broască ţestoasă! Muncitoresc: Război şi pace, seriile III—IV. Flacăra: Jandarmul se însoară. SIGHIŞOARA — Lumina! King Kong evadează. LUDUŞ — Flacăra; Patricia şi muzica. IERNUT — Lumina; La război ca la război. SARMAŞU — Popular. Nu fii trist. REGHIN — Patria; Canarul şi viscolul. Victoria; Aurul. TÎRNAVENI — Melodia: 100 de carabine. SOVATA — Doina. Viaţă uşoară. SlNGEORGIU DE PADURE — Popular. Tatăl meu, comandantul. FÎNTINELE — Patria: Petrecerea. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul. Profesorul infernului. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia română, ora 20: Pisica în noaptea Anului nou. Televiziune 10.00—11.30 — Emisiuni-lecţii pentru lucrătorii din agricultură. Livezile de sămînţoase; 18,00 — Emisiune în limba maghiară; 18,30 — La volan. Emisiune pentru conducătorii auto; 18,50 — Mult e dulce şi frumoasă; 19,20 — 1 001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — România ’71. Azi — judeţul Sălaj; 20,30 — Film serial; Vidocq; 20,55 — Conferinţă de presă TV cu tovarăşul Ion Cosma, ministrul turismului; 21,45 — Film documentar de montaj! Planeta se grăbeşte; 22,20 — Telejurnalul de noapte; 22,30 — Campionatele mondiale de patinaj artistic de la Lyon. Proba de perechi. ENDA A In sala Serviciului judetean de educație sanitară Tg.-Mureş, (str. Bartók Béla nr. 1) joi, 25 februarie, ora 18, farm. VARTEREZ ISTVAN va conferenţia despre „MODUL IN CARE SE FOLOSESC MEDICAMENTELE". Conferinţa va fi urmată de film. Intrarea liberă! DIRECŢIA SANITARA A JUDEŢULUI MUREŞ Pronoexpres Rezultatele tragerii din 24 februarie a. c.: Extragerea I. 4, 26, 37, 24, 9, 29. Extragerea a II-a: 18, 1, 39, 14, 33. Radio Tg.-Mureş VINERI, 26 FEBRUARIE In limba maghiară: 6—6,30: Monografia comunei Aluniş, judeţul Mureş. 18—19,30; Cronica actualităţii. Reflecţii pe teme economice. Muzică corală. Emisiunea pentru femei. Rebus muzical. In limba română: 6,30—7: Satul contemporan: Frunzeni. Muzică. 16,30—18. Cronica actualităţii. Muzică de dans. Pe undele tinereţii. Ecouri după Congresul U.T.C.; Din istoria luptelor revoluţionare ale tinerilor de pe valea Mureşului; Din nou în amfiteatru. Muzică. România pe meridianele globului. Cîntă orchestra populară a ansamblului artistic „Mureșul“."