Steaua Roşie, aprilie 1971 (Anul 22, nr. 76-101)

1971-04-08 / nr. 82

ramam) ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII. Nr. 82 (4.055) Joi, 8 aprilie 1971 4 pagini, 50 de bani PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! CARTIERUL TUDOR VLADIMIRESCU DIN TÎRGU-MUREȘ Din nou pe Şantierul I.R.U.M. din Reghin Sporirea eficienţei lucrărilor de construcţii, a fiecărui ban investit de statul nostru, impune îmbunătă­ţiri radicale în activitatea şantiere­lor de construcţii, a proiectanţilor, beneficiarilor şi constructorilor, ca­re sunt însărcinaţi cu utilizarea re­surselor materiale şi financiare des­tinate dezvoltării şi creşterii eco­nomice. ..înainte de începerea ori­cărei lucrări de investiţii — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la şe­dinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului din 25 no­iembrie 1970 — aceşti factori să chibzuiască cu mult discernămînt asupra modalităţii de cheltuire a banilor prin găsirea celor mai efi­ciente soluţii de ieftinire a con­strucţiilor, de îmbunătăţire a aces­tora şi, îndeosebi, reducerea ter­menelor de realizare a obiective­lor“ Pentru îndeplinirea acestor dezi­derate este necesar mai întîi să se asigure o bună pregătire a investi­ţiilor prin asigurarea documentaţiei tehnice şi a avizelor necesare, sta­bilirea cu claritate a duratei optime de punere în funcţiune, a termene­lor de începere şi tert­inarea lucră­­t­rilor pe baza unor grafice bine în­tocmite. Toate aceste elemente sta­bilite în mod ştiinţific, după crite­riile eficienţei, să creeze „drum li­ber“ constructorilor pentru a se in­stala cu forţe masive pe şantier in vederea realizării construcţiilor în timpul cel mai scurt. Am abordat aceste aspecte pentru că de ele ar trebui să ţină seama toţi factorii de răspundere care au în sarcină dezvoltarea capacităţilor de producţie la I.R.U.M. REGHIN, T.C.M. Mureş, beneficiarul şi forul tutelar al acestuia — Centrala in­dustrială G.I.R.C.U.I.L. Economia naţională le-a încredin­ţat spre folosire şi gospodărire im­portante resurse materiale şi finan­ciare cărora să li se dea destinaţia cea mai eficientă, astfel ca nici un leu să nu fie risipit sau cheltuit de­cât în condiţiile în care se justifică o maximă fructificare. Dar, pregătirea investiţiilor pen­tru acest obiectiv este slabă, în an­samblul ei pentru că constructorul beneficiarul, centrala industrială G.I.R.C.U.I.L. n-au creat o punte comună de acţiune, de cooperare pentru demararea acestor lucrări. Constructorii au atacat lucrările de organizare de şantier şi o serie de lucrări de bază — săpături pentru fundaţia la hala montaj-vopsitorie dar cu forţe reduse. Iniţiativa lor ar constitui un fapt meritoriu dacă ea ar marca începutul unei activităţi continue şi susţinute pentru devan­sarea lucrărilor la aceste noi capa­cităţi de producţie şi punerea lor în funcţiune mai devreme. Dar, cât timp se va putea construi pe acest şantier din moment ce nu sunt asi­gurate fondurile necesare, nu este deschisă finanţarea lucrărilor? Ace­iaşi constructori şi beneficiari care au dovedit iniţiativă în demararea lucrărilor, întîrzie să depună la Banca de investiţii contractul de antrepriză şi graficul de eşalonare a lucrărilor corespunzătoare duratei de execuţie, stabilită la 18 luni. Deşi termenul se cunoaşte de mai bine de două luni, constructorul, be­neficiarul şi proiectantul încă n-au reuşit să elaboreze un nou grafic de execuţie în care să se stabilească cu precizie termenul de începere a lucrărilor şi de punere în funcţiu­ne a fiecărei capacităţi industriale. Situaţia este favorizată de felul în care Centrala industrială G.I.R.C.U.I.L. concepe atacarea a­­cestor lucrări. în noul plan de in­vestiţii, elaborat în luna martie, s-a prevăzut începerea lucrărilor abia în trimestrul II cu un volum de investiţii de numai 200 mii lei. Cum se spune, lucrarea doar a fost prinsă în plan. Printr-o astfel de defalcare a planului de investiţii pentru dezvoltarea I.R.U.M. Reghin centrala industrială amintită nu a­­jută cu nimic la dinamizarea activi­tăţii de construcţii pentru executa­rea într-un termen cît mai scurt a lucrărilor prevăzute. Sub aspectul asigurării documen­taţiei tehnice există condiţii bune de desfăşurare a lucrărilor. Din cele 14 proiecte de execuţie existente 12 au fost executate în anul trecut, iar în anul acesta proiectantul s-a an­gajat să predea restul documenta­ţiei cu o lună mai devreme. Ceea ce se impune cu o deosebită acuita­te este necesitatea ca beneficiarul, forul tutelar al acestuia, construc­torul şi proiectantul să analizeze în comun şi cu multă responsabilitate situaţia acestor obiective şi să gă­­sească soluţiile practice cele mai bu­ne pentru ca lucrările de construcţii atacate să se desfăşoare din plin. Numai astfel se vor obţine pe acest şantier rezultate bune în ieftinirea lucrărilor, îmbunătăţirea calităţii şi scurtarea termenelor de execuţie , performanţe care să ridice activita­tea de investiţii-construcţii la nive­lul sarcinilor şi exigenţelor actua­lului cincinal. I. CISMAŞ V­R­EMEA Ieri, la ora 12, temperatu­averse de ploaie de scurtă ra 'aerului la Tg.-Mureş a durată. Temperatura in usa a­fost de 16 grade. ră scădere, maximele vor fi cuprinse intre 14—18 grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme minimele între 0—4 grade. instabilă cu înnorări pro-Vînt potrivit cu unele inter­nunțate după-amiaza, local­­ificări din vest. Manifestări în cinstea semicentenarului partidului In oraşul TIRNĂVENI au loc în aceste zile numeroase mani­festări închinate semicentena­rului partidului. Mărţi, 6 aprilie, la clubul Combinatului chimic, s-a ţinut un simpozion pe tema „Din isto­ria mişcării muncitoreşti­ şi a Partidului Comunist Român" la care au participat propagandişti şi cursanţi ai învăţămintului de partid. Simpozionul a fost sus­ţinut de Ioan Pop şi Aurel Ca­lea, lectori ai Institutului peda­gogic din Tg.-Mureş. La secţiile de faianţă, gresie, chimică şi carbid din Combina­tul chimic s-a prezentat monta­jul literar „Mulţumim din inimă partidului", iar la clubul com­binatului a avut loc seara de poezie „Odă partidului" şi sea­ra literară „Jertfa lor nu a fost zadarnică". In cadrul aceloraşi manifes­tări, atit la clubul Combinatului cit şi in­secţii, s-au ţinut urmă­toarele expuneri: „Cele 10 con­grese ale Partidului Comunist Român şi importanţa lor istori­că", susţinută de tovarăşul Teo­dor Mihu, secretar al Comitetu­lui orăşenesc de partid — la secţia carbid: „Activitatea P C.R. in infăptuirea insurecţiei arma­te de la 23 August 1944", ţinută de tovarăşul Ioan Brejoii, director al Cabinetului orăşenesc de par­tid — la clubul Combinatului; „Din trecutul glorios de luptă al partidului", ţinută de profe­sorul Nicolae Ionescu, director adjunct la Liceul nr. 1 , la clu­bul combinatului; „Figuri de femei luptătoare pentru pace şi progres social", ţinută de tovarăşa Susana Lucaci, preşe­dinta comisiei orăşeneşti a fe­meilor , la secfia faianţă. •­ Numeroase acţiuni au fost organizate in cinstea glorioasei aniversări si de către Consiliul orăşenesc al pionierilor. Tovară­şul Deme Andrei, vechi membru al partidului, a vorbit celor pes­te 500 de pionieri şi şcolari des­pre activitatea partidului in ile­galitate. IONIŢA POPA Tirnăveni 1921 -1971 Consfătuirea cu cadrele de specialitate din invăţămintul profesional Sub auspiciile Ministerului In­dustriei Uşoare, Direcţia personal­­învăţămînt, a avut loc, ieri, în mu­nicipiul Tîrgu-Mureş un interesant schimb de experienţă cu participa­rea cadrelor de specialitate din invăţămintul profesional de profil din întreaga ţară. Alegerea municipiului nostru ca loc de desfăşurare a acestei inte­resante consfătuiri este o conse­cinţă firească a rezultatelor bune obţinute de Grupul şcolar Metalo­­tehnica in instruirea elevilor în ca­drul atelierelor-şcoală. Ea se înscrie în contextul gene­ral al măsurilor preconizate de conducerea de partid şi de stat în sensul dezvoltării în actualul cinci­nal a acestui important sector al activităţii. Cele aproximativ 48 de întreprinderi ale industriei uşoare ce urmează a fi construite in acest răstimp implică existenţa unui ma­re număr de muncitori cu o inaltă calificare, capabili să minuiască cu pricepere cea mai complexă a­­paratură. Cele două materiale prezentate: „Atelierul de şcoală cu plan de producţie — baza însuşirii mese­riei în mod productiv, astfel incit din primele zile ale integrării în producţie absolvenţii să-şi realize­ze sarcinile de plan" şi „Analiza planurilor de invăţămînt şi a pro­gramelor şcolare" au prilejuit un util schimb de opinii ce se vor con­cretiza în practica activităţii vii­toare. Drumuri forestiere auto în stadii avansate de construcţie Constructorii de pe şantierele I.C.F. desfăşoară o activitate susţi­nută pentru realizarea unor lucrări de calitate şi pentru darea în ex­ploatare la termen şi înainte de ter­menele cuprinse în grafice a dru­murilor auto forestiere. Este,de remarcat faptul că lucră­rile sunt asigurate cu documentaţia tehnică şi înaintează potrivit gra­ficelor de execuţie. Astfel, drumul forestier auto Paltinul din cadrul U.E.I.L. Lunca Bradului, în lungi­me de 2,5 km, se află într-un stadiu avansat de construcţie. Sunt create toate condiţiile ca el să intre în ex­ploatare cu 60 de zile înainte de termenul stabilit în plan. Mai mulţi constructori şi-au concentrat forţele pe drumul Şolea, în lungime de 4 km. Prin organizarea bună a mun­cii la fiecare punct al şantierului, lucrările au avansat mult în ultima decadă a lunii martie şi începutul lunii aprilie. Cu toate că au avut de înfruntat capriciile vremii şi pe a­­­numi­te porţiuni zăpada şi apele din pâraiele de munte, constructorii au adus drumul în stadii care au între­cut pe cele din graficele de execu­ţie. La Hidegag se execută în prezent terasamentele. Sunt condiţii ca şi aici, pe cei 2 km lungime, lucrările să se încadreze în grafice. Lucrătorii I.C.F. sunt antrenaţi cu forţe calificate şi pe drumul axial Reghin—I­ăpuşna. Aici ei execută patru poduri în zona Fîncel şi mai sus de Sebeş. Se preconizează ca două dintre ele să fie date în exploa­tare în acest trimestru, astfel încît modernizarea drumului axial să continue cu intensitate. In timpul vacanţei elevi din Tg.-M­­ică pe malul ureş, participă la muncă patria Mureşului. FLORILE TÎRGU-MUREŞULUI De multă vreme, municipiul Tîr­gu-Mureş şi-a cîştigat renume de „oraş al florilor". Incepind cu so­sirea primăverii şî pînă toamna tirziu, parcurile şi zonele verzi îşi schimbă mereu înfăţişarea, în ron­durile şi peluzele îngrijite cu mi­gală de mîini pricepute apar alte şi alte flori, împrospătînd peisajul. Marea majoritate a firelor multi­colore din care „se ţese" covorul floral al oraşului prind viaţă în serele aparţinînd Consiliului popu­lar municipal. — Ce preocupări au în aceste zile grădinarii oraşului? — l-am întrebat pe tovarăşul Ferenczi Kál­mán, şeful serviciului străzi şi zone verzi. — Toaleta de primăvară a urbei noastre cere muncă intensă. Se execută lucrări de întreţinere în scuaruri, se îngrijesc trandafirii şi florile introduse în pămînt din toamnă, se plantează noi răsaduri şi puieţi. Pentru această perioadă s-a prevăzut sădirea a aproxima­tiv 12.000 de puieţi de foioase şi răşinoase, din care mare parte se află de acum „instalaţi d in diferi­te zone ale localităţii. O foarte mare grijă acordăm întreţinerii pe­luzelor însămînţate cu iarbă. Aş vrea să atrag pe această cale a­­tenţia părinţilor, ca în timpul va­canţei de primăvară , dar şi în continuare, să îndrume copiii să nu distrugă prin joacă iarba abia răsărită, deoarece ea se reface foarte greu, iar golurile rămase prezintă un aspect dezolant.­­ Pentru refacerea spaţiilor verzi deteriorate ce se află în în­grijirea asociaţiilor de locatari, un­de se poate procura sămînţă de iarbă? — Direct de la noi, printr-o ce­rere prezentată de asociaţia res­pectivă. — Rondurile şi straturile special amenajate „înghit" în fiecare an, milioane de răsaduri sau plante în plină înflorire, ceea ce presupune un mare volum de muncă in sere. Dar în afară de aceste „locuri pu­blice", cetăţenii s-au obişnuit să vadă flori şi in jurul locuinţelor lor, pe balcoane sau în grădiniţe­le din faţa casei. Nu întotdeauna piaţa liberă le oferă răsadurile căutate. Sunt în măsură serele ora­şului să satisfacă şi cererile per­soanelor particulare? — Desigur. Au şi fost pregătite in acest scop — pentru primăvară şi vară — aproximativ 250.000 ră­saduri de begonia, salvia, petunia, carna indica, muşcata şi altele. .Rămine ca doritorii să se prezinte la noi, sau la tarabele din piaţa de zi, unde serele „vor fi prezen­te" şi cu alte specii. Tot in serele noastre se produc şi florile care se pun in vinzare prin magazinele specializate ale cooperativei „Igiena" , a preci­zat interlocutorul. De la începutul anului am livrat unităţilor de des­facere o cantitate de flori în va­loare de peste 500.000 lei. intre altele, 30.000 ghivece de ciclamen, hortensia, cineralia, primula şi aproape 100.000 fire de flori tăia­te: garoafe, frezia, ciclamen, ca­le etc. Strădaniile grădinarilor, conju­gate cu grija şi preocupările cetă­ţenilor pentru păstrarea şi extin­derea zonelor de natură înflori­toare din cartierele lor, vor adău­ga noi frumuseţi oraşului, făcîn­­du-l şi mai agreabil şi ospitalier. I. GIDOFALVI timpul a fost favorabil DAR PI PĂŞUNI S-AU EFECTUAT PREA PUŢINE LUCRĂRI DE ÎNGRIJIRE! După cum se ştie, Programul naţional de dezvoltare a zoo­tehniei prevede sarcini sporite pentru judeţul nostru în privin­ţa creşterii efectivelor de ani­male şi a productivităţii aces­tora. Intrucît păşunea oferă o bună parte a anului sursa cea mai ieftină de furaje, firesc ar fi ca acesteia, peste tot, să i se acorde importanţa cuvenită. Şi aceasta cu atît mai mult cu cît păşunile ocupă în judeţul nos­tru o suprafaţă de peste 90.000 hectare. Practica, tradiţia au demon­strat că de fiecare dată cînd primăvara devreme s-au luat măsuri de fertilizare, de cură­ţire, grăpare şi împrăştiere a muşuroaielor, pe pajiştile natu­rale întotdeauna productivita­tea acestora a crescut. De ase­menea, e bine ca lucrările să fie executate cît mai timpuriu pînă iarba este mică, deoarece a­­tunci orice intervenţie nu dău­nează creşterii plantelor. La toate acestea se adaugă şi con­diţiile climatice. Anul acesta nu avem de ce să ne plîngem. Tim­pul a fost foarte favorabil exe­cutării tuturor lucrărilor şi în cîmp, şi pe păşuni. Forţa de muncă în unele cooperative a fost atrasă la lucrările de de­secare, dar în majoritatea lor a fost disponibilă, ceea ce permitea să fie folosită şi la lucrările de îngrijire a păşuni­lor, la acţiunea de transport a îngrăşămintelor naturale, la îm­­prăştierea lor pe pajişti. Situaţia de pe teren arată că cele mai organizate acţiuni au fost acelea întreprinse de între­prinderea judeţeană pentru ex­ploatarea şi îmbunătăţirea pă­şunilor. Dar şi acestea, în prin­cipal, s-au rezumat la distribui­rea îngrăşămintelor sosite. în C.A.P. foarte sporadic s-au în­treprins cîteva acţiuni cu efi­cienţă mai sporită. Ceva mai bine se prezintă lucrurile la co­operativa agricolă din Chendu. Preşedintele acestei unităţi, Lukacs Ludovic, a luat măsuri şi cu agregatul de la S.M.A. din localitate a fost grăpată întrea­ga suprafaţă de 280 ha. De a­­semenea, au fost aplicate, în medie, pe 150 ha, cîte 100 kg de superfosfat, iar pe o altă suprafaţă de 120 ha tot atit azotat de amoniu. Ca bun gos­podar era şi firesc să întreprin­dă unele acţiuni de îmbunătă­ţire a pajiştii, deoarece acolo vor fi trimise la păscut peste 350 de vaci, 170 tineret bovin şi oile. Tov. Victor Vulea, directo­rul S.M.A. Chendu, a luat mă­suri şi în colaborare cu condu­cerea cîtorva cooperative agri­cole din raza de activitate a sta­ţiunii, a reuşit să întreprindă unele acţiuni de îngrijire a pa­jiştilor. Astfel, la C.A.P. Agriş­­teu au fost grăpate 150 ha. Ac- REMUS CÂMPEAN (Continuare in pag. a 3-a) La ferma legumicolă din Albeşti, a I.A.S. Sighişoara, pe 23 ha s-a în­cheiat semănatul rădăcinoaselor. Toată suprafaţa de 103 ha a fermei este bine lucrată, ca stratul. De ieri s-a trecut la irigatul cepei verzi ce este cultivată pe 5 ha. S-a încheiat plantarea cartofilor pe alte 10 ha şi erbicidarea cu Treflan a peste 17 ha unde vor fi plantate pătlăgelele roşii. Se continuă cu repicarea ră­sadurilor. Acţiunea principală întreprinsă de şeful fermei, ing. Laurenţiu Za­­blău, este aceea a plantării mecani­zate a verzei de vară. Zilnic, meca­nizatorii Vasile Someşan şi Schell Ioan, ajutaţi de cîteva femei, plan­tează în medie cîte 4 ha de răsad de calitate. Prin executarea acestei lucrări cu mijloace mecanizate se înlocuieşte la hectar munca a 20 de oameni. Strădania legumicultorilor, a şe­fului de fermă de a face totul la timp, de a livra cantităţi sporite de produse timpurii, este umbrită de delăsarea serviciului A.D.T. al I.A.S. Sighişoara, care nu se ocupă înde­ajuns de desfacerea operativă a mărfii. Astfel, de sîmbătă stau re­valorificate 4 tone de spanac. De fapt problema revalorificării spana­cului nu este o noutate. Şi anul tre­cut au ajuns în ieslea vacilor peste 12 tone. Dacă situaţia nu se va în­drepta se prevede că lucrurile se vor repeta şi în acest an, cînd din 5 ha cultivate cu spanac nu s-a va­lorificat pînă în prezent decit pro­ducţia de pe 3 ha. Acţiuni­­ gospodăreşti la Şincai Hotărîţi să întimpine săr­bătorirea semicentenarului par­tidului prin înfrumuseţarea şi buna gospodărire a localităţii, la 6 aprilie, sub conducerea co­mitetului comunal de partid, a consiliului popular comunal, lo­cuitorii comunei Şincai, un nu­măr de peste 150 de oameni au participat la desfundarea şi lăr­girea albiei piriului Matca din satul Şincai, pe o lungime de 1.316 ml, lucrare a cărei valoa­re depăşeşte 12.000 de lei. S-au evidenţiat in mod deo­sebit Cimpianu Petru, Gaspar Ştefan, Bogdan Petru, Borbély Alexandru, Beres Pantilimon şi alţii. . . Munca de desfundare şi lăr­gire a albiei piriului va conti­nua pe întreg teritoriul localită­ţii Şincai, pe o lungime totală de peste 1.900 ml. . TEODOR PURCARIU

Next