Steaua Roşie, august 1971 (Anul 22, nr. 181-207)
1971-08-01 / nr. 181
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE au cerul (Urmare din pag. 1) pentru obţinerea terenului în vederea extinderii carierei. In cuvintul său Petru Cociş , maistru la secţia a III-a granulit, s-a ocupat de greutăţile provocate de carieră care le-a asigurat o materie primă amestecată cu nisip şi pietriş, din care cauză în multe rînduri calitatea granulitului n-a corespuns. Lipsa unor piese de schimb cum este pinionul de atac de la cuptorul rotativ al liniei de granulit, a cărămizilor refractare, a cimentului pentru blocurile ceramice din beton, a produs stagnarea repetată a liniilor tehnologice. Lăcătuşul de întreţinere Nicolae Arpăşan a vorbit despre lipsa unor piese de schimb care le-a creat multe greutăţi. A mai arătat că vor înlocui toate matriţele care nu corespund STAS-ului şi împreună cu echipa pe care o conduce, să facă totul pentru evitarea stagnărilor şi îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor la utilaje. Despre reducerea cheltuielilor la mia de lei producţie realizată, folosirea la capacitatea maximă a suprafeţelor şi utilajelor, a vorbit maistrul Arpad Perdy , şeful secţiei I, în cuvîntul său a criticat faptul că nu în toate cazurile s-a intervenit prompt, cu măsuri operative pentru a stopa cheltuielile peste limită la unele produse. — Nerealizarea planului semestrial la ţigle ceramice se datoreşte în bună parte materiei prime necorespunzătoare — a arătat maistrul Ion Man, şeful secţiei. Principala cauză constă în proasta funcţionare a utilajelor cu care nu se poate realiza o producţie rentabilă (la mia de lei producţie realizată cheltuielile s-au depăşit cu 50 de lei), a numărului mare de rebuturi (30— 40.000 de ţigle lunar, din cauza transportului). La aceste neajunsuri se adaugă şi un consum mare de combustibil, iar din cauza alimentării manuale a presei, e greu să obţii ţigle de calitate. In concluzie, dacă în această secţie nu se pun la punct cît de cît utilajele, nici nu se poate vorbi despre rentabilitate şi calitate. — Transportoarele electrice trebuie să intre urgent în funcţiune, deoarece scopul introducerii lor a fost să uşureze munca fizică a oamenilor, nu să stea nefolosite — arăta maistrul Secţiei I, Ludovic Nagy V. De asemenea, din 7 împingătoare electrice montate la cuptoarele tunel, funcţionează doar ţinut. Din cauza nefuncţionarii acestora, muncitorii trebuie să intre în tunel, expunîndu-se pericolului de accidentare. Vorbitorul a cerut conducerii întreprinderii să găsească o cale de înlăturare a căldurii excesive din sala cuptoarelor. Dacă vara te sufoci de cald, iarna e foarte frig, din care cauză mai mulţi muncitori s-au îmbolnăvit, necesitînd concedii medicale prelungite. Ing. Elena Pop, şefa serviciului C.T.C., a insistat asupra necesităţii asigurării unei materii prime de calitate, a respectării tehnologiei de fabricaţie la fiecare loc de muncă, factor hotărîtor în obţinerea unor produse de bună calitate. In cuvîntul său, Ludovic Madarász, inginer-şef adjunct, a ridicat o serie de probleme importante, de rezolvarea cărora depinde bunul mers al întreprinderii. El a vorbit di multă competenţă despre necesitatea imperioasă a utilizării intensive a capacităţilor de producţie şi a utilajelor, principală cale a sporirii productivităţii muncii. De asemenea, el a arătat că trebuie eliminată cu desăvârşire practica amînârii reviziilor şi reparaţiilor capitale planificate. „Trebuie să facem totul în vederea îmbunătăţirii reviziilor şi reparaţiilor, să le executăm în cel mai scurt timp posibil pentru a nu periclita realizarea planului de producţie, să reducemla minimum imobilizările utilajelor. Toate acestea sunt posibile dacăexistă o corelare strînsă între sectoarele productive şi serviciul mecanic-şef, ceea ce, la noi, cam lasă de dorit. Pentru ca activitatea în carieră să se desfăşoare normal, avem neapărată nevoie de utilajele solicitate prin lista de dotări tehnice: un excavator de 1,5 mc şi unul de 0,60 mc (ultimul folosit pentru încărcarea vagoneţilor), întrucât cele din dotare sunt complet uzate, nu se mai pot repara“. Ing. Carol Moldovan, şeful serviciului energo-mecaniic, a vorbit pe larg despre necesitatea respectării şi reducerii consumurilor specifice de combustibil şi energie electrică, care au pondere mare în valoarea preţului de cost al producţiei. In primul semestru s-au obţinut rezultate mulţumitoare, însă nu s-a făcut totul în privinţa reducerii, în special, a consumurilor de combustibil, care la unele secţii este cu mult peste procentul admis. Dacă cuptoarele tunel de uscare ar fi mai etanşe, lucru ce se poate realiza prin schimbarea sistemului actual de închidere, ar creşte simţitor economiile de combustibil şi s-ar scurta mult timpul de uscare a produselor. Ing. R. Motzok, şeful serviciului mecanic, s-a angajat să depună toate eforturile în vederea asigurării cu forţe proprii a majorităţii pieselor de schimb necesare şi să respecte întocmai graficul reparaţiilor capitale şi al reviziilor tehnice. El a cerut sprijinul centralei in procurarea unor piese de schimb importante pentru asigurarea funcţionării utilajelor. Adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor de la Fabrica de cărămizi şi ţigle Mureşeni a analizat cu competenţă lipsurile manifestate în prima jumătate a anului, a adoptat şi un plan M.T.O., care aplicat în practică va duce în mod sigur la înlăturarea în mare măsură a neajunsurilor criticate. Insă, trebuie să arătăm că majoritatea celor care au luat cuvîntul, au fost maiştri ,şi ingineri. Muncitorii, care cunosc cel mai bine necazurile de la fiecare loc de muncă, nu şi-au spus părerea asupra felului cum a muncit comitetul de direcţie, cum a rezolvat problemele ridicate de ei în adunarea similară de la începutul anului, mai ales că darea de seamă a prezentat foarte sumar acest lucru. Privită din acest punct de vedere problema, s-a desprins concluzia că adunarea generală nu a fost pregătită din timp, iar darea de seamă a scos în evidenţă, în special, numai realizările, uitînd de lipsuri, care sunt destul de multe, cum de altfel a reieşit şi din discuţiile participanţilor. CONDAMNĂM CU ASPRIME faptele nedemne ale cetăţeanului SZOTYORI DOMOKOS Stăruie şi acum în memorie marea încleştaare dintre om şi stihiile dezlănţuite ale naturii la care a fost nevoit să-i facă faţă poporul nostru în 1970. In acele clipe grele oamenii muncii de cele mai diverse vîrste şi profesii s-au ridicat ca unul pentru a ţine piept puhoaielor, pentru a reface ceea ce apele au distrus, pentru a recupera pagubele pricinuite economiei, căminelor cetăţenilor. Vor rămîne în conştiinţa noastră pildele de eroism, de abnegaţie de care au dat dovadă mii de oameni ai muncii, faptele de profund umanism. Partidul şi statul nostru au dat un ajutor deosebit familiilor care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Dintr-o sinteză a anului 1970 desprindem suma de 75.715.000 lei care a fost pusă la dispoziţia cetăţenilor din judeţul nostru prin cecuri, pentru a-şi reface locuinţele. Deosebit de ajutoarele băneşti menţionate mai sus, prin unităţile comerţului de stat şi cooperatist s-au pus la dispoziţia familiilor sinistrate importante cantităţi de materiale, la preţuri reduse, printre care: peste 25.000 tone ciment, peste 24 milioane de cărămizi, aproape 5 milioane de ţigle şi alte materiale. Toţi aceşti bani nu au picat de undeva, ei sunt rodul eforturilor clasei muncitoare, ale întregului popor, care s-a opintit cu toată forţa pentru a vindeca grabnic rănile pricinuite de inundaţie. lată însă că eforturile acestea au fost desconsiderate de către unele elemente necinstite, nesincere. Aşa este cazul cetăţeanului Domokos Szotyori, care a comis fapte de-a dreptul condamnabile. In numele a 18 cetăţeni, pe care nici măcar nu i-a întrebat, Domokos Sz. a întocmit o petiţie pe care a expediat-o Crucii Roşii Americane prin care solicita ajutor, chipurile, pentru a-şi reface gospodăriile în urma inundaţiilor. O comisie a cercetat şi verificat cu răspundere situaţia fiecărui petiţionar, a consultat organele administraţiei locale, a stat de vorbă cu cetăţenii. Din cele văzute la faţa locului s-a desprins faptul că numai trei petiţionari au fost afectaţi de Inundaţie parţial şi cu pagube mici, evaluate la 500—2.500 lei, care însă au primit ajutoare din partea statului nostru. Lipsit de cel mai elementar bun simţ, Szotyori Domokos a cerut pomană din afară, fără ca măcar celelalte persoane să fi suferit de pe urma inundaţiilor. Ba mai mult, unele dintre ele se află pe lingă Platoul Corneşti din Tg.-Mureş sau sínt ferite literalmente de ape. Faptele săvîrşite de Domokos Sz. sínt cu atit mai grave cu cît el a abuzat de numele unor persoane, sau a înscris altele care nici nu există în realitate. De pildă, Hener Miklosné, chipurile, domiciliată în Reghin, strada Nucului nr. 6, este un nume fictiv. El a profanat pină şi numele unor persoane care au decedat de mult. Toţi petiţionarii care figurau pe listă au arătat că instigatorul, iniţiatorul şi autorul acestei cereri de ajutor de la Crucea Roşie Americană este omul lipsit de scrupule, Domokos Sz., domiciliat în Reghin, strada Nucului nr. 23. El a ajuns la o asemenea decădere morală incit s-a trecut pe tabel de două ori, o dată la adresa de mai sus, iar a doua oară că se află cu domiciliul pe strada Bolyai din Tg.-Mureş. Vrînd să-i crească porţia „ajutorului" a mai trecut-o şi pe soţia sa şi pe gazda sa de pe strada Bolyai nr. 17. Şi toate acestea, în condiţiile în care el stătea liniştit acasă, departe de ape. Domokos Sz. a mers cu şarlatania atit de departe incit a înscris pe listă o familie care locuieşte la etajul I pe strada Lenin nr. 32, in Tg.-Mureş,__ şi are o situaţie materială bună. Iată faptele condamnabile ale acestui cetăţean care a căutat să obţină avantaje materiale pe căile cele mai josnice. Prin fals în acte, prin instigare, prin inducere în eroare, prin profanarea unor nume Domokos Sz. s-a dovedit un element ipocrit şi hapsîn. Pentru asemenea comportare înjositoare, pentru atitudinea calomniatoare, el merită o aspră pedeapsă şi oprobriul nostru al tuturor, cu atit mai mult cu cit a avut o situaţie materială bună şi condiţii minunate create de statul nostru, dar pe care nu a vrut să le aprecieze. GH. BARBULESCU II Mica publicitate VlND casă ocupabilă, garaj, vieţi grădină. Informaţii: str. Lungă nr. 127, Tg.-Mureş. II I I I I I I I I I I I I I I I I I Cinema • DUMINICA. 1 AUGUST TG.-MUREŞ — Arta: Intîlnire cu o necunoscută. Select: Viaţa nu iartă. Progresul ! Eu, Francisc Skorina. Tineretului. Apa ca un bivol negru! Căpitanul Korda. Unirea: Apoi s-a născut legenda. Flacăra: Columna (ambele serii). SIGHIŞOARA — Lumina: Los Tarantos. LUDUȘ — Flacăra: Salariul groazei. IERNUT — Lumina: Vara de altădată. SARMAŞU — Popular: Ioana în atac. REGHIN Patria: Adio, Granada! Victoria: Şeful sectorului suflete. TÎRNAVENI — Melodia: Călătorul cu bagaj. SOVATA — Doina: Los Tarantos. STNGEORGIU DE PĂDURE - Popular: Gioconda fără surîs. FlNTÎNELE .— Patria: Ai grijă de Suzi! MIERCUREA NIRAJULU! — Nirajul: Anotimpuri. LUNI. 2 AUGUST TG.-MUREŞ — Arta: Sprijiniţi.] pe şerif. Select: Iubire. Progresul: Esop. Tineretului: Titanic vals. Unirea: Apoi s-a născut legenda. Flacăra: King Kong evadează. SIGHIŞOARA — Lumina: Intîlnire la vechea moschee. LUDUȘ — Flacăra: Flacăra Olimpică. IERNUT Lumina: Pustiul. SÂRMAȘU — Popular: Căpitanul Florian. REGHIN — Patria: Secretul de la Santa Vittoria. TÎRNAVENI — Melodia: Los Tarantos. SOVATA — Doina: O poveste veche, veche. SÎNGEORGIU DE PADURE — Popular: Ai grijă de Suzi! FÎNTÍNELE — Patria: Maiorul şi moartea. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul. 7. Televiziune DUMINICA, 1 AUGUST 8,30 — Sport şi sănătate; 9,00 — Matineu duminical pentru copii; 10,00 — Viaţa satului; 11,15 — Muzică simfonică; 12,00 — De strajă patriei; 12,30 — Selecţiuni din spectacolul muzical-distractiv înregistrat la staţiunea Neptun (reluare); 13,00 — Emisiune în limba maghiară; 14,30 — Sport; 15,00 — „Serbările mării“; 16,00 — Magazin; 16,55— Apollo 15. Transmisiune directă. A doua plimbare pe Lună; 17,50 — Arta populară românească în competiţii internaţionale şi acasă; 18,10 — Planeta giganţilor; 19,00 — Vetre folclorice: Flori de pe Mureş; 19,20 _ 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Platforma industrială a Tîrgoviştei (reportaj); 20,15 — Film artistic: Patrula; 21,30 — Spectacol muzical TV; 22,05 — Recital Deva; 22,35 — Film documentar: Şcoala de alpinism; 22,50 — Telejurnalul de noapte. LUNI, 2 AUGUST 18.00 — Vasile Alecsandri. Prezenţă vie în marile momente ale istoriei naţionale; 18,15 — Stopcadru; 18,45 — Apollo-15. Transmisiune directă. Decolarea modulului lunar de pe Lună; 19,25 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Glorios partid — program de cântece; I I 20,15 — Roman foileton. Roşu şi negru; 20,55 — Prim plan. Gheorghe Lazăr, muncitor forestier din Valea Miraşului, judeţul Alba; ■ 21,25 — Steaua fără nume... în vacanţă; 20,20 — Din ţările so- ■ cialiste; 22,35 — Telejurnalul de noapte, sport. Radio Tg.-Mureş | LUNI: 2 AUGUST în limba română: 6,30—7: Ro- ■ mânia pe meridianele globului. Muzică uşoară. 16,30—18: Cronica de luni. Jocuri populare. Car- § net săptămînal. Urbanizarea. Recital de operă. Sport. Muzică ușoară de Ion Vasilescu. In limba maghiară. 6—6,30: Pe meleagurile patriei socialiste. Cîntece populare. 18—19,30: Cronica de luni. Muzică populară. Anchetă socială. Poșta muzicală. Sport. Muzică de estradă. MARŢI, 3 AUGUST In limba română: 6,30—7: Emisiune pentru sate. Recoltatul şi arăturile de vară. Muzică populară. 16,30—18: Cronica actualităţii. Din repertoriul orchestrei simfonice a Filarmonicii din Tg.-Mureş. Revistă radio de cultură şi artă. Interpreţi de muzică uşoară. Reflecţii pe teme economice. In limba maghiară. 6—6,30: Muzică interpretată de fanfară. Cronica industrială. 18—19,30 : Cronica actualităţii. Muzică distractivă. Trei reporteri în trei judeţe. Muzică populară. Moment liric. Uverturi la operete. I î I I I î I I I COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR AL JUDEŢULUI MUREŞ COMUNICĂ PREŢURILE DE CONTRACTARE ŞI CU AMĂNUNTUL PLAFON LA UNELE LEGUME ŞI FRUCTE, STABILITE PRIN DECIZIA NR. 388/1971, ASTFEL: Preţurile de contractare intră în vigoare la data de 1 august 1971, ora zero, iar cele cu amănuntul plafon la data de 3 august 1971, ora zero. Cu aceeaşi dată se abrogă preţul de contractare şi cu amănuntul plafon la următoarele produse: — cartofi timpurii şi de vară — Decizia nr. 352/1971; — vişine, fasole verde păstăi fideluţă şi grasă, din mutaţii — decizia nr. 321/1971; — mere de vară grupa D, toate soiurile şi calităţile, din mutaţii — decizia nr. 351/1971; — struguri de masă grupa E+S, din mutaţii — decizia nr. 361/1971; . ..... — usturoi verde per legătură şi kg — deciziile nr. 256 şi 319/1971; — castraveţi de salată calitatea extra — decizia nr. 385/1971. kg kg Denumirea produsului Unit. de măsură ( Extra calitatea 1 NI Ardei gras amănuntul kg 3,65 2,95 2,30 Cartofi vară amănuntul kg __ 1,40 1,10 Castraveţi de salată amănuntul kg __ 1,40 1,10 Vinete Fasole verde păstăi amănuntul kg 3,803 2,40 fideluţă şi grasă Fasole verde păstăi amănuntul kg— 2,95— alte soiuri amănuntul kg— 1,55— Usturoi uscat amănuntul kg— 8,85 7,15 Conopidă contract kg 2,75 2,20 1,65 Ridichi de vară fără amănuntul kg— 3,20 2,45 frunze contract kg— 0,40 0,30 amănuntul kg— 0,70 0,55 Dovlecei mijlocii contract kg— 0,45 0,30 amănuntul kg— 0,75 0,55 Dovlecei mari contract kg— 0,30— Mere de vară soiuri amănuntul kg— 0,55— superioare, grupa D Mere de vară, rest amănuntul kg— 2,602 soiuri, grupa D Pepeni galbeni STAS amănuntul kg— 1,80 1,40 3 653—65 contract kg— 2,602 amănuntul kg— 4 3,10 Pepeni verzi, mutaţii Struguri de masă, amănuntul kg “““ 3,30 “ grupa E+S Castraveţi cornişon, 3—12 cm lung, căzuţi la sortare amănuntul contract amănuntul kg 7,10 0,70 1,10 5,80 4,40 Direcţiunea Casei Copilului din Tirgu-Mureş str. Trebely nr. 7 anunţă că poate angaja provizoriu, cu data de 1 august 1971, un număr de studente care au absolvit cel puţin anul II al facultăţii de pediatrie sau medicină generală. Cererile se depun zilnic, între orele 7,15,30. întreprinderea „ILEFOR“ Tg.-Mureş anunţă concurs pentru ocuparea unui post de maistru în specialitatea de produse finite lemn (mobilă). Se pot înscrie cadrele care îndeplinesc condiţiile de studii şi stagiu prevăzute de lege. Examenul de concurs va avea loc la sediul intreprinderii din str. Recoltei nr. 2, la data de 27 august, ora 8. întreprinderea de industrie locală „ILEFOR" TIRGU-MUREŞ, str. Recoltei nr. 2 recrutează băieţi pentru ucenicie la locul de muncă IN MESERIA DE TIMPLAR ARTICOLE TEHNICE, cu durata de 3 ani. Se pot prezenta pentru înscriere, pină la 3 septembrie 1971 inclusiv, absolvenţi a 8 sau 10 clase elementare, cu domiciliul stabil în orașul Tirgu-Mureș sau comunele suburbane. Predarea se va face în limbile română și maghiară. Doriţi să petreceţi o seară plăcută? DIN ORAŞUL LUDUŞ VA OFERĂ UN BOGAT SORTIMENT DE PREPARATE CULINARE PRECUM ŞI „VINUL CASEI" DIN PIVNIŢELE COOPERATIVEI LUDUŞ. Gintă solistul de muzică uşoară MIRCEA STOIAN, acompaniat de orchestra restaurantului „Carpaţi" Luduş. Cooperativa „Constructorul“ Tg.-Mureş recrutează tineri intre 16—18 ani, absolvenţi a 8—10 clase elementare, pentru meseriile: - DULGHERI - ZIDARI Informaţii suplimentare la sediul cooperativei Constructorul, serviciul personal-învâţămînt, sau telefon 300-64 — 1 45 42. Teatrul de stat de păpuşi Tg.-Mureş anunţă un concurs pentru ocuparea posturilor de actori mânuitori CONCURSUL VA AVEA LOC LA 16 AUGUST 1971, LA ORA 10, LA SEDIUL TEATRULUI. Candidaţii vor prezenta la înscriere (pină la data de 10 august) o cerere şi fotocopia diplomei de bacalaureat. Informaţii suplimentare se pot obţine la secretariatul literar al teatrului: Tirgu-Mureş, str. Poştei 2. Tel 14390. Fabrica de medicamente şi produse chimice Cluj STR. DELTEI NR. 5, TELEFON 315-40 recrutează CANDIDAŢI PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE IN ŞCOLILE PROFESIONALE, PENTRU MESERIILE: — OPERATOR CHIMIST, cu şcolarizare la Turda; — LACATUŞ, cu şcolarizare la Ocna Mureş; — ELECTRICIAN, cu şcolarizare la Ocna Mureş. Se primesc candidaţi (băieţi) absolvenţi a 8 clase, iar pe timpul şcolarizării se acordă cazare, masă, rechizite şi echipament de protecţie gratuite. Durata şcolarizării — 3 ani. Absolvenţii vor fi angajaţi in cadrul intreprinderii. înscrierile se fac de la 1 august, la sediul fabricii, intre orele 12—15, pe baza dosarului complet de acte, prezentat personal de candidat. Relaţii suplimentare la serviciul organizarea muncii, pregătire, perfecţionare, intre aceleaşi ore.