Steaua Roşie, august 1971 (Anul 22, nr. 181-207)

1971-08-01 / nr. 181

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE ­ au cerul (Urmare din pag. 1) pentru obţinerea terenului în vede­rea extinderii carierei. In cuvin­tul său Petru Cociş , maistru la secţia a III-a granulit, s-a ocupat de greutăţile provocate de carieră care le-a asigurat o ma­terie primă amestecată cu nisip şi pietriş, din care cauză în multe rîn­duri calitatea granulitului n-a co­respuns. Lipsa unor piese de schimb cum este pinionul de atac de la cuptorul rotativ al liniei de granulit, a cărămizilor refractare, a cimentu­lui pentru blocurile ceramice din beton, a produs stagnarea repetată a liniilor tehnologice. Lăcătuşul de întreţinere Nicolae Arpăşan a vor­bit despre lipsa unor piese de schimb care le-a creat multe greu­tăţi. A mai arătat că vor înlocui toate matriţele care nu corespund STAS-ului şi împreună cu echipa pe care­ o conduce, să facă totul pentru evitarea stagnărilor şi îmbu­nătăţirea calităţii reparaţiilor la utilaje. Despre reducerea cheltuielilor la mia de lei producţie realizată, folo­sirea la capacitatea maximă a su­prafeţelor şi utilajelor, a vorbit maistrul Arpad Perdy , şeful sec­ţiei I, în cuvîntul său a criticat fap­tul că nu în toate cazurile s-a in­tervenit prompt, cu măsuri operati­ve pentru a stopa cheltuielile peste limită la unele produse. — Nerealizarea planului semes­trial la ţigle ceramice se datoreşte în bună parte materiei prime neco­respunzătoare — a arătat maistrul Ion Man, şeful secţiei. Principala cauză constă în proasta funcţionare a utilajelor cu care nu se poate rea­liza o producţie rentabilă (la mia de lei producţie realizată cheltuie­lile s-au depăşit cu 50 de lei), a nu­mărului mare de rebuturi (30— 40.000 de ţigle lunar, din cauza transportului). La aceste neajunsuri se adaugă şi un consum mare de combustibil, iar din cauza alimen­tării manuale a presei, e greu să obţii ţigle de calitate. In concluzie, dacă în această secţie nu se pun la punct cît de cît utilajele, nici nu se poate vorbi despre rentabilitate şi calitate. — Transportoarele electrice tre­buie să intre urgent în funcţiune, deoarece scopul introducerii lor a fost să uşureze munca fizică a oa­menilor, nu să stea nefolosite — arăta maistrul Secţiei I, Ludovic Nagy V. De asemenea, din 7 împin­­gătoare electrice montate la cup­toarele tunel, funcţionează doar ţi­nut. Din cauza nefuncţionarii aces­tora, muncitorii trebuie să intre în tunel, expunîndu-se pericolului de accidentare. Vorbitorul a cerut con­ducerii întreprinderii să găsească o cale de înlăturare a căldurii excesi­ve din sala cuptoarelor. Dacă vara te sufoci de cald, iarna e foarte frig, din care cauză mai mulţi munci­­tori s-au îmbolnăvit, necesitînd concedii medicale prelungite. Ing. Elena Pop, şefa serviciului C.T.C., a insistat asupra necesităţii asigu­rării unei materii prime de calita­te, a respectării tehnologiei de fa­bricaţie la fiecare loc de muncă, factor hotărîtor în obţinerea unor produse de bună calitate. In cuvîntul său, Ludovic Mada­rász, inginer-şef adjunct, a ridicat o serie de probleme importante, de rezolvarea cărora depinde bunul mers al întreprinderii. El a vorbit di multă competenţă despre nece­sitatea imperioasă a utilizării in­tensive a capacităţilor de producţie şi a utilajelor, principală cale a spo­ririi productivităţii muncii. De ase­­menea, el a arătat că trebuie eli­minată cu desăvârşire practica amî­­nârii reviziilor şi reparaţiilor capi­­tale planificate. „Trebuie să facem totul în vederea îmbunătăţirii revi­ziilor şi reparaţiilor, să le executăm în cel mai scurt timp posibil pen­tru a nu periclita realizarea planu­lui de producţie, să reducem­­la mi­nimum imobilizările utilajelor. Toa­te acestea sunt posibile dacă­­există o corelare strînsă între sectoarele productive şi serviciul mecanic-şef, ceea ce, la noi, cam lasă de dorit. Pentru ca activitatea în carieră să se desfăşoare normal, avem neapă­rată nevoie de utilajele solicitate prin lista de dotări tehnice: un ex­cavator de 1,5 mc şi unul de 0,60 mc (ultimul folosit pentru încărca­rea vagoneţilor), întrucât cele din dotare sunt complet uzate, nu se mai pot repara“. Ing. Carol Moldovan, şeful servi­ciului energo-mecaniic, a vorbit pe larg despre necesitatea respectării şi reducerii consumurilor specifice de combustibil şi energie electrică, ca­re au pondere mare în valoarea preţului de cost al producţiei. In primul semestru s-au obţinut rezul­tate mulţumitoare, însă nu s-a fă­cut totul în privinţa reducerii, în special, a consumurilor de combus­tibil, care la unele secţii este cu mult peste procentul admis. Dacă cuptoarele tunel de uscare ar fi mai etanşe, lucru ce se poate realiza prin schimbarea sistemului actual de închidere, ar creşte simţitor eco­nomiile de combustibil şi s-ar scurta mult timpul de uscare a produse­lor. Ing. R. Motzok, şeful serviciului mecanic, s-a angajat să depună toa­te eforturile în vederea asigurării cu forţe proprii a majorităţii piese­lor de schimb necesare şi să res­­pecte întocmai graficul reparaţiilor capitale şi al reviziilor tehnice. El a cerut sprijinul centralei in procu­rarea unor piese de schimb impor­tante pentru asigurarea funcţionării utilajelor. Adunarea generală a reprezentan­ţilor salariaţilor de la Fabrica de cărămizi şi ţigle Mureşeni a ana­lizat cu competenţă lipsurile mani­festate în prima jumătate a anului, a adoptat şi un plan M.T.O., care aplicat în practică va duce în mod sigur la înlăturarea în mare măsură a neajunsurilor criticate. Insă, tre­buie să arătăm că majoritatea ce­lor care au luat cuvîntul, au fost maiştri ,şi ingineri. Muncitorii, care cunosc cel mai bine necazurile de la fiecare loc de muncă, nu şi-au spus părerea asupra felului cum a muncit comitetul de direcţie, cum a rezolvat problemele ridicate de ei în adunarea similară de la începu­tul anului, mai ales că darea de seamă a prezentat foarte sumar a­­cest lucru. Privită din acest punct de vedere problema, s-a desprins concluzia că adunarea generală nu a fost pregătită din timp, iar darea de seamă a scos în evidenţă, în spe­cial, numai realizările, uitînd de lip­suri, care sunt destul de multe, cum de altfel a reieşit şi din discuţiile participanţilor. CONDAMNĂM CU ASPRIME faptele nedemne ale cetăţeanului SZOTYORI DOMOKOS Stăruie şi acum în memorie marea încleştaare dintre om şi stihiile dezlănţuite ale naturii la care a fost nevoit să-i facă faţă poporul nostru în 1970. In acele clipe grele oamenii muncii de cele mai diverse vîrste şi profesii s-au ridicat ca unul pentru a ţi­ne piept puhoaielor, pentru a reface ceea ce apele au distrus, pentru a recupera pagubele pricinuite economiei, căminelor cetăţenilor. Vor rămîne în conştiinţa noastră pildele de eroism, de abnegaţie de care au dat do­vadă mii de oameni ai muncii, faptele de profund umanism. Partidul şi statul nostru au dat un ajutor deosebit familiilor care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Dintr-o sinte­ză a anului 1970 desprindem suma de 75.715.000 lei care a fost pusă la dispoziţia cetăţe­nilor din judeţul nostru prin cecuri, pentru a-şi reface lo­cuinţele. Deosebit de ajutoarele băneşti menţionate mai sus, prin unităţile comerţului de stat şi cooperatist s-au pus la dis­poziţia familiilor sinistrate im­portante cantităţi de materiale, la preţuri reduse, printre care: peste 25.000 tone ciment, peste 24 milioane de cărămizi, aproa­pe 5 milioane de ţigle şi alte materiale. Toţi aceşti bani nu au picat de undeva, ei sunt rodul efortu­rilor clasei muncitoare, ale în­tregului popor, care s-a opintit cu toată forţa pentru a vinde­ca grabnic rănile pricinuite de inundaţie. lată însă că eforturile aces­tea au fost desconsiderate de către unele elemente necinsti­te, nesincere. Aşa este cazul ce­tăţeanului Domokos Szotyori, care a comis fapte de-a drep­tul condamnabile. In numele a 18 cetăţeni, pe care nici măcar nu i-a întrebat, Domokos Sz. a întocmit o petiţie pe care a expediat-o Crucii Ro­şii Americane prin care solicita ajutor, chipurile, pentru a-şi re­face gospodăriile în urma inun­daţiilor. O comisie a cercetat şi veri­ficat cu răspundere situaţia fie­cărui petiţionar, a consultat or­ganele administraţiei locale, a stat de vorbă cu cetăţenii. Din cele văzute la faţa locului s-a desprins faptul că numai trei petiţionari au fost afectaţi de Inundaţie parţial şi cu pagube mici, evaluate la 500—2.500 lei, care însă au primit ajutoare din partea statului nostru. Lipsit de cel mai elementar bun simţ, Szotyori Domokos a cerut pomană din afară, fără ca măcar celelalte persoane să fi suferit de pe urma inundaţii­lor. Ba mai mult, unele dintre ele se află pe lingă Platoul Corneşti din Tg.-Mureş sau sínt ferite literalmente de ape. Faptele săvîrşite de Domokos Sz. sínt cu atit mai grave cu cît el a abuzat de numele unor persoane, sau a înscris altele care nici nu există în realitate. De pildă, Hener Miklosné, chi­purile, domiciliată în Reghin, strada Nucului nr. 6, este un nume fictiv. El a profanat pină şi numele unor persoane care au decedat de mult. Toţi petiţionarii care figurau pe listă au arătat că instigato­rul, iniţiatorul şi autorul acestei cereri de ajutor de la Crucea Roşie Americană este omul lip­sit de scrupule, Domokos Sz., domiciliat în Reghin, strada Nu­cului nr. 23. El a ajuns la o asemenea decădere morală in­cit s-a trecut pe tabel de două ori, o dată la adresa de mai sus, iar a doua oară că se află cu domiciliul pe strada Bolyai din Tg.-Mureş. Vrînd să-i creas­că porţia „ajutorului" a mai tre­cut-o şi pe soţia sa şi pe gazda sa de pe strada Bolyai nr. 17. Şi toate acestea, în condiţiile în care el stătea liniştit acasă, departe de ape. Domokos Sz. a mers cu şarla­­tania atit de departe incit a în­scris pe listă o familie care lo­cuieşte la etajul I pe strada Le­nin nr. 32, in Tg.-Mureş,__ şi are o situaţie materială bună. Iată faptele condamnabile ale acestui cetăţean care a căutat să obţină avantaje materiale pe căile cele mai josnice. Prin fals în acte, prin instigare, prin in­ducere în eroare, prin profana­rea unor nume Domokos Sz. s-a dovedit un element ipocrit şi hapsîn. Pentru asemenea comportare înjositoare, pentru atitudinea calomniatoare, el merită o aspră pedeapsă şi o­­probriul nostru al tuturor, cu atit mai mult cu cit a avut o situaţie materială bună şi condiţii mi­nunate create de statul nostru, dar pe care nu a vrut să le aprecieze. GH. BARBULESCU I­I Mica publicitate VlND casă ocupabilă, garaj, vie­ţi grădină. Informaţii: str. Lungă nr. 127, Tg.-Mureş. II I I I I I I I I I I I I I I I I I Cinema •­­ DUMINICA. 1 AUGUST TG.-MUREŞ — Arta: Intîlnire cu o necunoscută. Select: Viaţa nu iartă. Progresul ! Eu, Francisc Skorina. Tineretului. Apa ca un bivol negru! Căpitanul Korda. Unirea: Apoi s-a născut legenda. Flacăra: Columna (ambele se­rii). SIGHIŞOARA — Lumina: Los Tarantos. LUDUȘ — Flacăra: Salariul groazei. IERNUT — Lu­mina: Vara de altădată. SAR­­MAŞU — Popular: Ioana în a­­tac. REGHIN Patria: Adio, Granada! Victoria: Şeful secto­­rului suflete. TÎRNAVENI — Melodia: Călătorul cu bagaj. SO­­VATA — Doina: Los Tarantos. STNGEORGIU DE PĂDURE - Popular: Gioconda fără surîs. FlNTÎNELE .— Patria: Ai grijă de Suzi! MIERCUREA NIRAJU­­LU! — Nirajul: Anotimpuri. LUNI. 2 AUGUST TG.-MUREŞ — Arta: Spriji­niţi.] pe şerif. Select: Iubire. Progresul: Esop. Tineretului: Ti­tanic vals. Unirea: Apoi s-a năs­cut legenda. Flacăra: King Kong evadează. SIGHIŞOARA — Lu­mina: Intîlnire la vechea mos­chee. LUDUȘ — Flacăra: Flacă­ra Olimpică. IERNUT Lumina: Pustiul. SÂRMAȘU — Popular: Căpitanul Florian. REGHIN — Patria: Secretul de la Santa Vittoria. TÎRNAVENI — Melo­dia: Los Tarantos. SOVATA — Doina: O poveste veche, veche. SÎNGEORGIU DE PADURE — Popular: Ai grijă de Suzi! FÎN­TÍNELE — Patria: Maiorul şi moartea. MIERCUREA NIRAJU­­LUI — Nirajul. 7. Televiziune DUMINICA, 1 AUGUST 8,30 — Sport şi sănătate; 9,00 — Matineu duminical pentru co­pii; 10,00 — Viaţa satului; 11,15 — Muzică simfonică; 12,00 — De strajă patriei; 12,30 — Selecţiuni din spectacolul muzical-distractiv înregistrat la staţiunea Neptun (reluare); 13,00 — Emisiune în limba maghiară; 14,30 —­ Sport; 15,00 — „Serbările mării“; 16,00 — Magazin; 16,55— Apollo 15. Trans­misiune directă. A doua plimbare pe Lună; 17,50 — Arta populară românească în competiţii inter­naţionale şi acasă; 18,10 — Pla­neta giganţilor; 19,00 — Vetre folclorice: Flori de pe Mureş; 19,20 _ 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Platforma industrială a Tîrgoviş­­tei (reportaj); 20,15 — Film ar­tistic: Patrula; 21,30 — Spectacol muzical TV; 22,05 — Recital Deva; 22,35 — Film documentar: Şcoala de alpinism; 22,50 — Tele­jurnalul de noapte. LUNI, 2 AUGUST 18.00 — Vasile Alecsandri. Pre­zenţă vie în marile momente ale istoriei naţionale; 18,15 — Stop­­cadru; 18,45 — Apollo-15. Trans­misiune directă. Decolarea mo­dulului lunar de pe Lună; 19,25 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejur­nalul de seară; 20,00 — Glorios partid — program de cântece; I I 20,15 — Roman foileton. Roşu şi negru; 20,55 — Prim plan. Gheor­­ghe Lazăr, muncitor forestier din­­ Valea Miraşului, judeţul Alba; ■ 21,25 — Steaua fără nume... în vacanţă; 20,20 — Din ţările so- ■ cialiste; 22,35 — Telejurnalul de­­ noapte, sport. Radio Tg.-Mureş | LUNI: 2 AUGUST în limba română: 6,30—7: Ro- ■ mânia pe meridianele globului. Muzică uşoară. 16,30—18: Croni­ca de luni. Jocuri populare. Car- § net săptămînal. Urbanizarea. Re­cital de operă. Sport. Muzică u­­șoară de Ion Vasilescu. In limba maghiară. 6—6,30: Pe meleagurile patriei socialiste. Cîntece populare. 18—19,30: Cro­nica de luni. Muzică populară. Anchetă socială. Poșta muzicală. Sport. Muzică de estradă. MARŢI, 3 AUGUST In limba română: 6,30—7: E­­misiune pentru sate. Recoltatul şi arăturile de vară. Muzică populară. 16,30—18: Cronica ac­tualităţii. Din repertoriul orches­trei simfonice a Filarmonicii din Tg.-Mureş. Revistă radio de cul­tură şi artă. Interpreţi de muzi­că uşoară. Reflecţii pe teme eco­nomice. In limba maghiară. 6—6,30: Muzică interpretată de fanfară. Cronica industrială. 18—19,30 : Cronica actualităţii. Muzică dis­tractivă. Trei reporteri în trei ju­deţe. Muzică populară. Moment liric. Uverturi la operete. I î I I I î I I I COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR AL JU­DEŢULUI MUREŞ COMUNICĂ PREŢURILE DE CONTRACTARE ŞI CU AMĂNUNTUL PLAFON LA UNELE LEGUME ŞI FRUCTE, STA­BILITE PRIN DECIZIA NR. 388/1971, ASTFEL: Preţurile de contractare intră în vigoare la data de 1 august 1971, ora zero, iar cele cu amănuntul plafon la data de 3 august 1971, ora zero. Cu aceeaşi dată se abrogă preţul de contractare şi cu amă­nuntul plafon la următoarele produse: — cartofi timpurii şi de vară — Decizia nr. 352/1971; — vişine, fasole verde păstăi fideluţă şi grasă, din mutaţii — decizia nr. 321/1971; — mere de vară grupa D, toate soiurile şi calităţile, din mu­taţii — decizia nr. 351/1971; — struguri de masă grupa E+S, din mutaţii — decizia nr. 361/1971; . ..... — usturoi verde per legătură şi kg — deciziile nr. 256 şi 319/1971; — castraveţi de salată calitatea extra — decizia nr. 385/1971. kg kg Denumirea produsului Unit. de măsură ( Extra calitatea 1 NI Ardei gras amănuntul kg 3,65 2,95 2,30 Cartofi vară amănuntul k­g __ 1,40 1,10 Castraveţi de salată amănuntul kg __ 1,40 1,10 Vinete Fasole verde păstăi amănuntul kg 3,803 2,40 fideluţă şi grasă Fasole verde păstăi amănuntul kg— 2,95— alte soiuri amănuntul kg— 1,55— Usturoi uscat amănuntul kg— 8,85 7,15 Conopidă contract kg 2,75 2,20 1,65 Ridichi de vară fără amănuntul kg— 3,20 2,45 frunze contract kg— 0,40 0,30 amănuntul kg— 0,70 0,55 Dovlecei mijlocii contract kg— 0,45 0,30 amănuntul kg— 0,75 0,55 Dovlecei mari contract kg— 0,30— Mere de vară soiuri amănuntul kg— 0,55— superioare, grupa D Mere de vară, rest amănuntul kg— 2,602 soiuri, grupa D Pepeni galbeni STAS amănuntul kg— 1,80 1,40 3 653—65 contract kg— 2,602 amănuntul kg— 4 3,10 Pepeni verzi, mutaţii Struguri de masă, amănuntul kg “““ 3,30 “ grupa E+S Castraveţi cornişon, 3—12 cm lung, că­zuţi la sortare amănuntul contract amănuntul kg 7,10 0,70 1,10 5,80 4,40 Direcţiunea Casei Copilului din Tirgu-Mureş str. Trebely nr. 7 a­nunţă că poate angaja provizoriu, cu data de 1 august 1971, un număr de studente care au absolvit cel puţin anul II al facultăţii de pediatrie sau medicină genera­lă. Cererile se depun zilnic, între orele 7,15,30. întreprinderea „ILEFOR“ Tg.-Mureş anunţă concurs pentru ocuparea unui post de maistru în specialitatea de produse finite lemn (mobilă). Se pot înscrie cadrele care îndeplinesc condiţiile de studii şi sta­giu prevăzute de lege. Examenul de concurs va avea loc la sediul intreprinderii din str. Recoltei nr. 2, la data de 27 august, ora 8. întreprinderea de industrie locală „ILEFOR" TIRGU-MUREŞ, str. Recoltei nr. 2 recrutează băieţi pentru ucenicie la locul de muncă IN MESERIA DE TIMPLAR ARTICOLE TEHNICE, cu durata de 3 ani. Se pot prezenta pentru înscriere, pină la 3 septembrie 1971 inclusiv, absolvenţi a 8 sau 10 clase elementare, cu domiciliul stabil în ora­șul Tirgu-Mureș sau comunele suburbane. Predarea se va face în limbile română și maghiară. Doriţi să petreceţi o seară plăcută? DIN ORAŞUL LUDUŞ VA OFERĂ UN BOGAT SORTIMENT DE PREPARATE CULINARE PRECUM ŞI „VINUL CASEI" DIN PIVNI­ŢELE COOPERATIVEI LUDUŞ. Gintă solistul de muzică uşoară MIRCEA STOIAN, acompaniat de orchestra restaurantului „Carpaţi" Luduş. Cooperativa „Constructorul“ Tg.-Mureş recrutează tineri intre 16—18 ani, absolvenţi a 8—10 clase elementare, pen­tru meseriile: - DULGHERI - ZIDARI Informaţii suplimentare la sediul cooperativei Constructorul, ser­viciul personal-învâţămînt, sau telefon 3­00-64 — 1­ 45 42. Teatrul de stat de păpuşi Tg.-Mureş anunţă un concurs p­entru ocuparea posturilor de actori mânuitori CONCURSUL VA AVEA LOC LA 16 AUGUST 1971, LA ORA 10, LA SEDIUL TEATRULUI. Candidaţii vor prezenta la înscriere (pină la data de 10 au­gust) o cerere şi fotocopia diplomei de bacalaureat. Informaţii suplimentare se pot obţine la secretariatul literar al teatrului: Tirgu-Mureş, str. Poştei 2. Tel 14390. Fabrica de medicamente şi produse chimice Cluj STR. DELTEI NR. 5, TELEFON 3­15-40 recrutează CANDIDAŢI PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE IN ŞCOLILE PRO­FESIONALE, PENTRU MESERIILE: — OPERATOR CHIMIST, cu şcolarizare la Turda; — LACATUŞ, cu şcolarizare la Ocna Mureş; — ELECTRICIAN, cu şcolarizare la Ocna Mureş. Se primesc candidaţi (băieţi) absolvenţi a 8 clase, iar pe tim­pul şcolarizării se acordă cazare, masă, rechizite şi echipament de protecţie gratuite. Durata şcolarizării — 3 ani. Absolvenţii vor fi angajaţi in ca­drul intreprinderii. înscrierile se fac de la 1 august, la sediul fabricii, intre orele 12—15, pe baza dosarului complet de acte, prezentat personal de candidat. Relaţii suplimentare la serviciul organizarea muncii, pregă­tire, perfecţionare, intre aceleaşi ore.

Next