Steaua Roşie, februarie 1971 (Anul 22, nr. 26-49)

1971-02-25 / nr. 46

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Sărbătorirea semicentenarului P.C.R. — prilej de intensificare a educaţiei patriotice tineretului Profund satisfăcut de rodnicul bilanţ al cincinalului de care ne-am despărţit nu de mult, harnicul nos­tru popor munceşte cu pasiune şi dăruire pentru a transpune în fap­te Directivele Congresului al X-lea al partidului, care prefigurează o nouă etapă în dezvoltarea multilate­rală a patriei noastre. Acest început de cincinal coincide cu aniversarea semicentenarului Partidului Comu­nist Român, prilej de intensificare a muncii politico-educative, de evo­care a tradiţiilor revoluţionare ale clasei noastre muncitoare, ale între­gului popor. De la începutul anului, în cadrul organizaţiilor U.T.C. din municipiul Tg.-Mureş mii de tineri îşi dedică activitatea lor cinstirii semicentena­rului partidului. Acţiunile iniţiate cuprind domeniile economic, politi­­co-educativ, turistic, sportiv şi de pregătire militară a tineretului. în cele ce urmează doresc să relev cî­­teva din acţiunile noastre specifice, cu un pronunţat caracter educativ. în această perioadă, cea mai ma­re parte a activităţii politico-edu­cative este dedicată răspîndirii în rîndurile tineretului a cunoştinţelor despre mişcarea democratică şi re­voluţionară din România, despre unele evenimente importante din lupta clasei muncitoare care au precedat crearea partidului, anii ju­mătăţii de secol în care Partidul Co­munist Român s-a impus prin ex­celenţă ca cel mai statornic purtă­tor al crezurilor şi idealurilor po­porului român. Pentru ca fiecare acţiune să fie atrăgătoare, să suscite interesul ti­nerilor, în organizaţiile U.T.C. a fost şi este prezentată hotărîrea C.C. al P.C.R. cu privire la aniversarea semicentenarului partidului, docu­mentele Congresului al IX-lea al U.T.C., pe baza cărora se întocmesc programele de activităţi dedicate e­­venimentului. Astfel, în întreprin­deri şi şcoli se organizează expuneri pe temele: Crearea P.C.R. — eve­niment de mare importanţă în miş­carea revoluţionară din ţara noas­tră; P.C.R. — conducătorul poporu­lui în opera de edificare a noii so­cietăţi; U.T.C. — ajutor de nădejde al P.C.R. în acţiunile sale revoluţio­nare; Din istoricul mişcării de tine­ret din judeţul Mureş şi altele, în perioada ce urmează tinerii din judeţul nostru vor avea prilejul de a se întîlni cu activişti de partid şi de stat, cu vechi militanţi ai miş­cării revoluţionare şi, evident, vor cunoaşte prin relatare directă aspec­te ale luptei partidului în anii ilega­lităţii şi din perioada construcţiei socialismului. în acelaşi context, activiştii Comitetului judeţean al Uniunii Tineretului Comunist, cei­lalţi activişti ai organizaţiei noas­tre, fac expuneri despre preocupă­rile actuale şi de perspectivă ale organelor şi organizaţiilor U.T.C., în lumina cuvîntării tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recentul Con­gres al Uniunii Tineretului Comu­nist, a documentelor Congresului care constituie programul activităţii noastre viitoare. Gama acţiunilor dedicate marii a­­niversări mai cuprinde adunări fes­tive în şcoli, concursuri gen „Cine ştie răspunde“ pe teme din istoria P.C.R., vizionarea unor filme cu te­matică istorică şi revoluţionară ur­mate de dezbateri etc. Tinerii pro­zatori şi poeţi sunt antrenaţi în con­cursul pentru creaţii originale, cele mai frumoase poezii închinate parti­dului şi patriei fiind tipărite într-un volum omagial. Serile literare, excursiile la dife­rite muzee şi în locuri comemora­tive, organizarea de expoziţii, vor completa şirul acţiunilor pe care le întreprind organizaţiile de tineret în municipiul Tg.-Mureş. IZSAK SIGISMUND prim-secretar al Comitetului municipal U.T.C. Tg.-Mureș 1921 -1971 Produse noi întreprinderile industriale din Turnu Severin îşi lărgesc conti­nuu nomenclatorul de produse. Astfel, şantierul naval din Tr. Severin a introdus în fabricaţie primele şlepuri de 1.200 tone, dotate cu instalaţii pentru re­­morcare prin împingere. Se fac pregătiri pentru realizarea pro­totipurilor etne şi a unor car­gouri de 2.300 tone. Uzina de vagoane din localitate a produs primele vagoane Bunker, desti­nate transportului pietrii sparte. De asemenea, Combinatul pen­tru exploatarea şi industrializa­rea lemnului şi unităţile indus­triei locale din judeţ s-au pre­gătit să asimileze 12 produse noi. (Agerpres) De la Cabinetul judeţean de partid In ziua de 25 februarie 1971 (joi), ora 17, va avea loc, la Cabinetul judeţean de partid din strada Lungă , pregătirea tu­turor lectorilor şi propagandiştilor din învăţămîntul de partid din municipiul Tg.-Mureş (mai puţin lectorii şi propagandiştii de la cercurile şi cursurile de Istoria P.C.R. şi ale cadrelor didactice, care vor fi convocaţi ulterior). SECVENŢE DIN FILME La cinematograful „Arta" din Tg.-Mureş au fost in ultima pe­rioadă mulţi spectatori. Au fost bărbaţi, femei, tineri şi vîrstnici. Pe unii din ei îi ştim cu nu­mele. Da, da, după actele lă­sate în sală. Bunăoară, Dobrin Dărăban, născut in anul 1954, a lăsat în sală, sub scaun, port­­moneul cu acte şi cu bani. Şi deşi au trecut de atunci multe zile, peste două săptămîni, nu s-a mai prezentat la cinemato­graf pentru a se interesa dacă nu cumva s-a găsit ceva în sală, după terminarea filmului. Dar nici acum nu-i tîrziu. Port­­moneul cu actele şi cu banii se află în mîini bune, la responsa­bilul cinematografului. Al cui să fie oare gulerul din blană de vulpe uitat la cinematograf? Pe acesta nu scrie numele ca pe actele din portmoneul despre care aminteam mai sus. Nu scrie nici pe mănuşile din piele, uitate în sala cinematografului Dacă nu mergeţi urgent să vă ridicaţi obiectele uitate, caseria cinematografului se transformă în magazie de obiecte găsite. Ar fi păcat. CINE SE JOACĂ CU FOCUL . .. Mészáros Sándor din Tg.-Mu­reş, strada Sîntanei nr. 7 nu mai este copil. S-a născut cu 65 de ani în urmă, în comuna Voivodeni. Cu toate acestea, el a avut chef de joacă. Nu orice joc, ci unul cu focul. Aşa câ, într-o bună zi el a trecut prin grădina lui Gazda Iosif. Intil­­nindu-se cu acesta a provocat o discuţie aprinsă, care s-a transformat în bătaie. Mészáros a lovit omul nevinovat cu pum­nul, apoi cu coada unei furci, în imediata apropiere ardea un foc­ încălzit. Mészáros a îm­pins omul în foc, cauzîndu-i ar­suri care au necesitat 120 de zile îngrijiri medicale. S-a ,,ars" însă și bătăușul. Pentru vinde­care, el a fost trimis la „trata­ment" o perioadă mai lungă, peste trei ani, pe baza unei hotărîri judecătoreşti. CERTIFICAT DE NAŞTERE Prin prezenta certificăm că în cooperativele agricole de pro­ducţie din judeţ au început fătările dar nu şi înregistrările. De aceea, organele de miliţie au început numărătoarea. Dar nu inversă, ci de la unu în sus. La C.A.P. Deag, de pildă, s-au numărat la 20 februarie 406 miei. Şi culmea, la contabilita­tea C.A.P. nu era înregistrat nici unul. La acea dată nici în evidenţele contabile ale C.A.P. Sălcud nu apăruse nici un miel, deşi la saivane zburdau 279. Au „scăpat" neînregistraţi, pînă la 22 februarie, un număr de 78 de miei şi la brigada zoo­tehnică din Lechinţa, aparţi­­nînd de C.A.P. Iernut. Aşa că, neînregistrîndu-se fătările, nu ştie nimeni (în afară de ciobani) cînd apar mieii pe lume şi cînd dispar. Ca să se ştie, recoman­dăm continuarea numărătoarei. Bobocii se numără toamna. Mieii însă trebuie număraţi acum, căci altfel nu veţi mai avea ce număra la toamnă. EXAMEN LA „UNIVERSITĂŢII" Se numeşte Ioan Mărcuş, năs­cut într-o localitate din jude­ţul Alba, şi mi s-a prezentat student, in ziua de 22 februarie a fost la braseria „Universi­tăţii" din Tg.-Mureş. Şi şi-a dat examenul. Profitînd de aglome­raţia de la bar, studentul a în­cercat să plaseze o hîrtie de 100 lei retrasă din circulaţie. Să nu cunoască oare banii a­­flaţi la circulaţie? Poate, Ni se pare insă că nu cunoaşte încă multe şi în primul rînd normele cele mai elementare de com­portare în societate. Spunem acest lucru deoarece nereuşin­­du-i scena cu suta a făcut circ, intrînd cu forţa la bar pentru a lua la „bani mărunţi" pe bar­­mană. Aşadar, studentul şi-a dat examenul, răspunzînd chiar şi la întrebările miliţiei. N-ar fi rău să-i mai pună citeva întrebări şi conducerea Institutului. Şi, în orice fel va răspunde, să fie tras la răspundere. Rubrică realizată de P. POPȘOR a»« era . « Azi, la ora 20, în sala Stu­dio, va avea loc o nouă pre­mieră — a treia din această stagiune — a studenţilor Insti­tutului de teatru din Tg.-Mureş. Va fi prezentată piesa „Cunoaş­teţi Calea Laptelui?" de drama­turgul german Karl Wittlinger. Regia aparţine actorului Csor­ba András. Cei doi interpreţi sunt studenţii Varga Tibor László şi Gócz Mihály. Reprezentaţii pentru copii Colectivul secţiei maghiare a Teatrului de păpuşi din Cluj va oferi micilor spectatori care vor fi prezenţi în sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş, vineri, 26 februa­rie, la orele 11 şi 14, cite o re­prezentaţie cu dramatizarea fa­bulelor marelui clasic maghiar Móricz Zsigmond, respectiv cu piesa „Micimackó“. Acest ultim spectacol va fi susţinut la ora 17:30 a aceleiaşi zile şi pe scena căminului cultural din Sîngeor­­giu de Mureş.­­&■ După o serie de deplasări efec­tuate în localităţi din judeţ şi în afara lui, Teatrul de păpuşi din Tg.-Mureş va vizita în curînd oraşul Luduş. Actorii secţiei ro­mâne vor prezenta in acest oraş sîmbătă, 27 februarie, una din­tre piesele de premieră ale aces­tui an — „Aventurile lui Plum- Plum“. Adunarea reprezentanţilor salariaţilor (Urmare din pag. 1) a nu­ fi folosit în stare umedă aşa cum se întîmplă în prezent. Proiectantul Zay Rolf, consideră necesar să se pună un accent deosebit pe asimilarea utilajelor, şi de aceea conducerea întreprinderii să se gîndească la măsuri concrete de specializare din timp a cadre­lor pentru a nu se repeta situa­ţiile anterioare cînd la acest capi­tol ne aflam mereu în urma ne­voilor intreprinderii. Maistrul de la modelărie, Lurtz Harald, arăta că din lipsa a 18 modeluri, capaci­tatea atelierului nu este folosită în prezent la un nivel corespunză­tor. Inginerul Tarnovschi Traian, şe­ful atelierului de proiectare a ară­tat că multe din condiţiile de la data întocmirii tehnologiilor pînă la executarea produsului se schimbă. Pentru a veni în ajutorul sectoru­lui de aprovizionare propune să se înfiinţeze un depozit la nivel de centrală atit pentru materialele de bază, auxiliare cit şi pentru S.D.V.­­uri, fapt care ar rezolva toate pro­blemele de urgenţă incluse de spe­cificul producţiei. O serie de participanţi au cri­ticat aspecte privind nerealizarea contractelor de livrare a produse­lor şi­­­ale disciplinei in muncă. Ei au arătat că factorii de răs­pundere de la­ toate nivelele sunt obligaţi să ia măsuri operative pentru înlăturarea deficienţelor care se perpetuează de mult timp. Adunarea generală a reprezen­tanţilor salariaţilor a aprobat an­gajamentele colectivului de lucră­tori pe anul 1971 cit şi în cinstea aniversării semicentenarului parti­dului. Se vor da peste plan 2,5 mi­lioane lei la producţia globală, 4 milioane lei la producţia marfă, cheltuielile la 1.000 de lei pro­ducţie marfă se vor reduce cu un leu şi se vor economisi 100 tone de metal. De asemenea, a fost apro­bat planul de măsuri tehnico-or­­ganizatorice a căror eficienţă se va ridica la 8,9 milioane de lei. In încheiere, într-o atmosferă de plină însufleţire adunarea gene­rală a salariaţilor a trimis o te­legramă C.C. al P.C.R., personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu în care se exprimă hotărîrea de a îndeplni exemplar sarcinile de plan şi angajamentele anului 1971. Un start promiţător: 99B.D. intră în acţiune“ Autorul „Columnei“ şi al „Gol­­gotei“, regizorul pe care-l ştiam serios şi grav, debutează acum într-unul din cele mai dificile şi mai controversate genuri: come­dia poliţistă. E greu să faci co­medie, e greu să faci film poli­ţist, darmite pe amîndouă deo­dată! Şi asta mai ales cînd toată lumea aşteaptă — şi aştepată cam de multişor — să facă odată şi Buftea o comedie bună şi un bun film poliţist. Drăgan nu nu­mai că a avut îndrăzneala să abordeze dintr-o dată genurile a­­tît de hulite şi ocolite, dar anun­ţă chiar un serial: B. D. (adică „Brigada fapte diverse“ a unei circumscripţii de miliţie din Ca­pitală) îşi va continua activitatea şi în alte filme viitoare. O dată însă cu proiectarea acestui prim film din seria preconizată (un film-scheci compus din două e­­pisoade independente), patimile s-au dezlănţuit şi părerile cele mai diverse, cele mai contro­versate au fost aşternute pe hîr­tie şi publicate în presă. Multe din observaţiile critice care s-au făcut sunt reale: firul acţiunii nu e prea clar; apar si­tuaţii ilogice, nejustificate şi ne­elucidate; unele personaje nu-şi au rostul în conflict; nu e asigu­rat echilibrul între comic şi sus­­pensul poliţist; se amestecă su­părător stiluri foarte diverse de comedie; unii actori foarte buni nu sunt întrebuinţaţi la valoarea şi posibilităţile lor (Furdui, de pildă), în timp ce alţii (sau, mai exact, altele), cu rol destul de important, se prezintă la nivel de amatori (Ioana Drăgan, de exemplu). Consemnînd aceste de­ficienţe (şi mai sînt, şi altele, des­tule), nu putem să nu recunoaş­tem însă şi faptul că filmul — în limitele pe care şi le-a pro­pus, de divertisment cinemato­grafic care trebuie judecat ca atare — este realmente distrac­tiv şi reconfortant. Există multe situaţii comice, bine exploatate; mulţi dintre interpreţi (Caragiu şi Jean Constantin în primul rînd) realizează creaţii actoriceşti remarcabile; atmosfera este de o autenticitate neîntîlnită încă în peliculele româneşti ale genului; spectatorii îi îndrăgesc pe sim­paticii membri ai „B. D.“-ului, care nu sînt nişte detectivi scor­ţoşi şi atotştiutori, ci oameni vii, adevăraţi, pasionaţi de meseria lor, dar nu lipsiţi de umor, sau chiar de mici metehne; imaginea mai ales exterioarele realizate în maniera ciné-verité-ului, este excelentă. Cred că Drăgan „simte“ real­mente genul. „Brigada“ lui, cu toate defectele, este, totuşi, cea mai bună realizare românească în materie. Avem, deci, toate mo­tivele să sperăm că următoarele episoade vor fi și mai bune. ZENO FODOR 4 ECHIPA DE DANS A COOPERATIVEI „IGIENA" Însemnau Condica... şi prezenţa Se apropie ora 7. In străzile care converg spre una din insti­tuţiile tîrgumureşene, un ma­raton autentic. Bătaia gongu­lui nu va trebui să surprindă pe nimeni pe stradă. La ora 7 fix filele condicii se umplu cu o viteză ameţitoare de semnături. N-a rămas nici un rînd nesem­nat. Ce disciplină exemplară trebuie să domnească în aceas­tă instituţie ! — mă gîndeam. Fiecare minut, fiecare secundă sînt folosite la maximum! Dar vai ! în aceeaşi zi trebu­rile m-au purtat în aceeaşi in­stituţie. Trebuia să mă docu­mentez în mai multe comparti­mente, astfel că aveam treabă cel puţin într-o duzină de bi­rouri. Şi in timp ce îmi cule­geam datele necesare, la me­sele vecine... Un funcţionar expunea cu dezinvoltură şi, de ce să nu recunosc, cu succes, ultimele glume — amuzîndu-şi minute în şir colegii de birou, care încetîndu-şi şi ei activita­tea, rîdeau cu hohot. O funcţio­nară, dintr-un alt birou — se consulta la telefon cu prietena ei, cel puţin o jumătate de oră (am cronometrat) asupra toale­tei pe care ar trebui să o poar­te amîndouă la concertul din acea seară (un amănunt ne­semnificativ: din eite „am prins” cu urechea, controversa era cauzată mai ales de problema: mini-midi-maxi). Una din tovarăşele de birou, cu ochişorii ei albaştri aţintiţi asupra unor dosare, croşeta cu supleţe. Ce performanţă! Să creezi o operă de artizanat, fă­ră a urmări cu privirea detaliile migăloase. Multă experienţă trebuie să aibă! In acelaşi timp, pe coridor, trei funcţionari comentau — ce-i drept cu multă competenţă şi cu lux de amănunte — per­formanţa unor sportivi, în baza unei emisiuni televizate în a­­jun ... Şi aşa mai departe ... Exemplele ar mai putea conti­nua din păcate ... pînă la bă­taia următoare a gongului, care va anunţa încheierea unei zile ,,de lucru". Pentru ce atunci atîta grabă la maratonul de dimineaţă?! Şi . .. păcat că acea condică de prezenţă nu poate vorbi şi despre . . . prezenţă. O prezenţă reală, efectivă, creatoare. ŞTEFAN IZSÁK nsEiasmasaBsssa La 25 februarie se împlinesc nouă decenii de la încetarea din viaţă a aceluia care a fost August Treboniu Laurian. Este un act de înaltă semnificaţie patriotică să aducem şi pe această cale un o­­magiu lingvistului, cărturarului de formaţie enciclopedică, care s-a manifestat în numeroase alte do­menii: fruntaş al revoluţiei de la 1848 din Transilvania, profesor, is­toric erudit, întemeitor şi conducă­tor de publicaţii, filozof, traducă­tor. Transilvănean de origine, A. T. Laurian, s-a născut în anul 1810. Şi-a început studiile în ţară şi le-a desăvîrşit în străinătate unde a obţinut doctoratul în filozofie. In anul 1842 ocupă catedra de filozofie de la colegiul Sf. Sava. A făcut parte din fondatorii So­cietăţii Academice fiind un timp preşedinte al acestui înalt for de ştiinţă şi cultură. Pătruns de o înflăcărată dragoste de patrie, de dreptate şi libertate socială şi na­ţională, s-a înrolat în rîndurile lup­tătorilor paşoptişti, pentru realiza­rea năzuinţelor, şi-a unit eforturile cu ale acestora pentru a da po­porului român o cultură modernă, un stat independent şi pentru a-i deschide totodată calea spre înfăp­tuirea întregii sale unităţi politice. A. Treboniu Laurian este cunos­cut mai ales prin lucrările sale is­torice şi lingvistice, in colaborare cu N. Bălcescu întemeiază în 1845, la Bucureşti, publicaţia de docu­mente şi studii istorice „Magazin istoric pentru Dacia" care, adresîn­­du-se românilor din Ţara Româ­nească, Moldova şi Transilvania, a contribuit la lupta pentru unita­tea naţională. Publicaţia urmărea nu numai să cultive dragostea ro­mânilor pentru trecutul lor, ci şi să iniţieze o bogată acţiune pentru strîngerea documentelor naţionale spre a lărgi astfel bazele ştiinţifi­ce ale istoriografiei, şi totodată să valorifice din punct de vedere cri­tic referinţele privitoare la Dacia şi la istoria poporului nostru des­coperite în lucrările unor autori străini. Rolul fecund al lui Laurian la această publicaţie a fost subliniat recent de un grup de cercetători de la Cluj — George Em. Marica, Iosif Hajos, Călina Mare, Constan­tin Rusu — care în monografia is­torică Ideologia generaţiei româ­ne de la 1848 din Transilvania afirmă că „oricît am atribui pri­matul lui Bălcescu, nu se poate nesocoti contribuţia însemnată a lui Laurian... care şi-a spus cu­­vîntul în toate despărţimintele re­vistei: cronici, documente, inscrip­ţii şi studii". Cele mai reprezentative opere pentru ilustrarea concepţiei sale asupra originii şi dezvoltării limbii române sunt „Tentamentul critic", „Dicţionarul limbii române" şi „Glosar care cuprinde vorbele din limba română străine prin originea sau forma lor, cum şi cele de ori­gine indoioasă", lucrări cu exage­rări latiniste. Opiniile asupra „Tentamentului" au urmat o curbă sinuoasă. Pentru Kogălniceanu el era „o lucrare vrednică de cea mai mare laudă", pentru Al. Papiu Ilarian el era „cea mai îndrăzneață, cea mai a­­dîncă, cea mai filozofică cercetare de limbă, ce poseda limba româ­­nă". N. Iorga arată însă că Tenta­­mentul a fost o „absurdă fante­zie de limbă care avea drept scop să puie temelia unei noi ortografii, unei curăţiri a cuvintelor... din româneasca de la 1830“, pentru ca apoi, el să fie considerat ca teză de doctorat, şi ca „cel dinţii stu­diu mai întins al limbii noastre ca fonetică, etimologie şi sintaxă1­. Opinia şi-a găsit o nouă formulare în recentul studiu al filologului D. Macrea: „Tentamentul nu este o gramatică a limbii române, ci a unei limbi constituită cum ar fi voit A. T. Laurian să fie limba ro­mână, spre a fi cît mai aproape de cea latină". Tot atît de critic a fost judecat şi Dicţionarul la care Laurian a lucrat cu Massim. Critica s-a în­dreptat însă numai împotriva me­todei de cercetare şi a rezultate­lor obţinute în domeniul etimolo­giei, nu şi asupra spiritului patrio­tic de care au fost călăuzite lu­crările lui Laurian şi a consecinţe­lor pe care ele le-au avut asupra cunoaşterii pe plan european a originii limbii române, a caracte­rului său predominant latin, a dez­voltării studiilor despre gramatică şi ortografie, a fundamentării unei filologii şi lingvistice româneşti. Dicţionarul, cu toate exagerările lui, reprezintă o dată importantă în istoria lingvisticii noastre, meri­tele lui fiind mai mari decit s-a crezut pînă acum. Prin marele lui număr de cuvinte — cam 50.000 — el este cel mai bogat dicţionar român apărut pînă în prezent. Realizările obţinute de Laurian în numeroase domenii nu fac din el un învins, ci, dimpotrivă, un învingător. „învinşilor — scria N. lorga în 1903 cu ocazia ridicării bustului în memoria lui — nu li se ridică statui, nici busturi, nu li se cîntă laude, ci numai pe mormîn­­tul uitat picură din cînd în cînd o lacrimă pioasă de la un tova­răş de luptă şi de suferinţă pe care nu l-a cosit înfringerea". Prof. GH. HOSU 90 DE ANI DE LA MOARTEA LUI AUGUST TREBONIU LAURIAN Mica publicitate Vînd MOSKVICI 407 în stare bună. Informaţii: telefon 1­60­87. Schimb locuinţa compusă din cameră, bucătărie, cămară de ali­mente (49 m2) cu două camere în bloc. Informaţii str. Doftana nr. 44/A. PIERDUT Cartea de muncă pe numele Schneider Nicolae — Si­ghişoara, eliberată de Autobaza T.A. Sighişoara. Rog găsitorul să o predea la adresa str. Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 37 — Sighişoa­ra sau la I.I.S. „Nicovala“ — Si­ghişoara. PIERDUT la 14 februarie a. c., în trenul nr. 425 Deda — Tg.­­Mureş, Diploma de absolvire a Şcolii profesionale Sibiu, pe nu­mele Pop Ileana. Găsitorul este rugat să o expedieze la Baia Mare, str. Păunului 14, contra re­compensă. ÎNCHIRIEZ una cameră mobi­lată cu două paturi. Intrarea se­parată. Strada Bacinului, bloc C 8, ap. 9, scara B, cartierul Tu­dor Vladimirescu. SCHIMB apartament 3 camere și cameră, bucătărie pentru două apartamente cu două camere, Strada 7 Noiembrie nr. 49/A, ap. 4, orele 17,00—20,00. Cinema JOI, 25 FEBRUARIE TG.-MUREŞ — Arta: B’ D' in­tră în acţiune. Select: Crimă şi pedeapsă (la orele 9 — 14,30 — 18,30). Progresul: King Kong e­­vadează. Tineretului: Păcatul dragostei şi Atenţie, broască ţes­toasă! Muncitoresc: Război şi pa­ce, seriile III—IV. Flacăra: Jan­darmul se însoară. SIGHIŞOA­RA — Lumina! King Kong eva­dează. LUDUŞ — Flacăra; Patri­cia şi muzica. IERNUT — Lumi­na; La război ca la război. SAR­­MAŞU — Popular. Nu fii trist. REGHIN — Patria; Canarul şi viscolul. Victoria; Aurul. TÎR­­NAVENI — Melodia: 100 de ca­rabine. SOVATA — Doina. Via­ţă uşoară. SlNGEORGIU DE PADURE — Popular. Tatăl meu, comandantul. FÎNTINELE — Pa­tria: Petrecerea. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul. Profe­sorul infernului. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia română, ora 20: Pisica în noaptea Anului nou. Televiziune 10.00—11.30 — Emisiuni-lecţii pentru lucrătorii din agricultură. Livezile de sămînţoase; 18,00 — Emisiune în limba maghiară; 18,30 — La volan. Emisiune pen­tru conducătorii auto; 18,50 — Mult e dulce şi frumoasă; 19,20 — 1 001 de seri; 19,30 — Tele­jurnalul de seară; 20,00 — Ro­mânia ’71. Azi — judeţul Sălaj; 20,30 — Film serial; Vidocq; 20,55 — Conferinţă de presă TV cu tovarăşul Ion Cosma, minis­trul turismului; 21,45 — Film do­cumentar de montaj! Planeta se grăbeşte; 22,20 — Telejurnalul de noapte; 22,30 — Campionatele mondiale de patinaj artistic de la Lyon. Proba de perechi. ENDA ­­A In sala Serviciului judetean de educație sanitară Tg.-Mureş, (str. Bartók Béla nr. 1) joi, 25 februarie, ora 18, farm. VARTEREZ ISTVAN va con­ferenţia despre „MODUL IN CARE SE FOLOSESC MEDICA­MENTELE". Conferinţa va fi ur­mată de film. Intrarea liberă! DIRECŢIA SANITARA A JUDEŢULUI MUREŞ Pronoexpres Rezultatele tragerii din 24 fe­bruarie a. c.: Extragerea I. 4, 26, 37, 24, 9, 29. Extragerea a II-a: 18, 1, 39, 14, 33. Radio Tg.-Mureş VINERI, 26 FEBRUARIE In limba maghiară: 6—6,30: Monografia comunei Aluniş, ju­deţul Mureş. 18—19,30; Cronica actualităţii. Reflecţii pe teme e­­conomice. Muzică corală. Emisiu­nea pentru femei. Rebus muzi­cal. In limba română: 6,30—7: Sa­tul contemporan: Frunzeni. Mu­zică. 16,30—18. Cronica actuali­tăţii. Muzică de dans. Pe undele tinereţii. Ecouri după Congresul U.T.C.; Din istoria luptelor revo­luţionare ale tinerilor de pe va­lea Mureşului; Din nou în amfi­teatru. Muzică. România pe me­ridianele globului. Cîntă orches­tra populară a ansamblului artis­tic „Mureșul“."

Next