Steaua Roşie, aprilie 1971 (Anul 22, nr. 76-101)
1971-04-08 / nr. 82
ramam) ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII. Nr. 82 (4.055) Joi, 8 aprilie 1971 4 pagini, 50 de bani PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! CARTIERUL TUDOR VLADIMIRESCU DIN TÎRGU-MUREȘ Din nou pe Şantierul I.R.U.M. din Reghin Sporirea eficienţei lucrărilor de construcţii, a fiecărui ban investit de statul nostru, impune îmbunătăţiri radicale în activitatea şantierelor de construcţii, a proiectanţilor, beneficiarilor şi constructorilor, care sunt însărcinaţi cu utilizarea resurselor materiale şi financiare destinate dezvoltării şi creşterii economice. ..înainte de începerea oricărei lucrări de investiţii — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului din 25 noiembrie 1970 — aceşti factori să chibzuiască cu mult discernămînt asupra modalităţii de cheltuire a banilor prin găsirea celor mai eficiente soluţii de ieftinire a construcţiilor, de îmbunătăţire a acestora şi, îndeosebi, reducerea termenelor de realizare a obiectivelor“ Pentru îndeplinirea acestor deziderate este necesar mai întîi să se asigure o bună pregătire a investiţiilor prin asigurarea documentaţiei tehnice şi a avizelor necesare, stabilirea cu claritate a duratei optime de punere în funcţiune, a termenelor de începere şi tertinarea lucrătrilor pe baza unor grafice bine întocmite. Toate aceste elemente stabilite în mod ştiinţific, după criteriile eficienţei, să creeze „drum liber“ constructorilor pentru a se instala cu forţe masive pe şantier in vederea realizării construcţiilor în timpul cel mai scurt. Am abordat aceste aspecte pentru că de ele ar trebui să ţină seama toţi factorii de răspundere care au în sarcină dezvoltarea capacităţilor de producţie la I.R.U.M. REGHIN, T.C.M. Mureş, beneficiarul şi forul tutelar al acestuia — Centrala industrială G.I.R.C.U.I.L. Economia naţională le-a încredinţat spre folosire şi gospodărire importante resurse materiale şi financiare cărora să li se dea destinaţia cea mai eficientă, astfel ca nici un leu să nu fie risipit sau cheltuit decât în condiţiile în care se justifică o maximă fructificare. Dar, pregătirea investiţiilor pentru acest obiectiv este slabă, în ansamblul ei pentru că constructorul beneficiarul, centrala industrială G.I.R.C.U.I.L. n-au creat o punte comună de acţiune, de cooperare pentru demararea acestor lucrări. Constructorii au atacat lucrările de organizare de şantier şi o serie de lucrări de bază — săpături pentru fundaţia la hala montaj-vopsitorie dar cu forţe reduse. Iniţiativa lor ar constitui un fapt meritoriu dacă ea ar marca începutul unei activităţi continue şi susţinute pentru devansarea lucrărilor la aceste noi capacităţi de producţie şi punerea lor în funcţiune mai devreme. Dar, cât timp se va putea construi pe acest şantier din moment ce nu sunt asigurate fondurile necesare, nu este deschisă finanţarea lucrărilor? Aceiaşi constructori şi beneficiari care au dovedit iniţiativă în demararea lucrărilor, întîrzie să depună la Banca de investiţii contractul de antrepriză şi graficul de eşalonare a lucrărilor corespunzătoare duratei de execuţie, stabilită la 18 luni. Deşi termenul se cunoaşte de mai bine de două luni, constructorul, beneficiarul şi proiectantul încă n-au reuşit să elaboreze un nou grafic de execuţie în care să se stabilească cu precizie termenul de începere a lucrărilor şi de punere în funcţiune a fiecărei capacităţi industriale. Situaţia este favorizată de felul în care Centrala industrială G.I.R.C.U.I.L. concepe atacarea acestor lucrări. în noul plan de investiţii, elaborat în luna martie, s-a prevăzut începerea lucrărilor abia în trimestrul II cu un volum de investiţii de numai 200 mii lei. Cum se spune, lucrarea doar a fost prinsă în plan. Printr-o astfel de defalcare a planului de investiţii pentru dezvoltarea I.R.U.M. Reghin centrala industrială amintită nu ajută cu nimic la dinamizarea activităţii de construcţii pentru executarea într-un termen cît mai scurt a lucrărilor prevăzute. Sub aspectul asigurării documentaţiei tehnice există condiţii bune de desfăşurare a lucrărilor. Din cele 14 proiecte de execuţie existente 12 au fost executate în anul trecut, iar în anul acesta proiectantul s-a angajat să predea restul documentaţiei cu o lună mai devreme. Ceea ce se impune cu o deosebită acuitate este necesitatea ca beneficiarul, forul tutelar al acestuia, constructorul şi proiectantul să analizeze în comun şi cu multă responsabilitate situaţia acestor obiective şi să găsească soluţiile practice cele mai bune pentru ca lucrările de construcţii atacate să se desfăşoare din plin. Numai astfel se vor obţine pe acest şantier rezultate bune în ieftinirea lucrărilor, îmbunătăţirea calităţii şi scurtarea termenelor de execuţie , performanţe care să ridice activitatea de investiţii-construcţii la nivelul sarcinilor şi exigenţelor actualului cincinal. I. CISMAŞ VREMEA Ieri, la ora 12, temperatuaverse de ploaie de scurtă ra 'aerului la Tg.-Mureş a durată. Temperatura in usa afost de 16 grade. ră scădere, maximele vor fi cuprinse intre 14—18 grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme minimele între 0—4 grade. instabilă cu înnorări pro-Vînt potrivit cu unele internunțate după-amiaza, localificări din vest. Manifestări în cinstea semicentenarului partidului In oraşul TIRNĂVENI au loc în aceste zile numeroase manifestări închinate semicentenarului partidului. Mărţi, 6 aprilie, la clubul Combinatului chimic, s-a ţinut un simpozion pe tema „Din istoria mişcării muncitoreşti şi a Partidului Comunist Român" la care au participat propagandişti şi cursanţi ai învăţămintului de partid. Simpozionul a fost susţinut de Ioan Pop şi Aurel Calea, lectori ai Institutului pedagogic din Tg.-Mureş. La secţiile de faianţă, gresie, chimică şi carbid din Combinatul chimic s-a prezentat montajul literar „Mulţumim din inimă partidului", iar la clubul combinatului a avut loc seara de poezie „Odă partidului" şi seara literară „Jertfa lor nu a fost zadarnică". In cadrul aceloraşi manifestări, atit la clubul Combinatului cit şi insecţii, s-au ţinut următoarele expuneri: „Cele 10 congrese ale Partidului Comunist Român şi importanţa lor istorică", susţinută de tovarăşul Teodor Mihu, secretar al Comitetului orăşenesc de partid — la secţia carbid: „Activitatea P C.R. in infăptuirea insurecţiei armate de la 23 August 1944", ţinută de tovarăşul Ioan Brejoii, director al Cabinetului orăşenesc de partid — la clubul Combinatului; „Din trecutul glorios de luptă al partidului", ţinută de profesorul Nicolae Ionescu, director adjunct la Liceul nr. 1 , la clubul combinatului; „Figuri de femei luptătoare pentru pace şi progres social", ţinută de tovarăşa Susana Lucaci, preşedinta comisiei orăşeneşti a femeilor , la secfia faianţă. • Numeroase acţiuni au fost organizate in cinstea glorioasei aniversări si de către Consiliul orăşenesc al pionierilor. Tovarăşul Deme Andrei, vechi membru al partidului, a vorbit celor peste 500 de pionieri şi şcolari despre activitatea partidului in ilegalitate. IONIŢA POPA Tirnăveni 1921 -1971 Consfătuirea cu cadrele de specialitate din invăţămintul profesional Sub auspiciile Ministerului Industriei Uşoare, Direcţia personalînvăţămînt, a avut loc, ieri, în municipiul Tîrgu-Mureş un interesant schimb de experienţă cu participarea cadrelor de specialitate din invăţămintul profesional de profil din întreaga ţară. Alegerea municipiului nostru ca loc de desfăşurare a acestei interesante consfătuiri este o consecinţă firească a rezultatelor bune obţinute de Grupul şcolar Metalotehnica in instruirea elevilor în cadrul atelierelor-şcoală. Ea se înscrie în contextul general al măsurilor preconizate de conducerea de partid şi de stat în sensul dezvoltării în actualul cincinal a acestui important sector al activităţii. Cele aproximativ 48 de întreprinderi ale industriei uşoare ce urmează a fi construite in acest răstimp implică existenţa unui mare număr de muncitori cu o inaltă calificare, capabili să minuiască cu pricepere cea mai complexă aparatură. Cele două materiale prezentate: „Atelierul de şcoală cu plan de producţie — baza însuşirii meseriei în mod productiv, astfel incit din primele zile ale integrării în producţie absolvenţii să-şi realizeze sarcinile de plan" şi „Analiza planurilor de invăţămînt şi a programelor şcolare" au prilejuit un util schimb de opinii ce se vor concretiza în practica activităţii viitoare. Drumuri forestiere auto în stadii avansate de construcţie Constructorii de pe şantierele I.C.F. desfăşoară o activitate susţinută pentru realizarea unor lucrări de calitate şi pentru darea în exploatare la termen şi înainte de termenele cuprinse în grafice a drumurilor auto forestiere. Este,de remarcat faptul că lucrările sunt asigurate cu documentaţia tehnică şi înaintează potrivit graficelor de execuţie. Astfel, drumul forestier auto Paltinul din cadrul U.E.I.L. Lunca Bradului, în lungime de 2,5 km, se află într-un stadiu avansat de construcţie. Sunt create toate condiţiile ca el să intre în exploatare cu 60 de zile înainte de termenul stabilit în plan. Mai mulţi constructori şi-au concentrat forţele pe drumul Şolea, în lungime de 4 km. Prin organizarea bună a muncii la fiecare punct al şantierului, lucrările au avansat mult în ultima decadă a lunii martie şi începutul lunii aprilie. Cu toate că au avut de înfruntat capriciile vremii şi pe anumite porţiuni zăpada şi apele din pâraiele de munte, constructorii au adus drumul în stadii care au întrecut pe cele din graficele de execuţie. La Hidegag se execută în prezent terasamentele. Sunt condiţii ca şi aici, pe cei 2 km lungime, lucrările să se încadreze în grafice. Lucrătorii I.C.F. sunt antrenaţi cu forţe calificate şi pe drumul axial Reghin—Iăpuşna. Aici ei execută patru poduri în zona Fîncel şi mai sus de Sebeş. Se preconizează ca două dintre ele să fie date în exploatare în acest trimestru, astfel încît modernizarea drumului axial să continue cu intensitate. In timpul vacanţei elevi din Tg.-Mică pe malul ureş, participă la muncă patria Mureşului. FLORILE TÎRGU-MUREŞULUI De multă vreme, municipiul Tîrgu-Mureş şi-a cîştigat renume de „oraş al florilor". Incepind cu sosirea primăverii şî pînă toamna tirziu, parcurile şi zonele verzi îşi schimbă mereu înfăţişarea, în rondurile şi peluzele îngrijite cu migală de mîini pricepute apar alte şi alte flori, împrospătînd peisajul. Marea majoritate a firelor multicolore din care „se ţese" covorul floral al oraşului prind viaţă în serele aparţinînd Consiliului popular municipal. — Ce preocupări au în aceste zile grădinarii oraşului? — l-am întrebat pe tovarăşul Ferenczi Kálmán, şeful serviciului străzi şi zone verzi. — Toaleta de primăvară a urbei noastre cere muncă intensă. Se execută lucrări de întreţinere în scuaruri, se îngrijesc trandafirii şi florile introduse în pămînt din toamnă, se plantează noi răsaduri şi puieţi. Pentru această perioadă s-a prevăzut sădirea a aproximativ 12.000 de puieţi de foioase şi răşinoase, din care mare parte se află de acum „instalaţi d in diferite zone ale localităţii. O foarte mare grijă acordăm întreţinerii peluzelor însămînţate cu iarbă. Aş vrea să atrag pe această cale atenţia părinţilor, ca în timpul vacanţei de primăvară , dar şi în continuare, să îndrume copiii să nu distrugă prin joacă iarba abia răsărită, deoarece ea se reface foarte greu, iar golurile rămase prezintă un aspect dezolant. Pentru refacerea spaţiilor verzi deteriorate ce se află în îngrijirea asociaţiilor de locatari, unde se poate procura sămînţă de iarbă? — Direct de la noi, printr-o cerere prezentată de asociaţia respectivă. — Rondurile şi straturile special amenajate „înghit" în fiecare an, milioane de răsaduri sau plante în plină înflorire, ceea ce presupune un mare volum de muncă in sere. Dar în afară de aceste „locuri publice", cetăţenii s-au obişnuit să vadă flori şi in jurul locuinţelor lor, pe balcoane sau în grădiniţele din faţa casei. Nu întotdeauna piaţa liberă le oferă răsadurile căutate. Sunt în măsură serele oraşului să satisfacă şi cererile persoanelor particulare? — Desigur. Au şi fost pregătite in acest scop — pentru primăvară şi vară — aproximativ 250.000 răsaduri de begonia, salvia, petunia, carna indica, muşcata şi altele. .Rămine ca doritorii să se prezinte la noi, sau la tarabele din piaţa de zi, unde serele „vor fi prezente" şi cu alte specii. Tot in serele noastre se produc şi florile care se pun in vinzare prin magazinele specializate ale cooperativei „Igiena" , a precizat interlocutorul. De la începutul anului am livrat unităţilor de desfacere o cantitate de flori în valoare de peste 500.000 lei. intre altele, 30.000 ghivece de ciclamen, hortensia, cineralia, primula şi aproape 100.000 fire de flori tăiate: garoafe, frezia, ciclamen, cale etc. Strădaniile grădinarilor, conjugate cu grija şi preocupările cetăţenilor pentru păstrarea şi extinderea zonelor de natură înfloritoare din cartierele lor, vor adăuga noi frumuseţi oraşului, făcîndu-l şi mai agreabil şi ospitalier. I. GIDOFALVI timpul a fost favorabil DAR PI PĂŞUNI S-AU EFECTUAT PREA PUŢINE LUCRĂRI DE ÎNGRIJIRE! După cum se ştie, Programul naţional de dezvoltare a zootehniei prevede sarcini sporite pentru judeţul nostru în privinţa creşterii efectivelor de animale şi a productivităţii acestora. Intrucît păşunea oferă o bună parte a anului sursa cea mai ieftină de furaje, firesc ar fi ca acesteia, peste tot, să i se acorde importanţa cuvenită. Şi aceasta cu atît mai mult cu cît păşunile ocupă în judeţul nostru o suprafaţă de peste 90.000 hectare. Practica, tradiţia au demonstrat că de fiecare dată cînd primăvara devreme s-au luat măsuri de fertilizare, de curăţire, grăpare şi împrăştiere a muşuroaielor, pe pajiştile naturale întotdeauna productivitatea acestora a crescut. De asemenea, e bine ca lucrările să fie executate cît mai timpuriu pînă iarba este mică, deoarece atunci orice intervenţie nu dăunează creşterii plantelor. La toate acestea se adaugă şi condiţiile climatice. Anul acesta nu avem de ce să ne plîngem. Timpul a fost foarte favorabil executării tuturor lucrărilor şi în cîmp, şi pe păşuni. Forţa de muncă în unele cooperative a fost atrasă la lucrările de desecare, dar în majoritatea lor a fost disponibilă, ceea ce permitea să fie folosită şi la lucrările de îngrijire a păşunilor, la acţiunea de transport a îngrăşămintelor naturale, la împrăştierea lor pe pajişti. Situaţia de pe teren arată că cele mai organizate acţiuni au fost acelea întreprinse de întreprinderea judeţeană pentru exploatarea şi îmbunătăţirea păşunilor. Dar şi acestea, în principal, s-au rezumat la distribuirea îngrăşămintelor sosite. în C.A.P. foarte sporadic s-au întreprins cîteva acţiuni cu eficienţă mai sporită. Ceva mai bine se prezintă lucrurile la cooperativa agricolă din Chendu. Preşedintele acestei unităţi, Lukacs Ludovic, a luat măsuri şi cu agregatul de la S.M.A. din localitate a fost grăpată întreaga suprafaţă de 280 ha. De asemenea, au fost aplicate, în medie, pe 150 ha, cîte 100 kg de superfosfat, iar pe o altă suprafaţă de 120 ha tot atit azotat de amoniu. Ca bun gospodar era şi firesc să întreprindă unele acţiuni de îmbunătăţire a pajiştii, deoarece acolo vor fi trimise la păscut peste 350 de vaci, 170 tineret bovin şi oile. Tov. Victor Vulea, directorul S.M.A. Chendu, a luat măsuri şi în colaborare cu conducerea cîtorva cooperative agricole din raza de activitate a staţiunii, a reuşit să întreprindă unele acţiuni de îngrijire a pajiştilor. Astfel, la C.A.P. Agrişteu au fost grăpate 150 ha. Ac- REMUS CÂMPEAN (Continuare in pag. a 3-a) La ferma legumicolă din Albeşti, a I.A.S. Sighişoara, pe 23 ha s-a încheiat semănatul rădăcinoaselor. Toată suprafaţa de 103 ha a fermei este bine lucrată, ca stratul. De ieri s-a trecut la irigatul cepei verzi ce este cultivată pe 5 ha. S-a încheiat plantarea cartofilor pe alte 10 ha şi erbicidarea cu Treflan a peste 17 ha unde vor fi plantate pătlăgelele roşii. Se continuă cu repicarea răsadurilor. Acţiunea principală întreprinsă de şeful fermei, ing. Laurenţiu Zablău, este aceea a plantării mecanizate a verzei de vară. Zilnic, mecanizatorii Vasile Someşan şi Schell Ioan, ajutaţi de cîteva femei, plantează în medie cîte 4 ha de răsad de calitate. Prin executarea acestei lucrări cu mijloace mecanizate se înlocuieşte la hectar munca a 20 de oameni. Strădania legumicultorilor, a şefului de fermă de a face totul la timp, de a livra cantităţi sporite de produse timpurii, este umbrită de delăsarea serviciului A.D.T. al I.A.S. Sighişoara, care nu se ocupă îndeajuns de desfacerea operativă a mărfii. Astfel, de sîmbătă stau revalorificate 4 tone de spanac. De fapt problema revalorificării spanacului nu este o noutate. Şi anul trecut au ajuns în ieslea vacilor peste 12 tone. Dacă situaţia nu se va îndrepta se prevede că lucrurile se vor repeta şi în acest an, cînd din 5 ha cultivate cu spanac nu s-a valorificat pînă în prezent decit producţia de pe 3 ha. Acţiuni gospodăreşti la Şincai Hotărîţi să întimpine sărbătorirea semicentenarului partidului prin înfrumuseţarea şi buna gospodărire a localităţii, la 6 aprilie, sub conducerea comitetului comunal de partid, a consiliului popular comunal, locuitorii comunei Şincai, un număr de peste 150 de oameni au participat la desfundarea şi lărgirea albiei piriului Matca din satul Şincai, pe o lungime de 1.316 ml, lucrare a cărei valoare depăşeşte 12.000 de lei. S-au evidenţiat in mod deosebit Cimpianu Petru, Gaspar Ştefan, Bogdan Petru, Borbély Alexandru, Beres Pantilimon şi alţii. . . Munca de desfundare şi lărgire a albiei piriului va continua pe întreg teritoriul localităţii Şincai, pe o lungime totală de peste 1.900 ml. . TEODOR PURCARIU