Steaua Roşie, decembrie 1971 (Anul 22, nr. 286-312)

1971-12-01 / nr. 286

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Ti n? ne ORIZONT •­ TUR PE ORIZONT • TUR DE ORIZONT O TUR DE ORIZONT TUR DE ORIZONT® TUR DE ORIZONT • TUR? DE ORIZQNT • TUR DE ORIZONT CÎND MAESTRUL GLUMEȘTE Cinema Arta: DUPĂ VULPE­ Un film de Vittorio de Sica, cu Peter Sellers, Britt Eldand, Victor Mature, Maria Grazia Buccela, Akim Tamiroff, Paolo Stoppá. Noul film al lui Vittorio de Sica (al treilea prezentat la noi în ultimele luni), este o parodie şi o satiră realizată caustic, cu multă vervă, fantezie şi umor. Ţinta principală a ironiei lui de Sica este lumea artei cine­matografice. Filmul, în totalita­tea lui, este o parodie de film poliţist, cu false momente ,,tari", cu suspens convertit în ridicol, cu nelipsitele şi „senzaţionale­le” urmăriri cu maşinile, cu po­liţişti imbecili (satiră nedeghi­zată la adresa poliţiei italiene) şi escroci­abili dar „simpatici” şi sentimentali. In acelaşi timp, prin filmul pe care-l realizează eroul convertit ad-hoc în regi­zor, de Sica satirizează filmele fals-intelectualiste despre „in­compatibilitatea comunicării în­tre oameni”, vedetele tomnatice care vor să-și ascundă vîrsta, fetișcanele care „se-ndrăgos­­tesc" fulgerător de junii-primi de pe ecran şi vor să devină şi ele neapărat actriţe, pe toţi credulii şi naivii care idolatri­zează stelele de cinema şi pe cei care, fără să-şi dea seama cît sînt de ridicoli, fac orice ca să apară într-un film, măcar ca figuranţi. Şi îi mai parodiază pe regizori (inclusiv pe sine însuşi) şi pe criticii modernişti care sunt în stare să declare despre o însăilare incoerentă de imagini filmate de format că e o „capo­doperă" de artă modernă, „sub­tilă” şi­„profundă", manifestare a „geniului primitiv". Dar găsim aici, printre pică­turi, şi parodia filmelor pretins neorealiste, cu veşnicele certuri dintre italiencele temperamen­tale, şi cea a languroaselor scene amoroase, şi cea a unei justiţii dezorientate, şi cîte şi mai cîte. Tarele sociale sînt stigmati­zate (poate nu îndeajuns de ferm), de slăbiciunile omeneşti se rîde cu îngăduinţă, totul în­­tr-o neîntreruptă cascadă de gaguri în maniera vechilor co­medii din epoca „marelui mut”, cărora li se adaugă lirismul fin şi discret al regizorului italian. Comparînd acest film cu reali­zările sale anterioare, de Sica se joacă, dar o face la un înalt nivel artistic, cu ochiul ascuțit, mîna sigură și spiritul debor­dant al maestrului. ZENO FODOR tjOTXTf^Ttrrii iM, m-I iBlB ■ PREMIERELE SĂPTĂMÎNII VIITOARE DIRECŢIA BERLIN. — Un film despre ultimele zile ale răz­boiului, despre moartea tragică la cîţiva paşi de victorie, de li­nişte, de pace; un film aproape documentat şi totuşi de o gran­doare monumentală; un film ca­re exprimă demnitatea luptei Împotriva absurdului şi morţii, pentru a repune în drepturi o­­menia şi raţiunea. STEAUA DE TINICHEA. — Un western în cea mai bună tra­diţie clasică a genului, interpre­tat de trei actori excelenţii Hen­ry Fonda, Anthony Perkins şi Betsy Palmer; un film despre acei foarte umani apărători ai legii din vestul sălbatic, care nu iubesc violenţa de dragul violen­ţei, ci recurg la arme fără bucu­rie, scrîşnind din dinţi, con­­strînşi de răutatea şi îndărătni­cia adversarilor. PARADA CIRCULUI. — Un panoramic al artei circului — artă a curajului, a spiritului de echipă, a bucuriei şi umorului; un spec­tacol ce incintă privirile; un veritabil miracol al virtuozităţii maeş­trilor arenei, înregistrat cu scrupulozitate pe peliculă; un exemplu elocvent al posibilităţilor cinematografiei de a sluji la răspîndirea şi popularizarea altor arte. Uzina de reparații auto Tp.­Mures STR. BUDIULUI NR. 68, TELEFON 1­30­97 VINDE DIN STOCUL DISPONIBIL, PE BAZĂ URMĂTOARELE MATERIALE: DE COMANDĂ: — arc mobilă 3,75X8 700 buc — cuie tapițer 1,4X13 125 kg — idem 1,6X15 200 kg — idem pentru tablă 2,2X20 100 kg — grund roşu oxid G-731-1 1.500 kg — praf sudat aluminiu 200 kg — bicarbonat de sodiu 643 kg — pastă de lipit 100 cutii — pastă de șlefuit 150 kg — electrozi de sudură ELFM 04 300 buc — idem HBT 400 0­4 380 buc — profile PT spumex 40 mm 27.000 buc — P.V.C. pe suport textil 20.000 mp In sala Serviciului județean de educație sanitară (STR. BARTÓK BELA NR. 1) Joi 2 decembrie a. c. ora 18, dr. RAKOSFALVI ZOLTÁN, şef de lucrări la I.M.F. va conferenţia despre: „DISCOPATIA LOMBARA". După conferinţă vor rula filme educativ-sanitare. Intrarea liberă­ în ziua de 3 decembrie 1971, la circumscripţia sanitară din comuna Grebeniş va avea loc o acţiune de recoltare a sîngelui de la donatorii de singe onorifici. La această acţiune urmează să se prezinte şi donatorii din com­­una Şăulia de Cîmpie. DIRECŢIA SANITARA A JUDEŢULUI MUREŞ El (Urmare din pag. 1) şi profundă a problemelor funda­mentale ale muncii şi vieţii studen­ţilor, de abordare în mod realist a carenţelor, deficienţelor muncii politico-educative, a cauzelor care le generează, stabilindu-se direc­ţiile şi obiectivele necesare pentru ridicarea eficienţei întregii activi­tăţi a asociaţiilor studenţeşti, pen­tru a înfăptui în practică indicaţii­le conducerii partidului în legătu­ră cu pregătirea şi formarea tine­retului pentru muncă şi viaţă. S-a subliniat cu tărie, de stu­denţii înşişi, că s-au organizat multe acţiuni formale, neinteresan­te, neatractive şi că asociaţiilor le revine sarcina de a face ca prin toate acţiunile ce le concep şi des­făşoară, la diferite nivele, să se asigure creşterea combativităţii politice şi ideologice a tuturor membrilor de organizaţie, însuşi­rea profundă a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, să se dezvolte la fiecare student trăsăturile moral-politice şi de caracter ale omului nou, re­zultat din normele eticii comuniste, responsabilitatea fiecăruia, a tu­turora la un loc faţă de îndeplini­rea obligaţiilor profesionale şi ob­şteşti, pentru respectarea sub toa­te aspectele a normelor de con­duită universitară, pentru îmbună­tăţirea întregii activităţi a asocia­ţiilor studenţeşti. Imperativul major adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu stu­­­denţimii — „Totul pentru socialism, totul pentru popor, totul pentru patria noastră socialistă — Repu­blica socialistă România" — recla­mă realizarea concomitentă a in­struirii la nivelul cerinţelor ştiinţei şi tehnicii mondiale pe baza a ceea ce mintea umană a creat mai valoros, cu educarea, forma­rea unor deprinderi comuniste de muncă, de viaţă, a unei optici ma­ture, combative, militante asupra vieţii, asupra rostului muncii lor. Este o îndatorire de prim ordin a fiecărei asociaţii studenţeşti, a tuturor factorilor de răspundere din institute şi facultăţi, de a edu­ca pe studenţi în spiritul respectu­lui faţă de muncă şi creatorii bu­nurilor materiale, a unei opţiuni politico-ideologice ferme, militan­te, a unei atitudini intransigente faţă de fenortierele şi manifestări­le negative, faţa­­ de orice influen­te ale ideologiei şi moralei bur­gheze. Aceasta se impune cu atît mai mult cu cit actualii studenţi, după absolvire vor trebui să devi­nă ziditorii de opinii, făurari de personalităţi, militanţi activi pen­tru înfăptuirea politicii parti­dului şi statului nostru. In acest sens, toate cercurile ideologice vor acorda o atenţie deosebită studierii documentelor de partid şi de stat, a cuvîntărilor şi lucrărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu; organizarea de întîl­­niri cu personalităţi cu funcţii de conducere pe linie de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură, ziarişti; asociaţiile studenţeşti vor organiza acţiuni care să contribu­ie la cunoaşterea în profunzime a unor aspecte legate de organiza­rea noastră revoluţionară. în acest sens, s-au înfiinţat cercuri de stu­diere a istoriei U.T.C. In cinstea aniversării, aşa cum se cuvine, a 50 de ani de la crearea U.T.C. s-au luat măsurile necesare pen­tru organizarea la nivelul institu­telor şi centrului universitar a unor simpozioane şi a unui colocviu studenţesc cu tema „P.C.R. şi or­ganizaţia revoluţionară a tineretu­lui". Cele mai bune lucrări vor fi prezentate la colocviul naţional cu aceeaşi temă. La nivelul institute­lor şi centrului universitar se vor organiza cu ajutorul cadrelor di­dactice de la catedrele de ştiinţe sociale două concursuri „Cine ştie cîştigă" pe temele: „Lupta tinere­tului comunist sub conducerea partidului pentru eliberarea socia­lă şi naţională a poporului nostru" şi „Cimentarea unităţii şi frăţiei dintre poporul român şi naţionali­tăţile conlocuitoare în lupta pentru făurirea societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate". La aceste ac­ţiuni vor participa efectiv elevi şi tineri muncitori din diferite şcoli şi întreprinderi industriale din mu­nicipiul Tg.-Mureş, aşa cum s-a stabilit la o recentă întîlnire a se­cretarilor comitetelor U.T.C. din şcoli şi întreprinderi cu activul de bază de la nivelul facultăţilor, in­stitutelor şi centrului universitar. Asociaţiile studenţeşti vor trebui să iniţieze acţiuni care să vizeze educaţia ateistă a studenţilor, cul­tivarea la toţi studenţii a convin­gerii că religia este incompatibilă cu calitatea noastră de viitori in­telectuali şi cu principiile organi­zaţiei noastre revoluţionare, care are la bază concepţia materialist dialectică şi istorică despre lume şi societate. In îndeplinirea sarcinilor ce ne revin primim, zi de zi, un sprijin substanţial din partea organelor locale de partid şi U.T.C. De ase­menea ne bucurăm de ajutorul nemijlocit din partea organelor şi organizaţiilor de partid din insti­tute şi facultăţi, a cadrelor didac­tice, a conducerilor institutelor şi facultăţilor şi a Comitetului Execu­tiv al Uniunii Asociaţiilor Studen­ţeşti din R. S. România, sarcină fundamentală a asociaţiilor studenţeşti CONSILIUL POPULAR AL MUNICIPIULUI TIRGU-MUREŞ, VA TINE sesiuntea a XIII-a in ziua de 3 decembrie 1971, orele 15,30, la sediul Consiliului popular (piaţa Eroilor Sovietici nr. 3) ORDINEA DE ZI: 1. Raport privind activitatea comitetului executiv în domeniul prevenirii şi înlăturării zgomotelor și a prevenirii poluării aerului, apei și solului. 2. Aprobarea planului muncilor patriotice. * MAGAZINELE COMERȚULUI DE STAT * DECEMBIE71 •ca: * CX, * tj. * ran GfiS9®BiS§t ^BUCURII PENTRU CEI DRAGI * Turdean Colomon — Luduş. Avind vîrsta de 66 ani şi 17 ani vechime în muncă, consider prea mică pensia de 350 lei ce o primesc în prezent. In urma sesizării dv. am inter­venit la Oficiul de asigurări so­ciale şi pensii Tg.-Mureş, solici­­tînd reverificarea situaţiei dv. de pensionare. Oficiul ne comunică faptul că fostul Oficiu de prevederi so­ciale Luduș, din eroare v-a cal­culat o pensie mai mică decît cea legală. Pentru remedierea acestei greșeli, decizia de pen­sionare a fost revizuită din ofi­ciu, recalculînd pensia în raport de vechimea în muncă și sala­riul realizat de dv. Urmează ca oficiul pensii să vă comunice noua decizie de revizuire, pe baza căreia veţi primi retroactiv — aşa cum pre­vede legea — diferenţa de pen­prezent nu am primit răspuns. Care este situaţia? Luînd legătura cu Notariatul de stat Mureş, am fost informaţi că toate dosarele întocmite au fost înaintate organelor de stat competente. In măsura soluţio­nării cazurilor înaintate la or­ganele centrale, fiecare cetă­ţean va fi încunoştinţat despre modul de soluţionare. Stupinean Oliviu — Bălău­­şeri: Sunt pensionar de gradul III de invaliditate din cauza u­­nui accident de muncă şi-n ace­laşi timp sunt şi salariat. Dacă sunt obligat după lege să plătesc contribuţie în bani pentru pa­za obştească. Potrivit reglementărilor în vi­goare, sunt obligaţi să efectueze paza obştească bărbaţii între vîrsta de 18—55 ani, cu excep­ţia unor categorii de persoane, prevăzute de lege. Dacă s-a ho- POŞTA JURIDICĂ sie pe care aţi primit-o pînă în prezent, şi în continuare veţi beneficia de pensia legal stabi­lită. Mihea Ştefan — Sîngeorgiu de Pădure: Mă aflu in pragul pensionării. Unele perioade de vechime în muncă, care sunt trecute în carnetul de muncă de tip vechi nu sunt trecute în car­netul de tip nou. Unitatea refuză să le înregistreze. Ce am de făcut? Perioadele de vechime înre­gistrate în carnetul de muncă de tip vechi, se înregistrează în carnetul de tip nou dacă înre­gistrarea inițială a fost efec­tuată pe bază de acte de ve­chime valabile. Dacă cele două perioade lucrate de dv. în loca­litatea respectivă sunt înregis­trate în carnetul de tip vechi pe bază de acte valabile, ele trebuie să fie transcrise în car­netul de muncă de tip nou. In caz dacă unitatea unde lucraţi refuză acest lucru aveţi dreptul să vă adresaţi judecătoriei, ca­re va dispune înregistrarea. Un grup de cetăţeni din Re­­ahin, Notariatul de stat Tg.­­Mureş, în cursul anului 1970, a întocmit un număr mare de do­sare pentru reconstituirea pe­rioadelor lucrate în timpul răz­boiului în detaşamente de mun­că, urmind să fim recompensaţi pentru zilele lucrate. Pînă în tărît că paza obştească se va face de către persoane anga­jate în acest scop, cetăţenii plătesc contribuţie în bani. Con­tribuţia se stabileşte de către consiliul popular. De această contribuţie sînt exceptaţi numai studenţii instituţiilor de învăţă­­mînt cu frecvenţa obligatorie, elevii, pompierii voluntari şi pensionarii de invaliditate, da­că nu au alte venituri decît pensia. Dv. nu vă încadraţi în această excepţie, deoarece sîn­­teţi angajat şi realizaţi venituri, respectiv salariul. In consecinţă sînteţi obligat să contribuiţi la plata pazei obşteşti. Pop Petru, Reghin: Unde se păstrează arhiva fostei camere de muncă şi a şcolii de ucenici din perioada anilor 1945— 1947? Aşa cum rezultă din scrisoa­rea dv. v-aţi adresat la Arhivele Statului din Tg.-Mureş, de unde vi s-a comunicat că aceste do­cumente nu sunt păstrate acolo. Vă propunem să vă adresaţi la Ministerul Muncii, Oficiul de evidenţa documentelor de asi­gurare, Bucureşti, Bulevardul Ana Ipătescu nr. 23, sectorul 1, precum şi la Liceul industrial pentru construcţii de maşini Tg.­­Mureş, str. Gheorghe Doja nr. 102. Numai aceste instituţii vă pot da relaţii privind soluţiona­rea cererii dv. Iată-ne, aşadar, şi îrs fata echipei lui... Dob­rin! A. S. A. - F. C. Argeş După escapada braşoveană în­ care aceşti unsprezece băieţi tîrgumureşeni au avut de în­fruntat iminente adversităţi (pu­blic, teren şi o echipă deosebit de... „arţăgoasă"), iată-i, aşa­dar, evoluînd din nou în faţa propriilor suporteri. Este — de fapt — o reîntîlnire cu acest atît de pasionat şi loial public, ai cărui mesageri i-am întîlnit nu o dată pe stadioanele in care evolua A.S.A. — echipa lui favorită... Este — trebuie să recunoaştem — tributul pe care miile de pasionaţi ai „spor­tului recl" din judeţ l-au acor­dat fără menajamente repre­zentantei lor în această atît de disputată competiţie... Oricum, exceptînd unele ca­zuri — cu totul izolate — în ca­re echipa a clacat, a drept, sub aspectul jocului strict, trebuie să recunoaştem că am trăit cu toţii şi momente de satisfacţie... Şi au fost clipele pe care ni le-au oferit ambiţia şi forma sportivă a acestor tineri băieţi care s-au angajat cu dăruire în confruntările de pînă acum... Astăzi, în cea de a XII-a eta­pă, evoluînd din nou în faţa propriului public, elevii lui Ti­­beriu Bone vor avea de înfrun­tat un adversar tenace, de o bună valoare tehnică aflat în­tr-o evidentă ascensiune de for­mă. Să nu uităm nici o clipă (susţinători, antrenori sau jucă­tori) că vom avea de înfruntat ambiţiile şi calităţile unui Do­­brin (copilul teribil din . . . Triva­­le), precum şi ale unor coechi­pieri de marcă (Olteanu, Vlad, Jercan sau Barbu), veniţi la Tg.-Mureş după două victorii consecutive (Craiova şi Piteşti). Să sperăm însă că toate aces­tea nu pot decît să-i ambiţio­neze pe Hajnal, Ispir, Mureşan et comp., că se vor mobiliza cu toţii practicînd un joc fără me­najamente şi cu virtuţi (tehnico­­tactice) în măsură să contraca­reze intenţiile ofensive ale oas­peţilor ... Cit ne priveşte, nutrim spe­ranţa că publicul mureşean va şti să-şi încurajeze cu frenezia caracteristică echipa lui favori­tă, conducînd-o spre o victorie în care credem şi sperăm cu toţii... Hai A.S.A.! Etapa a XII-a mai progra­mează următoarele partide: Steagul roşu — S. C. Bacău; Jiul — „U" Cluj; U.T.A. — Univ. Craiova; Steaua — Dinamo; C.F.R. Cluj — Petrolul; Farul — Rapid şi Crişul — Politehnica laşi. GHEORGHE GIURGIU C. E. 1.L Im­MftS oferă din stocurile sale disponibile, PE BAZA DE COMANDĂ FERMA, PENTRU SECTORUL DE STAT ȘI COOPERATIST, URMĂTOARELE MATERIALE: — diferite dimensiuni și tipuri de rulmenţi (peste 200 de sor­timente); — piese auto şi pentru tractoare; — diferite materiale chimice: azotat de sodiu, clorură de po­tasiu, clorură de litiu, anhidrită cromică, clei rece forte, sodă caustică, colorant organic, vezuvină, vopsea ulei kaki etc.; — echipament de protecţie şi de lucru. Listele cu disponibile pot fi consultate la C.E.I.L. Tg­.Mureş, str. Enescu nr. 6, serviciul aprovizionare. Informații suplimentare la telefon nr. 1-31-26 sau 1-53-22. ©I»Ă urna ni ii—ni—iiiiii.ii Cinema MIERCURI, 1 DECEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: După vulpe. Select: Boxerul. Progre­sul: Sunetul muzicii (ambele se­rii). Tineretului: îl cunoaşteţi pe Urban? Unirea: K. O. Flacăra: Canarul şi viscolul. SIGHIŞOA­RA — Lumina: Cazul C. L. LU­DUŞ — Flacăra: Ultimul drum. IERNUT — Lumina: Ancheta. SARMAŞU — Popular: Tranda­firi roşii pentru Angelica. RE­GHIN — Patria: Aşteptarea. Victoria: Nu pleca. TIRNAVENI — Melodia: Aşteptarea. SO­VA­TA — Doina: 100 de dolari pen­tru şerif. SÎNGEORGIU DE PĂ­DURE — Popular: „Z“. FÎNTέ­NELE — Patria: Înainte de răz­boi. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Genoveva de Bra­bant. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia maghiară, ora 20: Apărare. TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia maghiară, ora 16: Albă ca Zăpa­da. Televiziune 14,00—15,45 — Fotbal: Dina­mo—Steaua (divizia A). Trans­misiune directă de la Stadionul Dinamo; 18,00 — „Danubius ’71“. Reportaj de la cea de-a IV-a e­­diţie a manifestărilor folclorice; 18,15 — Mult e dulce şi frumoa­să; 18,30 — Confruntări; 18,50 — Luminile, rampei, întîlnire cu o­­pereta la... Brașov; 19,10 — Tragerea Pronoexpres; 19,20 — 1001 de seri; 19,30 — Telejurna­lul de seară; 20,10 — Dragoste supremă, România. Emisiune de versuri și cîntece patriotice; 20,30 — Telecinemateca, în nu­mele legii (regia Pietro Germi); 22,20 — Teleglob. Republica A­­frica Centrală; 22,40 — Canţone­te cu Ion Fălculete şi Ştefan Pîr­­jol; 22,55 — Telejurnalul de noapte. Radio Tg.-Mureş JOI, 2 DECEMBRIE în limba română: 6,30—7: E­­misiune pentru crescătorii de a­­nimale. Muzică populară. 16,30— 18: Cronica actualităţii. Frag­mente din opere. Orizont econo­mic. Muzică uşoară. Emisiune pentru femei. Muzică In limba maghiară. 6—6,30: Întîlnire matinală. Muzică: 18— 19,30: Cronica actualităţii. Melo­dii şi jocuri populare. Pe melea­gurile patriei socialiste. Jurnalul tineretului. Mic dicţionar muzi­cal.

Next