Steaua Roşie, septembrie 1971 (Anul 22, nr. 208-233)

1971-09-01 / nr. 208

e . Caracterizat pe scurt, filmul lui Mihail Kalatozov poate fi de­finit ca fiind povestea celebrei expediţii arcti­ce conduse de genera­lul italian Urriberto No­bile, care, în 1928, a reuşit să atingă Polul Nord. Dar această for­­■ş­ uidă, care anunţă de la bun început o peli­culă plină de atracţio­­zitate şi suspens, este mult prea săracă pen­tru a cuprinde în ea toată bogăţia proble­matică a acestui film ■în care celebrul regizor sovietic reia temele sa­le preferate, „Cortul roşu“ înscriindu-se ast­fel pe aceeaşi linie de preocupări cu „Zboară cocorii" şi .­ „Scrisoare neexpedia­tă". Lupta tenace, îndîr- Jf-i'îrtă a omului cu natu­ra potrivnică, cu des­perarea, lupta cu tine însuţi pentru a ţi păs­tra încrederea, mora­lul, condiţia de om, este una din temele cele m­ai frumoase şi mai măreţe ale filmu­lui. „Omul poate fi distrus, dar nu poate fi învins” — pare a spune filmul, reluînd o veche aserţiune. Este apoi, strins legată de precedenta, tema aş­teptării, a unei aştep­tări lungi, nesfirşite, încordate, timp în care nu trebuie, nu ai voie să-ţi pierzi speranţa. Mai este tema eroismu­lui şi abnegaţiei, a e­­roismului autentic, fă­cut fără paradă, sim­plu, firesc, dintr-o ne­cesitate lăuntrică, din dragoste pentru om, din pasiune pentru descifrarea tainelor u­­niversului, a abnega­ţiei cu care se jertfesc pentru semenii lor oa­meni care nu sunt scu­tiţi nici ei de omeneşti cusururi, de slăbiciuni, de mici vanităţi, dar care sînt, totuşi, oa­meni printre oameni, pentru care ideea so­lidarităţii umane nu es­te o vorbă goală, ci un crez, un principiu de viaţă. Şi avem, în sfîr­­şit, procesul de con­ştiinţă al lui Nobile. Se ştie că acesta, după ce împreună cu opt tovarăşi ai săi e­­şuase pe o banchiză în derivă şi după ce au aşteptat zadarnic sosirea echipelor de salvare, a permis unui grup de trei membri ai expediţiei să încer­ce singuri să se salve­ze. Se mai ştie că a­­tunci cînd au fost des­coperiţi de un avion suedez, care nu putea lua la bord decit o singură persoană, No­bile a acceptat să fie el primul salvat. Pen­tru aceste fapte, codul onoarei militare L-a găsit vinovat. Dar No­bile se simte nevino­vat şi, după patruzeci de ani, pe care i-a trăit într-o permanen­tă frămîntare sufle­tească, el evocă figu­rile tuturor celor impli­caţi într-un fel sau al­tul în tragedia expe­diţiei sale şi le cere să-l judece ei. Nu voi anticipa concluzia fil­mului, obiectivă şi pli­nă de bun simţ după părerea mea, voi spu­ne doar că profesorul sovietic Semionovici, cel care, cu vasul ,,Krassin", a reuşit să-i salveze pe supravieţui­tori, avea perfectă dreptate cînd afirma că faptele oamenilor nu trebuiesc judecate in sine, ci prin prisma rezultatelor lor. Kalatozov este un excelent portretist şi, în acelaşi timp, un ma­re maestru în folosirea imaginii. Conduşi cu mină sigură, puşi în situaţii definitorii, fil­maţi cu o mare inteli­genţă a îmbinării prim­­planurilor cu planurile generale, actorii Peter Finch (Nobile), Claudia­ Cardinale (Valeria), E­­duard Martevici (Malm­­gren), Mario Adorf (Biaggi), Sean Connery (Amundsen), Hardy Kruger (lundborg), ca şi toţi ceilalţi, realizea­ză tipuri memorabile, de o mare diversitate şi autenticitate. Iar o­­peratorul Leonid Ka­­laşnikov se întrece pe sine filmînd imensita­tea de o albeaţă stră­lucitoare a gheţurilor cu o voluptate a miş­cărilor de aparat şi cu un rafinament al ca­drajelor care dau ima­ginii o poezie de ne­­descris; dar, graţie a­­tentei îndrumări a lui Kalatozov, nici un ca­dru nu e frumos în si­ne, fiecare performan­ţă tehnică slujeşte o idee, un gînd al regi­­zorului. ZENO FODOR CORTUL ROŞL (Cinema „ARTA") 0 0•000 0 •00 000•0 0 0 00 0 00 0 0• 00 0 00 e t PAGINA 2 STEAUA ROȘIE TUR DE ORIZONT # TUR PE ORIZONT ♦ TUR DE ORIZONT e TUR DE ORIZONT •a 0 © * a © © »•00 0000 0 TUR DE ORIZONT• TUR PE ORIZONT P TUR DE ORIZONT 0 TUR DE ORIZONT Ideea­ metaforă a filmului ne e strigată, aruncată in­­faţă cu violenţă. Nimeni nu e lăsat să o ignore. Şi în acest patos ve­hement al demonstraţiei rezidă puterea de fascinaţie a realiză­­­­rii lui Sydney Pollack, cineast american aparţinind generaţii­lor­ recent venite în cinema de­spă televiziune (a debutat în 1965) şi care a ştiut să uneas­că vigoarea criticii sociale cu o deplină stăpînire a resurselor tehnico-profesionale. Maraton­ul dansului descris pe ecran e maratonul vieţii, al vieţii circumscrise la o ambian­ţă socială clar trasată. Specta­colul aspru şi brutal şi dureros şi scrişnit la care asistăm în „Şi caii se împuşcă, nu-i aşa?” reflectă — în cheia fabulei pro­puse de realizator — încleşta­rea dramatică a existenţei în­­tr-o societate întemeiată pe o concurenţă dezumanizantă, pe * ' goană perpetuă pentru un loc f- mai bun cucerit în dauna seme­­*■ fiului, considerat neapărat un * ' rival, intr-o asemenea cursă J(care e departe de a se limita ► '-strict la momentul istoric al cri­­p­tei din anii ’30, ridicîndu-se la Jf' o amplă generalizare artistică) * nu există menajamente, nu e­­­­xistă loc pentru înţelegere şi­­ cooperare între competitori. Fiecare trebuie să dea din * coate — la propriu şi la figu­* rat; să calce în picioare pe­­ celălalt — la propriu şi la fi- I gurat ; să-şi învingă propria­­ extenuare, propriile slăbiciuni, * pentru a nu se lăsa depășit de * alt concurent. Dacă un cuplu e­­ desperecheat, fiindcă unul din- 5 tre parteneri a cedat doborit de J., oboseală, cel rămas trebuie I să-și găsească pe altcineva cu­­ care să poată continua. Și pîn­­ă-1..1.des­tiî, cu priviri feroce și isco­► clitoare pe sub pleoapele grele,­­ cine e gata să se prăbuşească. Regula necruţătoare a jocului îi stăpîneşte pe toţi, îi desfigurea­ză sufleteşte, golindu-i treptat de trăsături omeneşti. Sleiţi, dezabuzaţi, înfrînţi, participan­ţii la maratonul dansului sfîr­­şesc lamentabil, pentru că in­tr-o asemenea cursă nu poate fi decît un singur învingător — cîştigul scontat de organizato­rul acestui „business" — şi ne­număraţi învinşi — cei care s-au lăsat ademeniţi de falsa tentaţie a succesului, a ipoteti­cei reuşite, a premiului oferit drept momeală. Filmul pulveri­zează mitul succesului şi al Şi caii se împuş­că, nu-i aşa ? (Cinema „SELECT") prosperităţii la care poate a­­junge fiecare în ţara „tuturor posibilităţilor” şi arată reversul sloganurilor atrăgătoare şi al luminilor sclipind multicolor. Bunăoară, în cele zece minute infernale de derbi, anunţate ca un moment de vîrf al spectaco­lului, perechile se angajează într-o cumplită alergare, mina­te exclusiv de grija obsesivă de a nu rămîne pe ultimele trei lo­curi care atrag eliminarea. în momentele de pauză aparatul ne introduce în încăperile din dos ale localului, la duşuri şi toalete, la ieşirea de serviciu unde se adună gunoaiele, în locuri sordide şi dezolante. Contrastul între vorbele cu care prezentatorul animă asistenţa şi pe participanţi şi realitatea crîncenă sare in ochi, exclude orice echivoc. Dincolo de descripţia mediu­lui făcută fără a lăsa să-i sca­pe nici un amănunt revelator. Sidney Pollack ne invită la o meditaţie arivgră despre condi­ţia umană supusă unor presiuni social-istorice silnice. Punctul său de vedere, limitat ideolo­gic, nu găsete ieşire din situa­ţia pe care o acuză­ Concluzia sa e sumbră, defetistă şi, fireş­te, noi o amendăm, îi contrapu­­nem o viziune tonică asupra soartei omului­ Aşa cum nu pu­tem împărtăşi nici deznodămîn­­tul jalnic al Gloriei, dusă la o funestă disperare de succesive­le ei eşecuri. Ceea ce reţinem însă din acest film tulburător este critica aspră a unei men­talităţi şi a unor stări de lucruri condamnabile care generează această mentalitate. Pe acest fundal se conturea­ză portretele în clar-obscur ale unor indivizi care nu încetează nici o clipă să-şi păstreze mis­terul intangibil al propriei lor persoane. Nu ştim de unde vin, nu ştim încotro se duc cînd ies din competiţie. Ei trec prin faţa noastră purtîndu-şi taina interioară şi oricît de jos ar co­borî pe treptele mizeriei şi ale umilinţei, continuă să posede un licăr enigmatic, care-i face să rămînă fiinţe umane. E, fără îndoială, şi marele merit al u­­nor interpreţi de primă clasă ca Jane Fonda (Gloria), Michael Sarrazin (Robert), Susannah York (Alice), Red Buttons (mari­narul) şi in mod deosebit Gig Young (Rocky, organizatorul maratonului), care s-au conto­pit pînă la identificare cu per­sonajele. Trăirea lor e totală, drama pe care o aduc pe e­­cran are pecetea autenticităţii sociale şi psihologice şi, totoda­tă, se învăluie, graţie lor, în a­­cel nimb misterios şi seducător. Adaptind dintr-o perspectivă contemporană cartea lui Hora­ce McCoy scrisă în 1935, Syd­ney Pollack s-a plasat pe o po­ziţie lucid-detaşată, dar nu s-a arătat capabil să conchidă că, spre deosebire de cai — care se împuşcă, nu-i aşa?, atunci cînd, răniţi, nu mai pot conti­nua să alerge —­ oamenii au dreptul la statutul înaltei lor demnităţi şi meniţi în lume. MIHAIL LUPU " Mica publicitate Vind apartament confort I, 4 camere in cartierul Tudor, str. Bacinului nr. 12, ap. 15, Tg.­­Mureş. Relaţii în zilele de lucru intre orele 17:20. Vind urgent blocuri beton pentru construcţie. Informaţii la Cristeşti nr. 688, str. Cimitirului închiriez cameră mobilată pentru studenţi sau elevi. Sîn­­crai, str. Scurtă nr. 1­ . Schimb apartament 2 camere şi dependinţe din Roman cu si­milar în Tg.-Mureş. Informaţii la­­ întreprinderea locală materiale de construcţii Tg.-Mureş, str Evreilor Martiri nr. 4. Schimb locuinţă (două came­re din Turda) la Tg.-Mureş. In­formaţii str. Moldovei 10 ap. 6, Tg.-Mureş, telefon: 3­06-70. Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Direcţia Generală a Aviaţiei Civile anunţă un concurs pentru admiterea în ŞCOALA DE PILOŢI * » PROFESIONIŞTI DE AVIAŢIE înscrierile se primesc pînă la data de 14 septembrie 1971, la aeroporturile: Băneasa, serviciul personal TAROM, Arad, Bacău, Baia Mare, Craiova, Cluj Constanţa Deva, Iaşi, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Suceava Tg.-Mureş, Timişoara, Tulcea, precum şi la staţiile AVIASAN din localităţile Braşov Galaţi, Piteşti şi Ploieşti.­­­andidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii : să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat, să aibă vîrsta între 18—23 ani împliniţi pînă la 31 decembrie 1971, să cunoască o limbă străină de preferinţă engleza. Detalii privind actele necesare înscrierii, disciplinele de examen, locul şi data examenului precum şi durata de şcolarizare se dau la aeroporturile şi staţiile AVIASAN unde se primesc înscrierile. agendă Cinema MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Cortul roşu (ambele serii — orele: 10 — 16 — 18 şi 21). Grădina de vară: Cortul roşu (ambele serii — ora 19,30). Select: Şi caii se împuşcă, nu-i aşa? Pro­gresul: Cum am declanşat al doilea război mondial (ambele serii). Tineretului: Gool! Uni­rea: Paşi spre lună. Flacăra: Subteranul. SIGHIŞOARA — Lumina: Greşeala regelui. LU­DUŞ — Flacăra: Străzile au a­­mintiri. IERNUT — Lumina: Ico­­nostas. SÂRMAŞU — Popular: Haiducii lui Şaptecai. REGHIN — Patria: Renegata. Victoria: Numai statuile tac. TIRNĂVENI — Melodia: Un surîs în plină vară. SOVATA — Doina: Preţul puterii. SINGEORGIU DE PĂ­DURE —­ Popular: Medicul de asigurări. FÎNTlNELE­­— Patria: Printre colinele verzi. MIERCU­REA NIRAJULUI — Nirajul: Moartea unui birocrat. Televiziune MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE 16:30 — FOTBAL: Echipa na­ţională a României, in ultimul meci de verificare înaintea par­tidelor din Campionatul euro­pean, contra redutabilei forma­ţii iugoslave C.F.R. Beograd. Transmisiune directă de la sta­dionul Republicii: 18,20 — Uni­versal şotron; 18,45 — Mult e d­ulce şi frumoasă; 19,00 — Melodii populare interpretate de Maria Pietraru şi Radu Gheorghe. Acompaniază forma­ţia Sile Ungureanu; 19,10 — Tragerea Pronoexpres; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejur­nalul de seară; 20,00 — Repor­taj la 470 de atmosfere; 20,15 — Melodiile serii; 20,30 — Te­­le-cinemateca: „Bun venit d-le Marschall"; 21,55 — Avanpre­mieră; 22,00 — Teleglob: R.D. Vietnam. La nord de paralela 17; 22,25 — Telejurnalul de noapte; 22,35 — FOTBAL: Se­­lecţiuni înregistrate din meciul Ungaria — Iugoslavia. Transmi­siune de la Budapesta. JOI, 2 SEPTEMBRIE 17,30 — Emisiune In limba maghiară; 18,30 —­ La volan; 18,50 — Timp şi anotimp în a­­gricultură; 19,10 — Pentru să­nătatea dv.; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,10 - Ţară, ţărişoara mea! Spectacol susţinut de An­samblul ,,Brăduleţul" al sindica­telor Uzinelor de autocamioane Braşov; 20,30 — Aventuri în e­­poca de piatră — film de de­sen animat; 21,00 — Interpretul săptămînii: Ilona Moţica; 21,20 — Cadran internaţional; 22,10 — Arabescuri pe un album — Chopin. Interpretează un grup de balerini ai Operei Române. Radio Tg.-Mureş JOI, 2 SEPTEMBRIE In lu­mba română. 6,30—7: Emisiune pentru crescătorii de animale. Realizarea efectivelor prevăzute în planurile de pro­ducţie. Muzică populară la ce­rere. 16,30—18: Cronica actua­lităţii. Arii din opere. Orizont e­­conomic: Reducerea consumu­lui de metal la I.R.U.M. Reghin. Cîntă taraful condus de Farcaş Ştefi. Lecturi literare: Mircea Bradu „Noapte albă”. Program de cîntece. In limba maghiară: 6—6,30; intîlnire matinală. Muzică: 18— 19,30; Cronica actualităţii. Vals din opereta „Voievodul ţigani­lor” de J. Strauss. Jurnal artis­tic. Cintece populare. Pe unde­le tinereţii. Ştafeta generaţiilor. Jurnal de vacanţă. Muzică. ■ JUUTUIUI MUREŞ DIRECŢIA JUDEŢEANĂ VINDE DIN STOCUL PESTE NECESAR DIFERITE PIESE, MA­TERIALE ŞI ACCESORII AUTO. Denumirea pieselor Reper U/M Cantit. Preţ unit. 1. 2. 3. 4. 5. Rulmenţi 1 206 buc.3 23,47 M 1 305 ii6 25,90 NI 1 506n 2 41,50 II 2218 1f8 221,12 NI 2 309a 6 76,23 1» 3 6465 340.— N­ 4 209 ••1 29 — II 4 305 •f a 2 40,90 II 6 0043 15.— »­ 6012 if2 41,98 li 6 020 •f 10 81,14 II 611? ii8 48,18 II 6 210 ii 10 33.— fi 6 212n 8 50.— r 6 224a 1 320.— a 6 405a 3 32.— a 6 212 fi2 130.— a 7 611a 2 96.— li 7 615a 8 205,50 • 1 7618 • 92 390.— II 7 709 li2 57.— li 7 809 II2 53,60 li 8 201 fl ii 2 17 — • 1 8 2092 36.— t» 22 220 li1 388,— li 26 226 II2 120.— ,, 30 311 li2 70— II 30 312 li4 85— • 1 30 314 ,,1 118— ti 32 216 II1 101 — II 32 217 II4 112,50 il 32 315 il1 210— II 36 308 II2 50— li 42 211 II3 55,27 li 51 224 It3 250— II 292 2186 100— ii 804 705 li4 26,63 I, 852 705 II6 129,06 li 907 909 it2 35— II 51 209 ii2 36— II 7 315 II3 148,87 ,, 3 209 II2 70— li 30 316 •92 252— II 6315 It1 115— II 7215 •r2 136— 7 211 30 211a 2 46— •1 127 509a 8 19.75 Informații: Str. Sudului nr. 38 (lingă Mureșeni). Telefon: 1-19-31. Fabrica de conserve " " ” ■** COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR AL JUDE­ȚULUI MUREȘ COMUNICĂ PREȚURILE DE CONTRACTARE ȘI CU AMĂNUNTUL PLAFON LA UNELE LEGUME ȘI FRUCTE, STABILITE PRIN DECIZIA NR. 431/1971, ASTFEL: Denumirea produsului U/M Calitatea Extrat II Ardei graşi amănuntul kg 1,70 1,35 1,10 Cartofi de vară Fasole verde alte amănuntul kg— 1,20 0,90 soiuri amănuntul kg— 2,25­ Vinete amănuntul kg 1,80 1,40 1,10 Varză albă amănuntul kg 1 — 0,80 0,65 Usturoi uscat amănuntul kg— 10­— 8,20 Morcovi rădăcini amănuntul kg 1,35 1,10 0,85 Pătrunjel rădăcini amănuntul kg— 2,10 1,85 Păstirnac rădăcini amănuntul kg— 1,70 1,40 Țelină rădăcini amănuntul kg— 2,70 2,10 contract kg— 0,20 0,15 Dovlecei mijlocii amănuntul kg— 0,40 0,30 Dovlecei mari contract kg— 0,15 ___ amănuntul kg— 0,35— Gogoșari verzi contract kg 1,30 1,10 0,80 amănuntul kg 2,20 1,90 1,40 Pere grupa A amănuntul kg 4,10 3,20 2,40 Pere grupa B Pere grupa C soiuri superioare amănuntul kg 3,05 2,40 1,80 (de vară) Pere grupa C rest amănuntul kg— 2,55 1,95 soiuri (de vară) amănuntul kg— 2— 1,55 Pepeni verzi contract kg— 0,70 0,40 amănuntul kg 1,40 0,95 amănuntul kg 7— 5,70 4,30 Preţurile de contractare intră în vigoare la 2 septembrie 1971 ora zero, iar cele cu amă­nuntul plafon la 4 septembrie 1971 ora zero. Struguri de masă grupa E S mutaţii Struguri de masă grupa M mutaţii Struguri de masă amănuntul kg 6,20 4,90 3,80 grupa O mutaţii amănuntul kg 5,70 4,50 3,50 MINIER BĂLAN CU SEDIUL IN ORAŞUL BĂLAN, JUDEŢUL HARGHITA, STAŢIA C.F.R. IZVORUL OLT, angajeaza muncitori pentru subteran in meseria de miner Se asigură cea mai înaltă reţea de salarizare din industria minieră încadrările tarifare fiind, începînd cu luna a doua de la angajare, între 1.708—2.907 lei pe lună, in funcţie de califi­care şi stagiu în meserie. La încadrările tarifare se adaugă următoarele sporuri: — de la 8—­16 la sută pentru realizarea planului peste 100,5. — 9 la sută la încadrarea tarifară pentru cei ce locuiesc in cămin. — 15 la sută pentru munca de noapte. — 4—6 la sută pentru conducerea formaţiilor de lucru. — Echipament de protecţie. — Cazare gratuită în blocuri de nefamilişti (cămine), cu in­stalaţii moderne şi încălzire centrală — Servirea mesei la cantină, trei mese 12,50 lei. — Posibilităţi de calificare. Cei interesaţi şi cu vîrsta între 18—45 ani, vor prezenta la angajare buletinul de identitate, actul privind situaţia militară şi carnetul de muncă. Părinţi! Nu aşteptaţi ultimul moment! CUMPĂRAŢI UNIFOR­ME ŞCOLARE DIN MAGAZI­NELE COMERŢULUI DE STAT.

Next