Steaua Roşie, august 1972 (Anul 23, nr. 180-205)
1972-08-01 / nr. 180
,\ \ mm» mns (Urmare din nr. 179 (4.464) din 30 iulie a. c.) CAPITOLUL III Principalele reglementări specifice pe ramuri şi activităţi din economia naţională AHT. 70. — Reglementările sistemului de salarizare privind toate ramurile de activitate prevăzute la capitolul II din prezenta lege se aplică în mod corespunzător pe ramuri, subramuri şi activităţi din economia naţională, cu adaptările şi completările cerute de specificul acestora, avîndu-se în vedere îndeosebi următoarele: A. —Activităţi economice a) IN INDUSTRIE ART. 71. — Aplicarea sistemului de salarizare în industrie să stimuleze In mod deosebit: — realizarea şi depăşirea planului de producţie valoric şi fizic, în sortimentele stabilite; — îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor In concordanţă cu cerinţele tot mai exigente ale beneficiarilor şi corespunzător condiţiilor de competitivitate de pe piaţa externă; — asigurarea unui ritm susţinut de creştere a productivităţii muncii, prin promovarea metodelor moderne de organizare a producţiei şi a muncii şi prin introducerea largă a procesului tehnic; — folosirea intensivă şi extensivă a capacităţilor de producţie, prin încărcarea completă a maşinilor şi instalaţiilor şi utilizarea cit mai deplină a timpului lor disponibil, prin generalizarea schimbului 2 şi extinderea schimbului 3; — reducerea continuă a consumurilor specifice şi valorificarea superioară a resurselor materiale, folosindu-se norme de consum fundamentate tehnic; — ridicarea calificării profesionale, asigurarea necesarului de cadre calificate la nivelul cerinţelor ramurii şi preocuparea de raţionalizare a consumului de muncă; — gospodărirea cu maximă eficienţă a tuturor mijloacelor materiale, în vederea creşterii rentabilităţii şi a volumului de beneficii. . ..ART. 72. — (1) In unităţile industriale este necesar să se aplice, peste tot unde este posibil şi se justifică economic, forma de salarizare în acord. Organele colective de conducere ale unităţilor industriale au obligaţia de a acţiona permanent în vederea perfecţionării organizării producţiei şi a muncii, a formelor de măsurare şi evidenţă a muncii depuse, creînd astfel condiţiile necesare în vederea asigurării unei remunerări cit mai corespunzătoare cantităţii şi calităţii muncii depuse şi stimulării obţinerii unor rezultate tot mai bune în muncă. (2) . In unităţile în care depăşirea producţiei planificate prezintă un interes deosebit pentru economia naţională, cum ar fi extracţia de cărbune şi de minereuri metalifere, producţia de oţel, laminate şi altele, se poate aplica forma de salarizare în acord progresiv diferenţiat. Coeficientul de majorare a salariului în acest caz poate fi de pînă la 1,2 şi se stabileşte diferenţiat, în raport cu importanţa produselor realizate, precum şi cu nivelul de depăşire a sarcinilor cantitative de producţie. (3) . Pentru personalul care, datorită specificului activităţii, este salarizat în regie, întreprinderile au obligaţia de a stabili sarcini precise de muncă, determinînd în mod fundamentat, pe bază de norme, numărul necesar de salariaţi din această categorie de personal. Acolo unde procesul muncii constă în supravegherea şi deservirea utilajelor sau a aparaturii, cum ar fi deservirea instalaţiilor în industria chimică, producerea energiei electrice şi altele, trebuie să se stabilească norme de muncă exprimate prin zone de deservire, număr de personal sau alte forme de măsurare a muncii, corespunzătoare activităţii desfăşurate. (4) . In scopul creşterii eficienţei activităţii, la unele unităţi industriale se vor aplica forme de salarizare în care salariul cuvenit în raport cu realizarea sarcinilor cantitative se majorează sau se diminuează în funcție de gradul de îndeplinire a unor indicatori suplimentari, cum sunt nivelul calității produselor sau consumul normat de materii prime şi materiale. ART. 73. — (1). In unele ramuri şi activităţi din industrie, în funcţie de complexitatea producţiei, a instalaţiilor, de tehnicitatea şi importanţa produselor executate sau de condiţiile generale de muncă, reţelele tarifare de salarizare pentru muncitori sunt diferenţiate pe mai multe niveluri de salarizare. Nivelul A0 al reţelei construcţii de maşini va putea fi utilizat, în limita fondului de salarii planificat, la cel mult 30 la sută din totalul muncitorilor din întreprinderile de acest profil subordonate Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. (2). In scopul stimulării mai accentuate a creşterii productivităţii muncii, muncitorilor din ramurile construcţii de maşini şi prelucrarea lemnului care lucrează în acord li se pot acorda salarii tarifare cu 5 la sută mai mari decît cele ale muncitorilor care lucrează în regie. (3) . După criteriile de la alineatul (1) sunt diferenţiate, de regulă, şi salariile tarifare ale personalului de execuţie tehnic, economic şi de altă specialitate, precum şi ale personalului de conducere din unităţile industriale. (4) . La unităţile energetice, muncitorii care sunt autorizaţi să lucreze la anumite locuri de muncă ale instalaţiilor importante, mari şi complexe, pot să beneficieze de salarii tarifare majorate cu 5 la sută faţă de cele prevăzute în reţeaua tarifară a ramurii. ART 74. — (1). în unităţile industriale, printre indicatorii care condiţionează acordarea integrală a salariilor tarifare, se vor stabili în mod obligatoriu: — realizarea planului producţiei marfă sau a producţiei marfă vîndută şi încasată; — nedepăşirea cheltuielilor planificate la 1.000 lei producţie marfă. (2). La unităţile din ramura energiei electrice, în locul indicatorului privind planul producţiei marfă, acordarea integrală a salariilor tarifare va fi condiţionată în cazul centralelor electrice de respectarea graficului zilnic de putere la dispoziţia sistemului energetic naţional şi de lipsa de avarii care determină nealimentarea consumatorilor cu energie electrică şi termică — sau realizarea planului de vînzare a energiei electrice — la întreprinderile de reţele electrice. ART. 75. — Personalul nelocalnic care îşi desfăşoară activitatea la lucrări de prospecţiuni şi lucrări geologice, studii şi cercetări hidrologice, topografice, în unele unităţi petroliere noi sau în dezvoltare, ori în alte unităţi cu condiţii similare şi care nu se poate înapoia zilnic la domiciliul său poate primi un spor a cărui mărime se diferenţiază în raport de importanţa lucrărilor şi pe categorii de personal, conform prevederilor din anexele legii. Cei care beneficiază de acest spor nu pot primi în acelaşi timp şi diurna de delegare, respectiv indemnizaţia de detaşare. ART. 76. — In unităţile din industria minieră, sporul pentru conducerea formaţiei de lucru se acordă în sume fixe pe schimb, fiind diferenţiat în funcţie de tipul lucrărilor, mărimea formaţiei de lucru şi gradul de răspundere în conducerea formaţiei, conform prevederilor din anexele legii. , ART. 77. — Nomenclatorul funcţiilor şi clasele de salarizare, precum şi celelalte reglementări specifice cu privire la salarizarea personalului din industrie sunt prevăzute în anexele legii. b) ÎN CONSTRUCŢII-MONTAJ ART. 78. — Remunerarea muncii personalului în unităţile de construcţii-montaj trebuie să asigure îndeosebi cointeresarea acestuia în accelerarea ritmului de execuţie pentru predarea la termen sau înainte de termen a lucrărilor, pentru mecanizarea proceselor de producţie şi industrializarea construcţiilor, în scopul creşterii productivităţii muncii şi scăderii preţului de cost, precum şi a îmbunătăţirii calităţii lucrărilor. ART. 79 — In vederea mobilizării întregului personal pentru creşterea producţiei de construcţiimontaj şi scurtarea duratei de execuţie, în unităţile de construcţiimontaj se va extinde forma de salarizare în acord global, pe bază de contract-angajament. Forma de salarizare în acord global se aplică pe obiecte, părţi de obiecte sau părţi de lucrări de specialitate, la nivelul unei formaţii, a unui lot, şantier şi grup de şantiere. In aceastăformă de salarizare pot lucra atît muncitorii cît şi personalul de execuţie tehnic, economic, de altă specialitate şi funcţionăresc, precum şi conducerea unităţilor de construcţii-montaj. Atunci cînd forma de salarizare în acord global se aplică la nivelul unui lot, şantier sau grup de şantiere, care au de executat mai multe obiecte, cu termene de predare diferite, în contractul-angajament se va prevedea executarea obiectelor conform planului unităţii respective. In contractele-angajament se poate prevedea că, în funcţie de urgenţa lucrărilor, de termenele de execuţie şi de condiţiile locale, preţurile unitare folosite la stabilirea sumelor pe lucrări pot fi modificate pentru anumite perioade şi meserii în cadrul fondului de salarii planificat pentru şantierul respectiv, cu pînă la plus sau minus 15 la sută. ART. 80. — Salariile tarifare ale muncitorilor constructori sunt diferenţiate pe două niveluri de salarizare, A şi B, în raport de importanța obiectivelor la care lucrează, pentru dezvoltarea economiei naţionale. Nivelul A va putea fi utilizat, în limita fondului de salarii planificat, la cel mult 30 la sută din totalul muncitorilor constructori din unităţile subordonate Ministerului Construcţiilor Industriale. In scopul stimulării mai accentuate a creşterii productivităţii muncii, muncitorilor constructori care lucrează în acord li se pot acorda salarii tarifare cu 5 la sută mai mari decît cele ale muncitorilor care lucrează în regie. Salariile personalului de execuţie tehnic, economic, de altă specialitate şi funcţionăresc sunt stabilite după grupa III de ramuri pentru aparatul întreprinderilor de gradul special şi I şi după grupa IV de ramuri pentru celelalte unităţi. ART 81. — (1) In unităţile de construcţii-montaj printre indicatorii care condiţionează acordarea salariilor tarifare se vor cuprinde în mod obligatoriu: — predarea la termenele contractuale pentru punerea în funcţiune a lucrărilor sau a capacităţilor totale sau parţiale, prevăzute prin planul de stat şi departamental, cu respectarea calităţii prescrise a lucrărilor; — realizarea producţiei globale de construcţii-montaj. (2) Terminarea lucrărilor care nu au fost predate la termenul contractual constituie pentru şantiere condiţie pentru acordarea integrală a salariilor tarifare şi în lunile următoare din anul în curs, pînă la predarea lor de către şantierele respective. La grupurile de şantiere, la întreprinderi şi la organele superioare ale acestora, precum şi la unele şantiere, care au un număr mare de lucrări cu termen de predare în cursul anului, salariile tarifare se diminuează în luna în care nu s-a realizat predarea la termen, urmînd ca organul central ierarhic superior să stabilească, în funcţie de condiţiile concrete, data de la care realizarea lucrărilor respective urmează să constituie din nou o condiţie pentru acordarea integrală a salariilor. (3) Sumele reţinute ca urmare a nerealizărilor înregistrate la producţia globală de construcţii-montaj planificată se restituie integral dacă aceste nerealizări au fost recuperate în întregime pînă la sfîrşitul anului. (4) Sumele reţinute ca urmare a diminuării salariilor tarifare pentru nerealizarea indicatorului privind predarea la termenul contractual pentru punerea în funcţiune a lucrărilor sau a capacităţilor parţiale nu se restituie. ART. 82. — (1) Pentru predarea înainte de termenul planificat a obiectivelor de investiţii, la care se obţine o eficienţă economică sporită prin reducerea perioadei de imobilizare a fondurilor de investiţii aferente acestor obiective, se pot acorda recompense personalului din unităţile de execuţie şi deservire, furnizoare de utilaje tehnologice şi elemente de construcţii, de proiectare şi beneficiare, care au avut o contribuţie efectivă la realizarea acestor obiective. Fondul de premiere se constituie dintr-o cotă de pînă la 50 la sută din economiile realizate faţă de devizul general, precum şi dintr-o cotă de pînă la 50 la sută din beneficiile efectiv realizate ca urmare a punerii în funcţiune înainte de termen a capacităţii de producţie respective Fondul de recompense poate fi cel mult de 50 la sută din valoarea eficienţei economice obţinute, fără a putea depăşi 1 la sută din valoarea investiţiei. Recompensele se pot acorda numai la obiectivele de investiţii predate înainte de termenul planificat cu cel puţin — după caz — 2 sau 3 la sută din durata planificată, cu condiţia respectării calităţii lucrărilor. (2) Pentru realizarea de economii la fondul anual de salarii planificat şantierelor de construcţii-montaj, personalul şantierelor respective care a contribuit nemijlocit la obţinerea economiilor beneficiază de premii dintr-un fond constituit dintr-o cotă de pînă la 25 la sută din economiile realizate. Constituirea fondului de premiere se face cu condiţia predării la termen şi cu respectarea calităţii prescrise a lucrărilor, a realizării preţului de cost şi a beneficiului planificat. ART. 83. — (1) Personalul nelocalnic de pe şantierele de construcţii-montaj care are domiciliul permanent în altă localitate decât aceea unde lucrează şi care nu poate să se înapoieze zilnic la domiciliul său, precum şi personalul trimis să execute lucrările de montare, punere în funcţiune, revizuire sau reparaţii de instalaţii, maşini ori agregate poate beneficia de spor de şantier. (2) La şantierele de construcţiimontaj ale obiectivelor de importanţă deosebită pentru economia naţională, muncitorii calificaţi nelocalnici pot beneficia de un spor de pînă la 8 lei pe zi, muncitorii necalificaţi nelocalnici de pînă la 4 lei pe zi, iar personalul de execuție tehnic, economic, de altă specialitate, personalul de conducere și celelalte categorii de personal nelocalnic de un spor de pînă la 15 la sută din salariul tarifar lunar de încadrare. Obiectivele la care se poate acorda sporul în aceste cuantumuri se stabilesc de Consiliul de Miniştri. (3) La şantierele de construcţiimontaj ale altor obiective decît cele prevăzute la alineatul precedent, amplasate în zone deficitare din punct de vedere al posibilităţii recrutării cadrelor pe plan local sau în locuri greu accesibile, muncitorii calificaţi nelocalnici pot beneficia de un spor de pînă la 6 lei pe zi, iar personalul de execuţie tehnic, economic, de altă specialitate, personalul de conducere şi celelalte categorii de personal nelocalnic de un spor de pînă la 12 la sută din salariul tarifar lunar de încadrare. Sporul se aprobă de organele centrale şi locale tutelare ale unităţilor de construcţii-montaj. La aceste obiective muncitorii necalificaţi nelocalnici nu beneficiază de regulă de sporul de şantier. La unele obiective cu mari concentrări de forţă de muncă se poate acorda spor de şantier şi muncitorilor necalificaţi nelocalnici în cuantum de pînă la 50 la sută din sporul aprobat pentru muncitorii calificaţi. (4). Condiţiile de acordare şi diferenţiere a cuantumurilor sporului de şantier, pe categorii de salariaţi, sunt prevăzute în anexele legii. ART. 84. — Nomenclatorul funcţiilor şi clasele de salarizare precum şi celelalte reglementări specifice cu privire la salarizarea personalului din unităţile de construcţii-montaj sunt prevăzute în anexele legii. c) IN AGRICULTURA ART 85. — In unităţile agricole de stat, remunerarea muncii trebuie să asigure cointeresarea tuturor lucrătorilor pentru creşterea continuă a producţiei agricole vegetale şi animale şi îmbunătăţirea calităţii acesteia, pentru sporirea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor materiale, ridicarea eficienţei economice a activităţii în agricultură, corespunzător bazei tehnico-materiale în continuă dezvoltare, în vederea satisfacerii necesităţilor de consum tot mai mari ale populaţiei şi ale industriei, precum şi pentru creşterea exportului. ART. 86. — (1). — Mecanicii agricoli se încadrează pe baza reţelei tarifare a ramurii construcţii de maşini, nivel B. Pentru lucrările agricole în cîmp şi alte lucrări executate mecanizat, aceştia sînt salarizaţi în acord, cu 4 tarife zilnice, diferenţiate în raport de complexitatea şi importanţţa lucrărilor, din care cel mai mic este egal cu salariul tarifar al categoriei 5 la ■ nivel de bază din ramura construcţii de maşini B, iar cel maxim este cu 50 la sută mai mare. Pentru lucrările de recoltare a păioaselor, aceste tarife pot fi majorate de către Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, cu pînă la 35 la sută, în limita fondului de salarii planificat. (2) . Mecanicii agricoli şi mecanicii de întreţinere din cadrul unităţilor agricole de stat primesc în cursul anului, atunci cînd lucrează în acord, 80 la sută din salariile cuvenite pentru lucrările executate. Sumele reţinute lunar se restituie integral la sfîrşitul anului sau ciclului de producţie, cu condiţia realizării producţiei planificate în cazul nerealizării producţiei planificate, la culturile sau la activităţile la care s-au executat lucrări mecanizate, salariul realizat se diminuează cu cîte 1 procent pentru fiecare procent de nerealizare a producţiei planificate la cooperativele agricole de producţie deservite, respectiv la fermele sau sectoarele de deservire ale unităţilor agricole de stat; diminuările astfel calculate se scad din sumele reţinute în cursul anului, iar diferenţa se restituie personalului respectiv. (3) . Muncitorii din ateliere, repartizaţi în perioadele de lucru în cîmp la întreţinerea şi repararea maşinilor agricole, se salarizează cu salariul mediu lunar pentru munca în acord realizat de mecanicii agricoli, multiplicat cu un coeficient de pînă la 1,35, a cărui mărime concretă se stabileşte de către Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, în raport cu numărul tractoarelor şi al celorlalte utilaje deservite. (4) . In vederea stimulării depăşirii producţiei agricole, personalul din unităţile pentru mecanizarea agriculturii va primi o retribuţie suplimentară în limita unei cote de pînă la 20 la sută din volumul producţiei obţinute peste plan de cooperativele agricole de producţie deservite la culturile la care lucrările agricole s-au executat mecanizat. In acest scop, cooperativele agricole de producţiei vor vărsa în contul staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii fondul corespunzător, în bani sau în natură, în afara ordinii de preferinţă stabilită prin normele în vigoare. ART. 87. — (1). încadrarea muncitorilor care execută lucrări manuale în producţia vegetală şi în zootehnie în categoriile tarifare 1—6 şi pe trepte de salarizare se face de către şeful fermei, în raport cu complexitatea, greutatea lucrărilor şi dificultatea recrutării muncitorilor, folosind, pentru orientare,indicatoarele tarifare de calificare pe baza metodologiei elaborate de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor încadrarea muncitorilor din aceste activităţi în categoria a 7-a şi ca specialişti se face cu respectarea strictă a prevederilor din indicatoarele tarifare de calificare. (2). In cazuri excepţionale, determinate de specificul lucrărilor, de condiţiile naturale în care acestea se execută, salariile tarifare ale muncitorilor încadraţi pe durată determinată pot fi majorate sau micşorate cu pînă la 40 la sută, în limita fondului de salarii planificat, de către şeful fermei, şeful secţiei sau şeful sectorului de deservire. ART. 88. — (1). Salariile personalului de execuţie tehnic, economic şi de altă specialitate, ale personalului de conducere şi ale personalului funcţionăresc din unităţile agricole de stat sunt cele prevăzute pentru grupa IV de ramuri. (2). Specialiştii agricoli şi contabilii şefi din cooperativele agricole de producţie, salarizaţi de stat, vor primi de la cooperativele agricole de producţie la care sunt încadraţi o retribuţie de 15 la sută din valoarea normelor de muncă atribuite preşedintelui pentru realizarea planului de producţie, iar pentru depăşirea planului de producţie o retribuţie suplimentară echivalentă cu 80 la sută din retribuţia suplimentară cuvenită preşedintelui, pentru specialiştii agricoli, şi cu 70 la sută pentru contabilii şefi. ART 89. — Pentru asigurarea creşterii cointeresării personalului din întreprinderile agricole de stat şi din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii în creşterea producţiei vegetale şi animale se vor lua măsuri pentru extinderea în aceste unităţi a formei de salarizare în acord global; în această formă va fi cuprins şi personalul de execuţie tehnic, economic şi de altă specialitate, precum şi personalul de conducere, cu funcţii legate direct de desfăşurarea procesului de producţie. ART. 90. — (1). Principalii indicatori de care este condiţionată acordarea salariilor pentru personalul de execuţie tehnic, economic şi de altă specialitate şi pentru personalul de conducere sunt: la întreprinderile agricole de stat , realizarea planului de venituri totale şi nedepăşirea cheltuielilor planificate la 1.000 lei producţie marfă, iar la staţiunile pentru mecanizarea agriculturii — realizarea planului de producţie la principalele culturi în cooperativele agricole de producţie deservite şi a volumului total planificat al lucrărilor, exprimat valoric. (2). Personalul prevăzut la alin. (1) primeşte lunar 80—90 la sută din salariul tarifar corespunzător timpului lucrat. Plata diferenței de salariu se va face la finele anului sau trimestrului — după caz — în raport cu gradul de realizare a indicatorilor stabiliţi. ART. 91. — Salariile tarifare ale muncitorilor, nomenclatorul funcţiilor şi clasele de salarizare pentru personalul de execuţie tehnic, economic, de altă specialitate şi ale personalului de conducere, cu funcţii specifice unităţilor agricole, precum şi celelalte reglementări specifice cu privire la salarizarea personalului din unităţile agricole de stat sunt prevăzute în anexele legii. ART. 92. — Principiile generale ale retribuirii muncii în unităţile agricole de stat prevăzute în prezenta lege trebuie avute în vedere pentru orientare şi în elaborarea sistemului de retribuire a muncii în cooperativele agricole de producţie. d) IN TRANSPORTURI ŞI POŞTA-TELECOMUNICAŢII ART. 93. — Aplicarea sistemului de salarizare în transporturi şi poştă-telecomunicaţii trebuie să asigure cointeresarea lucrătorilor în efectuarea transportului intern şi extern la nivelul exigenţelor dezvoltării economice şi sociale a ţării, prin folosirea la maximum a capacităţilor de transport, sporirea vitezei şi siguranţei în circulaţie, modernizarea mijloacelor de transport, eliminarea transporturilor neraţionale şi efectuarea prestărilor de servicii de poştă şi telecomunicaţii astfel încît să se satisfacă cerinţele economiei naţionale şi ale oamenilor muncii, sporind continuu eficienţa economică. ART 94. — (1). In transporturile feroviare, salariile tarifare ale muncitorilor şi personalului operativ a cărui activitate este asemănătoare cu a muncitorilor calificaţi sunt stabilite pe 12 grupe de funcţii, diferenţiate în cadrul aceleiaşi grupe de funcţii pe un nivel de bază şi trei trepte de salarizare. (2) . Salariile tarifare ale mecanicilor de locomotivă se diferenţiază în raport de puterea locomotivelor şi sistemul de tracţiune, pe 5 grupe de funcţii, fiecare funcţie avînd un nivel de bază şi 5—6 gradaţii. Salariile tarifare ale personalului operativ din transporturile feroviare sunt stabilite pe 12 grupe de funcţii, diferenţiate în cadrul fiecărei grupe de funcţii pe un nivel de bază şi 4—6 gradaţii. (3) . Salariile tarifare ale muncitorilor, mecanicilor de locomotivă şi ale personalului operativ sunt cuprinse în anexele legii. Faţă de aceste salarii, la căile ferate uzinale, salariile tarifare ale muncitorilor şi personalului operativ încadrat pe trepte sunt mai mici cu o categorie de salarizare, iar cele ale mecanicilor şi personalului operativ încadrat pe gradaţii, mai mici cu 1 sau 2 clase de salarizare. proiect LEGEA remunerării după cantitatea şi calitatea muncii în unităţile de stat (4). Indicatorii sintetici în raport cu îndeplinirea cărora se acordă salariile tarifare ale personalului din funcţii de conducere ale unităţilor feroviare trebuie să cuprindă şi: to. km convenţionale şi beneficiul sau cheltuielile pe 1.000 to. km convenţionale. ART. 95. — (1). In transporturile auto salariile tarifare ale şoferilor sunt stabilite pe 7 grupe de autovehicule, şi în cadrul fiecărei grupe pe 4 categorii de calificare. Salariile tarifare sunt diferenţiate şi pe două niveluri (A şi B), din care nivelul A se aplică unităţilor care au plan de transport. Salariile tarifare ale personalului operativ din transporturile auto sunt stabilite pe funcţii, cu un nivel de bază şi 4—6 gradaţii. (2) . Salariile tarifare ale şoferilor de pe autobuzele şi troleibuzele din transportul orăşenesc sînt mai mari cu pînă la 10 la sută în municipiul Bucureşti şi cu pînă la 5 la sută în orașele cu peste 100.000 locuitori, față de cele prevăzute în anexele legii. (3) . Criteriile de încadrare ale autovehiculelor pe grupe, stabilite în raport de capacitatea de încărcare sau numărul de locuri, se aprobă de Consiliul de Miniștri. (4) . Indicatorii sintetici în raport cu îndeplinirea cărora se acordă salariile tarifare ale personalului cu funcţii de conducere din unităţile auto trebuie să cuprindă şi tone expediate, precum şi beneficiul sau cheltuielile pe 1.000 to. km convenţionale. (5) . Şoferii care coordonează activitatea a peste 10 autocamioane sau autobuze, pe lîngă salariul tarifar, primesc un spor de pînă la 15 la sută din salariul tarifar, la nivelul de bază al funcţiei de impiegat auto. Pentru tractarea remorcilor se acordă şoferilor şi conducătorilor de tractoare rutiere un spor de 8 la sută pînă la 24 la sută din salariul tarifar, diferenţiat în raport de lungimea, numărul şi tonajul remorcilor tractate. ART. 96. — (1). In transporturile navale, salariile tarifare pentru personalul navigant sunt stabilite pe funcţii şi diferenţiate pe grupe de nave maritime sau fluviale în raport de natura, capacitatea sau puterea acestora, şi în cadrul fiecărei funcţii pe un nivel de bază şi trei trepte — în cazul personalului a cărui activitate este asemănătoare cu a muncitorilor calificaţi — şi pe un nivel de bază şi 5—6 gradaţii pentru restul personalului, conform prevederilor anexelor legii. (2) . Salarizarea personalului de pe navele de pescuit oceanic în perioada de pescuit se face pe bază de tarife, diferenţiate pe sortimente de peşte şi produse din peşte. (3) . Personalul navigant de pe navele fluviale care efectuează transportul în timpul nopţii pe Dunăre beneficiază de un spor de pînă la 45 la sută din salariul tarifar, la nivelul de bază, corespunzător orelor lucrate în timpul nopţii, în raport de condiţiile de navigaţie. (4) . Salariile tarifare ale personalului operativ din activitatea portuară sunt stabilite pe funcţii şi, la fiecare funcţie, pe un nivel de bază şi un număr de 5—6 gradaţii. (5) . Indicatorii sintetici în raport de îndeplinirea cărora se acordă salariile tarifare ale personalului cu funcţii de conducere din cadrul unităţilor de transporturi navale trebuie să includă şi: — în transporturile maritime: planul de venituri brute în leivalută şi beneficiul; — în transporturile fluviale: tone km sau trafic portuar şi beneficiul; — la registrul naval român: planul de venituri şi beneficiul; — la unităţile de transport naval finanțate de la buget, sarcini proprii stabilite de organul central. ART 97. — (1). Salariile tarifare ale docherilor sunt stabilite pe 3 clase de salarizare, fiind diferențiate în cadrul fiecărei clase, pentru munca în acord sau regie, pe două categorii de porturi. (2). Personalul care contribuie direct la reducerea timpului de stabionare a navelor sub operaţiuni de încărcare-descărcare poate fi preliat( a) dintr-un fond constituit cu pînă la 30 la sută din echivalentul în lei a sumelor încasate în valută pentru fiecare navă la care s-a obţinut reducerea termenului de staţionare, sau b) cu pînă la 1 la sută din salariul tarifar realizat pe timpul efectiv lucrat la nava respectivă, pentru fiecare procent de reducere a timpului de staţionare. ART. 98. — (1). In transporturile aeriene salariile tarifare ale pergradaţii,este următoarea: (*) Treptele de rulaj se stabilesc diferenţiat pe tipuri de unităţi (magazine, raioane, unităţi de alimentaţie publică, depozite) şi în cadrul acestora pe grupe de produse caracteristice pentru fiecare tip de unitate. (Continuare în pag . 3-a) sonalului navigant şi ale personalului operativ de la dirijarea circulaţiei şi activitatea comercială sunt stabilite pe funcţii în raport cu calificarea şi răspunderea pentru îndeplinirea sarcinilor. Salariile tarifare sunt stabilite pe un nivel de bază şi un număr de 5—6 gradaţii. Salariile tarifare ale personalului navigant aerian sunt diferenţiate pe cinci grupe de aeronave, prevăzute în anexele legii. (2) . Personalul navigant precum şi alte categorii de personal care-l însoţesc în timpul zborului primesc pentru timpul de zbor şi o indemnizaţie, care are caracter de salariu tarifar. (3) . Printre indicatorii sintetici în raport cu îndeplinirea cărora se acordă salariile tarifare ale personalului de conducere din unităţile de aviaţie civilă trebuie să fie: — în transporturile aeriene: călători ki convenţionali şi beneficiul; — în aviaţia utilitară: plan prestaţii în ore de zbor convenţionale şi beneficiul; ART. 99. — (1) Agenţii poştali din agenţiile P.T.T.R. se salarizează pe baza unei forme de salarizare mixtă, după cum urmează: — o parte fixă egală cu 30—60 la sută din salariul tarifar de bază prevăzut pentru funcţia de factor poştal; — o parte variabilă de pînă la 25 la sută din veniturile agenţiei P.T.T.R., realizate de agentul poştal. Mărimea cotelor pentru partea fixă şi variabilă se stabileşte de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor cu acordul Ministerului Muncii. (2) . Salariile tarifare ale personalului operativ din unităţile de poştă şi telecomunicaţii sunt stabilite pe funcţiuni şi la fiecare funcţie, diferenţiate pe un nivel de bază şi un număr de 3,5 gradaţii, corespunzător salariilor tarifare pe clase de salarizare, conform celor prevăzute în anexele legii. (3) . Printre indicatorii sintetici în raport de îndeplinirea cărora se acordă salariile tarifare personalului de conducere din unităţile de poştă şi telecomunicaţii trebuie să fie: — la unităţile de radio şi televiziune: relizarea planului de venituri; funcţionarea echipamentelor şi instalaţiilor de emisie conform normelor de exploatare; — la unităţile de poştă şi telecomunicaţii:planul de venituri şi planul de cheltuieli; — la unităţile de transporturi poştale, controlul mandatelor, editarea şi distribuirea timbrelor, expedierea presei, planul de activitate în lei sau unităţi convenţionale şi planul de cheltuieli. e) ÎN CIRCULAŢIA MĂRFURILOR ŞI PRESTĂRI DE SERVICII ART. 100. — în activitatea de comerţ interior, remunerarea muncii trebuie să cointereseze lucrătorii în sporirea continuă a volumului desfacerilor de mărfuri şi prestărilor de servicii, satisfacerea în condiţii din ce în ce mai bune a cerinţelor populaţiei," realizarea unei deserviri civilizate şi pline de solicitudine faţă de consumatori, păstrarea şi gospodărirea raţională a fondului de mărfuri, modernizarea continuă a procesului de vînzare a mărfurilor, precum şi sporirea eficienţei economice a întregii activităţi comerciale. ART. 101. — (1) Salariile personalului operativ din unităţile de comerţ interior a cărui activitate este similară cu cea a muncitorilor se stabilesc pe un nivel de bază şi trei trepte de salarizare şi se diferenţiază de regulă pe niveluri de calificare, iar cele ale personalului operativ a cărui activitate este similară cu cea a personalului de execuţie tehnic, economic şi de altă specialitate se stabilesc pe un nivel de bază şi 4 gradaţii şi se diferenţiază pe trepte de rulaj, categorii de unităţi sau niveluri de calificare. Totodată, în funcţie de condiţiile specifice în care se desfăşoară activitatea în unităţile comerciale, se pot majora cu 15 clase de salarizare salariile tarifare ale lucrătorilor operativi care: desfac mărfuri ce necesită o calificare mai ridicată, încasează direct banii de la consumatori, coordonează activitatea altor unităţi, conduc o formaţie de lucrători avînd şi răspundere gestionară, activează în unităţi de categorie specială sau cu un volum superior de activitate, ori în unităţi cu un înalt grad de organizare care deservesc turişti străini, în conformitate cu prevederile anexelor legii. (2). Ierarhizarea salariului tarifar la nivel de bază pentru funcţiile operative reprezentative din circulaţia mărfurilor, încadrate pe Vinzător Şef raion Şef magazin Şef unitate alim. publică Nivel de coeficalificare cienţi trepte de rulaj C) coeficienţi trepte de rulaj (*) coeficienţi trepte de rulaj (*) coeficienţi 1 1,001 1,00I 1,00 I 1,00 II 1,05 II 1,04 II 1,04 II 1,09 III 1,14 III 1,15 III 1,09 III 1,20 IV 1,26 IV 1,20 IV 1,33 V 1,32V 1,47 VI 1,46 VI 1,55 VII 1,54 VII 1,62 VIII 1,62 PAGINA 2 STEAUA ROȘIE