Steaua Roşie, februarie 1971 (Anul 22, nr. 26-49)
1971-02-23 / nr. 44
STATUT DE CENTRALĂ Luni dimineaţa s-au deschis lucrările Consfătuirii de lucru a conducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală. Lucrările Consfătuirii au început prezenţa tovarăşului Nicolae Cauşescu, Manea Mănescu, Paulculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Vrgil Trofin, Ilie Verdeţ, Florian Pănălache, Emil Drăgănescu, Jalos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Vasile Patilineţ, Mihai Marinescu, Ion Păţan. La lucrări participă conducători ai centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală, miniştri şi cadre de conducere din ministere, directori de întreprinderi, secretari cu probleme economice ai comitetelor judeţene de partid, secretari de partid şi specialişti din întreprinderi, preşedinţii Uniunilor sindicatelor pe ramuri de producţie şi preşedinţi ai comitetelor sindicatelor din întreprinderi, specialişti din institutele de cercetări şi proiectări, cadre didactice din învăţămîntul superior, tehnic şi economic. Consfătuirea a fost deschisă de tovarăşul Manea Mănescu. In cursul zilei de luni, lucrările Consfătuirii s-au desfăşurat pe ministere şi ramuri de producţie, urmînd ca marţi să fie reluate în şedinţă plenară. TERIBM ORGAN AI COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Cincinalul 1966 — 1970 CREŞTEREA PRODUCŢIEI GLOBALE INDUSTRIALE (Agerpres) Ritmul mediu anual de creştere: 11,8 la sută Adunarea reprezentanţilor salariaţilor de la IPROFIL „23 August“ lmrrhhcuea efhbil Umili miul Adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor de la IPROFIL „23 August“ a analizat cu spirit de răspundere activitatea comitetului de direcţie şi a sectoarelor de producţie. Din darea de seamă a reieşit că principalii indicatori de plan pe cincinal şi pe anul 1970, au fost realizaţi datorită întregului colectiv care n-a precupeţit nici un efort pentru a recupera rămînerile în urmă cauzate de calamităţile din luna mai. Numeroşi participanţi la cuvînt, după ce au apreciat rezultatele obţinute, au scos în evidenţă şi o serie de lipsuri care s-au manifestat în producţie făcînd totodată propuneri preţioase pentru îmbunătăţirea activităţii şi perfecţionarea muncii comitetului de direcţie. S-a remarcat insistenţa cu care s-au tratat problemele legate de ridicarea eficienţei întregii activităţi economice, respectiv valorificarea superioară a materiilor şi materialelor, reducerea consumurilor specifice creşterea într-un ritm mai intens a productivităţii muncii, sporirea producţiei prin folosirea mai bună a capacităţii şi suprafeţelor productive, îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea cheltuielilor de producţie. Ing. Paulus Petru, şeful unităţii a II-a, Nicolae Pop, şeful depozitului de materii prime, muncitorii Vasile Bordeianu şi Teofil Bercea, maistrul Viorel Bercea şi alţii în cuvîntul lor au arătat că nerealizarea randamentelor stabilite la unele materii prime şi materiale în anul 1970 a dus la depăşirea consumurilor cu peste 47 mii metri pătraţi de furnire, cu 70 metri cubi de placaj, sute de kg de materiale de finisaj şi altele. La aceste depăşiri a contribuit şi slaba exigenţă a comisiei de recepţie care a lăsat să intre în procesul de producţie materiale de calitate necorespunzătoare. Totuşi, spuneau vorbitorii, dacă se acorda o mai mare atenţie gospodăririi materialelor, eliminării la timp a cauzelor care au provocat rebuturile, rezultatele în ceea ce priveşte respectarea consumurilor specifice şi chiar reducerea lor ar fi fost mult mai bune şi au propus o serie de măsuri care aplicate vor duce la reducerea substanţială a consumurilor de materii şi materiale. Este vorba de sporirea exigenţei la recepţia materialelor care intră în fabricaţie, adoptarea unor procedee mai bune la croirea cherestelei de stejar, extinderea utilizării semifabricatelor la mobilă prin cooperarea cu celelalte unităţi ale combinatului, întărirea disciplinei tehnologice în toate sectoarele de producţie, reproiectarea unor produse şi multe altele. Dacă în anul 1966 din totalul producţiei de mobilă se exporta cca. 59 la sută, în 1970 exportul de mobilă a fost de aproximativ 98 la sută, în acest an producţia de mobilă pentru export creşte cu aproximativ 6 la sută. „Este adevărat — spuneau mai mulţi vorbitori, printre care tehnicianul Ion Perghel, muncitorii Augustin Sabadi, Vasile Bordeianu, Alexandru Kurta, preşedintele comitetului sindicatului — că mobila executată de către întreprinderea noastră se bucură de aprecierea clienţilor externi“. Totuşi în anul 1970 s-au mai ivit unele probleme privind calitatea. Din analizele făcute atît în comitetul de direcţie, cit şi în secţiile de producţie au reieşit o serie de cauze subiective. în primul rînd, în cadrul unităţii T nu s-a reuşit să se imprime la toţi muncitorii un simţ mai dezvoltat al responsabilităţii, al exigenţei privind calitatea operaţiilor. De asemenea, nu întotdeauna materiile prime şi materialele folosite au fost cele prevăzute în STAS care împreună cu aprovizionarea neritmică a fabricii şi a locurilor de muncă au influenţat calitatea mobilei fabricate. Pentru înlăturarea acestor lipsuri, în planul M.T.O. şi în completarea acestuia s-au propus o serie de măsuri şi anume: însuşirea documentaţiei tehnice a produselor din partea tuturor executanţilor; respectarea disciplinei tehnologice; acţiuni energice privind autocontrolul şi formarea unei opinii colective de masă, astfel încît calitatea produselor să devină un deziderat al fiecărui salariat, al întregului colectiv, ca pe poarta fabricii să nu mai iasă decît produse de calitate superioară. O problemă viu discutată a fost aceea a productivităţii muncii. în anul 1970 acest indicator nu s-a realizat decît în proporţie de 99,76 la sută, cu toate că existau rezerve în această privinţă. Analizînd cu spirit de răspundere cauzele care au acţionat negativ asupra productivităţii muncii, adunarea a pus în lumină lipsurile existente în utilizarea fondului de timp de lucru şi a timpului maxim disponibil, indicatori tehnico-economici care în anul 1970 au scăzut faţă de anii precedenţi. De asemenea, situaţia amintită s-a datorat şi nefuncţionării unor utilaje, calităţii necorespunzătoare a sculelor, lipsei unor dispozitive şi unelte portative, aprovizionării neritmice a locurilor de muncă etc. Legat de aceasta, şeful depozitului de materii prime arăta că secţia de întreţinere n-a pus la punct autostivuitoarele din depozit, din care cauză acestea nu pot fi utilizate corespunzător, utilizîndu-se la stivuirea şi manipularea cherestelei forţă de muncă suplimentară. Ca urmare a neîngrijirii şi exploatării necorespunzătoare a maşinilor din partea celor care le folosesc, arăta maistrul Mihai Pop, o serie de utilaje se defectează avînd influenţe negative atît la realizarea fizică a planului cit şi în obţinerea unui randament sporit în muncă. Adunarea a analizat în mod critic activitatea depusă de comitetul de direcţie şi întregul colectiv în anul trecut, fundamentînd şi adoptind măsurile principale pentru realizarea în bune condiţii a planului şi angajamentului pe acest an. ing. GHEORGHE GAVRILA director adjunct la C.E.I.b. Tîrgu-Mureş V * .*** •r »'o Proletari din toate ţările, uniţi-va ! Adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor s-a angajat ca întrecerea socialistă să realizeze suplimentar: — 2,6 milioane lei la producţia globală; — 2,1 milioane lei la producţia marfă; — 2,25 milioane lei la producţia pentru export; — 900.000 lei economii prin reducerea cheltuielilor de producție; — 1,5 milioane lei beneficii. Cum va fi vremea in aceasta săptămlnă ? In săptămîna cuprinsă între 15 şi 21 februarie 1971 vremea s-a menţinut mai călduroasă faţă de anotimp. Ziua, temperatura maximă a aerului a urcat pină la plus 13 grade, iar noaptea, temperatura minimă a coborit pină la minus 3 grade. Precipitaţiile căzute în această săptămînă pe teritoriul judeţului Mureş au fost reduse cantitativ, măsurîndu-se doar cantităţi cuprinse între 1 şi 5 litri pe metru pătrat. Temperatura solului în stratul arabil a oscilat între 0 şi plus 3 grade. TIMPUL PROBABIL PENTRU SAPTAMINA IN CURS: Vremea se menţine umedă, cu cerul mai mult noros. Precipitaţiile ce se vor semnala mai cu seamă în prima zi şi în ultimele două zile ale săptămînii vor fi reduse cantitativ şi sub formă de ploaie, iar în zona muntoasă lapoviţă şi ninsoare. Temperatura aerului, mai coborîtă în prima jumătate a săptămînii, va oscila între valorile maxime cuprinse între plus 2 şi plus 10 grade şi valorile minime cuprinse între 0 şi minus 6 grade. Vîntul va sufla slab la început din sectorul estic şi sud-estic apoi potrivit din sectorul nord-vestic. DUMITRU MARINICA şeful staţiei meteorologice Tg.-Mureş Încheierea lucrărilor CONGRESULUI AL IX-LEA AL U. T. C. Luni, intr-o atmosferă de puternic entuziasm tineresc, au luat sfîrșit lucrările celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist. Timp de cinci zile, forumul larg democratic al tuturor categoriilor de tineret din patria noastră a făcut bilanţul activităţii desfăşurate de la ultimul Congres, a dezbătut aprofundat obiectivele de viitor, toate laturile muncii şi vieţii, învăţăturii şi pregătirii culturale, stabilind căile menite să contribuie la îmbunătăţirea stilului de muncă şi perfecţionarea structurii organizatorice, la adîncirea democraţiei interne a organizaţiilor U.T.C., corespunzător sarcinilor actuale ale construcţiei în România a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In ultima zi a lucrărilor, la deschiderea şedinţei, Congresul a fost informat despre dezbaterile din comisii care au adoptat recomandări privind activitatea de viitor a U.T.C., în domeniul respectiv. Congresul a hotărît ca aceste recomandări să fie transmise noului Comitet Central ca documente ale Congresului, care primeşte mandat să soluţioneze şi să concretizeze în activitatea practică propunerile şi observaţiile făcute în comisii cu privire la îmbunătăţirea muncii U.T.C. în rîndul tuturor categoriilor de tineri şi în toate domeniile de activitate. Congresul a fost informat despre desfăşurarea lucrărilor Conferinţei a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România şi despre hotărârile adoptate. La deschiderea şedinţei s-a anunţat, de asemenea, că pe adresa Congresului au sosit un mare număr de telegrame prin care organizaţiile U.T.C. din întreprinderi, unităţi agricole, şcoli, facultăţi şi instituţii raportează despre rezultatele obţinute în muncă, în activitatea de organizaţie în cinstea Congresului şi se angajează să aplice în viaţă hotăririle pe care le va adopta forumul suprem al organizaţiei de tineret a patriei noastre. In cadrul lucrărilor Congresului, la dezbaterile din şedinţele plenare au luat cuvîntul 59 de delegaţi şi invitaţi, iar în cadrul şedinţelor pe comisii 194, care, în lumina locului şi rolului tinerei generaţii în ansamblul vieţii sociale, politice şi economice, au analizat amplu, cu înalt spirit de răspundere, activitatea actuală şi de perspectivă a organizaţiei U.T.C. In continuarea lucrărilor Congresului, delegaţii tineretului au aprobat în unanimitate raportul şi activitatea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, precum şi Raportul Comisiei Centrale de revizie. Cu amendamentele propuse, Congresul a adoptat în unanimitate Statutul Uniunii Tineretului Comunist. S-a adoptat apoi, în formulare îmbunătăţită, Rezoluţia Congresului al IX-lea al U.T.C. Cu puternice aplauze, delegaţii au adoptat moţiunile: privind situaţia din Indochina; referitoare la Orientul Apropiat; privind solidaritatea cu lupta popoarelor şi mişcările de eliberare naţională; privind securitatea europeană; cu privire la dezarmare; cu privire la mişcarea internaţională de tineret şi studenţi. Prin vot secret, Congresul a ales noul Comitet Central al Uniunii Tineretului Comunist, alcătuit din 185 membri, pe cei 80 membri supleanţi şi Comisia Centrală de cenzori, alcătuită din 35 membri. După-amiază a avut loc şedinţa de închidere a celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist, la care au luat parte tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Dumitru Popa, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Ion Iliescu. Sosirea în sala de şedinţe a conducătorilor de partid şi de stat a fost întimpinată cu vii aplauze. In sală se aflau numeroşi invitaţi — membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, vechi militanţi ai partidului, activişti de partid şi de stat, oameni de ştiinţă, cultură şi artă, tineri din toate sectoarele de activitate, ziarişti români şi străini. Erau prezenţi delegaţii organizaţiilor de tineret de peste hotare, care au participat la lucrările Congresului. La deschiderea şedinţei s-a adus la cunoştinţa Congresului că în prima sa şedinţă plenară, Comitetul Central a! Uniunii Tineretului Comunist a ales Biroul format din 25 de membri, pe cei 8 (Continuare în pag. a 3-a) SCRISOAREA Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi al Conferinţei a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti * 1 * COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU 9 Desfăşurindu-şi lucrările în preajma glorioasei aniversări a semicentenarului partidului, eveniment cu adinei rezonanţe în destinul şi istoria noastră contemporană. Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi Conferinţa a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti se fac mesagere ale gindurilor şi sentimentelor nobile care animă tînăra generaţie şi transmit conducerii partidului, dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, expresia dragostei şi devotamentului nemărginit, a ataşamentului profund al tineretului faţă de politica marxist-leninistă a partidului, hotărîrea fermă de a-şi închina întreaga sa capacitate, elanul şi cutezanţa înfăptuirii obiectivelor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru propăşirea continuă, multilaterală a patriei socialiste. Nutrim, tovarăşe secretar general, un sentiment de profundă mîndrie patriotică, de veneraţie şi adine respect pentru activitatea laborioasă desfăşurată de Partidul Comunist Român, pentru eforturile şi consecvenţa pilduitoare cu care dumneavoastră înşivă acţionaţi în slujba progresului şi civilizaţiei României socialiste, abordind nu o dată, cu înţelegere şi realism, în întreaga lor complexitate, şi problemele tineretului, locul şi rolul său în dezvoltarea societăţii contemporane. Cuvintele de caldă apreciere şi îndemn ce le-aţi adresat Congresului, tinerilor din industrie şi agricultură, intelectualilor, elevilor şi studenţilor, vor însoţi, pururi proaspete, faptele de muncă şi viaţă ale tinerei generaţii, vor fi un îndreptar al perfecţionării generale a întregii activităţi a Uniunii Tineretului Comunist. Investită cu atribuţii şi răspunderi sporite, în consens cu procesul de neîntrerupt avînt pe care îl străbate azi întreaga viaţă social-politică şi economică a ţării, Uniunea Tineretului Comunist s-a manifestat ca o prezenţă vie, dinamică, angajind energiile şi aptitudinile tinerilor, forţa şi talentul lor în tot ceea ce s-a înfăptuit în aceşti ani. Sintetizînd experienţa dobindită, căutările rodnice care au marcat îndeosebi activitatea desfăşurată In ultimul timp, Congresul al IX-lea al organizaţiei noastre şi Conferinţa Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti au jalonat, totodată, in contextul noilor sarcini şi obiective ale actualului plan cincinal, şi direcţiile de viitor ale muncii şi preocupărilor tineretului, în scopul creşterii responsabilităţii şi angajării sale, a prezenţei active, nemijlocite, în toate domeniile vieţii materiale şi spirituale. Uniţi prin aceleaşi idealuri, ginduri şi sentimente, prin munca noastră comună, rodnic înfrăţită, tineri români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, ne angajăm solemn să nu precupeţim nici un efort pentru a aplica şi promova neabătut normele şi principiile politicii partidului nostru, să acţionăm fără preget, demni şi responsabili, pentru triumful spiritului muncii, al dreptăţii şi echităţii socialiste, al conştiinţei militante înaintate, să fim pretutindeni acolo unde patria ne cheamă, în întreprinderi, pe şantierele marilor obiective ale cincinalului, în bătălia pentru recolte bogate, pe băncile şcolilor şi facultăţilor, fructificîndu-ne pe deplin elanul şi virtuţile creatoare, dăruindu-ne cu patos muncii, progresului multilateral al economiei, ştiinţei şi culturii româneşti. Aceasta va fi şi dovada cea mai elocventă a capacităţii moral-politice şi sociale a organizaţiei noastre, mărturia fidelă a spiritului în care suntem crescuţi şi formaţi ca militanţi devotaţi partidului, tineri revoluţionari înarmaţi cu conştiinţa responsabilităţii, a înaltei datorii faţă de patrie, partid şi popor, promotori consecvenţi ai noului, intransigenţi faţă de orice idei străine ideologiei şi convingerilor noastre comuniste, ştiinţifice despre lume şi viaţă. Exprimindu-ne adeziunea unanimă la politica externă clarvăzătoare, de destindere şi colaborare pe bază de egalitate cu toate statele lumii, susţinînd consecvent activitatea fructuoasă pe care o desfăşoară conducerea partidului pentru lărgirea colaborării frăţeşti cu toate statele socialiste, pentru întărirea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a consolidării frontului antiimperialist, organizaţia noastră, întregul tineret al patriei îşi vor manifesta şi pe mai departe solidaritatea activă cu forţele democratice şi progresiste ale tinerei generaţii de pe toate continentele, va dezvolta legături multiple cu tineretul şi organizaţiile din întreaga lume, îşi va aduce propria sa contribuţie la mişcarea mondială a tineretului şi studenţilor pentru pace, democraţie şi progres social. Patriotismul şi spiritul internaţionalist profund, ştiinţa de a munci şi învăţa, de a ne integra cu toate forţele mersului ascendent al societăţii, aşa cum ni le insuflă, prin exemplul şi activitatea sa partidul comuniştilor, secretarul general al partidului, vor constitui expresia de netăgăduit a însuşi crezului şi apartenenţei noastre la cauza progresului şi civilizaţiei, la opera de înfăptuire a idealurilor socialismului şi comunismului. Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti, toţi tinerii şi tinerele ţării, aducem prinosul dragostei şi recunoştinţei noastre fierbinţi, Partidului Comunist Român — care de o jumătate de secol ţine sus, neînfricat, steagul de luptă, de jertfă şi biruinţă pentru libertatea şi fericirea celor ce muncesc — poporului român — liber şi stăpin pe destinele sale, patriei socialiste , liberă şi înfloritoare. Ne unim gindurile, inimile şi cugetele, în faţa partidului, în faţa dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, şi ne angajăm solemn că vom munci şi învăţa cu nestăvilit avînt pentru ca tot ce hotărăşte partidul să devină faptă, pentru ca fapte mari, nepieritoare să încunune ţara, pentru ca poporul român să se înalţe tot mai demn şi prosper între popoarele lumii, pentru ca patria să se ridice pe tot mai înalte culmi ale propăşirii şi civilizaţiei socialiste. De la Cabinetul judeţean de partid în ziua de 25 februarie 1971 (joi), ora 17, va avea loc, la Cabinetul judeţean de partid din strada Lungă , pregătirea tuturor lectorilor şi propagandiştilor din învăţămîntul de partid din municipiul Tg.-Mureş (mai puţin lectorii şi propagandiştii de la cercurile şi cursurile de Istoria P.C.R. şi ale cadrelor didactice, care vor fi convocaţi ulterior). Modernizarea depozitelor de buşteni In cadrul Unităţii de exploatare şi industrializare a lemnului din Lunca Bradului se desfăşoară acţiunea de modernizare a unor depozite finale. Astfel, a fost încheiată lucrarea în cadrul depozitului final din Răstoliţa, unde încărcarea buştenilor se face cu ajutorul Ifronului. De asemenea, au fost modernizate şi depozitele finale din Lunca Bradului, aşa încît astăzi o mare parte din materialul de la pădure se manipulează în condiţii tehnice noi. De remarcat este şi faptul că în pădure s-au construit 12 cabane forestiere care asigură condiţii de cazare superioare pentru noul an în care am intrat. In vederea transportului materialului lemnos, lucrări susţinute au desfăşurat şi muncitorii de la C.F.F. care au reparat linia forestieră de la Răstoliţa, făcîndu-se astfel legătura cu multe dintre parchetele afectate de calamitățile naturale din 1970.