Steaua Roşie, august 1972 (Anul 23, nr. 180-205)

1972-08-01 / nr. 180

,\ \ mm» mns (Urmare din nr. 179 (4.464) din 30 iulie a. c.) CAPITOLUL III Principalele reglementări specifice pe ramuri şi activităţi din economia naţională AHT. 70. — Reglementările sis­temului de salarizare privind toate ramurile de activitate prevăzute la capitolul II din prezenta lege se aplică în mod corespunzător pe ramuri, subramuri şi activităţi din economia naţională, cu adaptările şi completările cerute de specificul acestora, avîndu-se în vedere în­deosebi următoarele: A. —Activităţi economice a) IN INDUSTRIE ART. 71. — Aplicarea sistemului de salarizare în industrie să stimu­leze In mod deosebit: — realizarea şi depăşirea planu­lui de producţie valoric şi fizic, în sortimentele stabilite; — îmbunătăţirea continuă a ca­lităţii produselor In concordanţă cu cerinţele tot mai exigente ale be­neficiarilor şi corespunzător con­diţiilor de competitivitate de pe piaţa externă; — asigurarea unui ritm susţinut de creştere a productivităţii mun­cii, prin promovarea metodelor moderne de organizare a producţiei şi a muncii şi prin introducerea largă a procesului tehnic; — folosirea intensivă şi extensi­vă a capacităţilor de producţie, prin încărcarea completă a maşini­lor şi instalaţiilor şi utilizarea cit mai deplină a timpului lor dispo­nibil, prin generalizarea schimbu­lui 2 şi extinderea schimbului 3; — reducerea continuă a consu­murilor specifice şi valorificarea superioară a resurselor materiale, folosindu-se norme de consum fun­damentate tehnic; — ridicarea calificării profesio­nale, asigurarea necesarului de cadre calificate la nivelul cerinţelor ra­murii şi preocuparea de raţionali­zare a consumului de muncă; — gospodărirea cu maximă e­­ficienţă a tuturor mijloacelor ma­teriale, în vederea creşterii ren­tabilităţii şi a volumului de bene­ficii. . ..ART. 72. — (1) In unităţile in­dustriale este necesar să se aplice, peste tot unde este posibil şi se justifică economic, forma de sa­larizare în acord. Organele colective de conducere ale unităţilor industriale au obliga­ţia de a acţiona permanent în ve­derea perfecţionării organizării producţiei şi a muncii, a formelor de măsurare şi evidenţă a muncii depuse, creînd astfel condiţiile ne­cesare în vederea asigurării unei remunerări cit mai corespunzătoa­re cantităţii şi calităţii muncii de­puse şi stimulării obţinerii unor re­zultate tot mai bune în muncă. (2) . In unităţile în care depăşirea producţiei planificate prezintă un interes deosebit pentru economia naţională, cum ar fi extracţia de cărbune şi de minereuri metalife­re, producţia de oţel, laminate şi altele, se poate aplica forma de sa­larizare în acord progresiv diferen­ţiat. Coeficientul de majorare a sa­lariului în acest caz poate fi de pî­­nă la 1,2 şi se stabileşte diferen­ţiat, în raport cu importanţa pro­duselor realizate, precum şi cu ni­velul de depăşire a sarcinilor can­titative de producţie. (3) . Pentru personalul care, dato­rită specificului activităţii, este sa­larizat în regie, întreprinderile au obligaţia de a stabili sarcini preci­se de muncă, determinînd în mod fundamentat, pe bază de norme, numărul necesar de salariaţi din a­­ceastă categorie de personal. Acolo unde procesul muncii constă în su­pravegherea şi deservirea utilaje­lor sau a aparaturii, cum ar fi de­servirea instalaţiilor în industria chimică, producerea energiei elec­trice şi altele, trebuie să se stabi­lească norme de muncă exprimate prin zone de deservire, număr de personal sau alte forme de măsura­re a muncii, corespunzătoare acti­vităţii desfăşurate. (4) . In scopul creşterii eficienţei activităţii, la unele unităţi indus­triale se vor aplica forme de sala­rizare în care salariul cuvenit în raport cu realizarea sarcinilor can­titative se majorează sau se dimi­nuează în funcție de gradul de în­deplinire a unor indicatori supli­mentari, cum sunt nivelul calității produselor sau consumul normat de materii prime şi materiale. ART. 73. — (1). In unele ramuri şi activităţi din industrie, în func­ţie de complexitatea producţiei, a instalaţiilor, de tehnicitatea şi im­portanţa produselor executate sau de condiţiile generale de muncă, reţelele tarifare de salarizare pen­tru muncitori sunt diferenţiate pe mai multe niveluri de salarizare. Nivelul A0 al reţelei construcţii de maşini va putea fi utilizat, în limita fondului de salarii planifi­cat, la cel mult 30 la sută din to­talul muncitorilor din întreprinde­rile de acest profil subordonate Mi­nisterului Industriei Construcţiilor de Maşini. (2). In scopul stimulării mai ac­centuate a creşterii productivităţii muncii, muncitorilor din ramurile construcţii de maşini şi prelucra­rea lemnului care lucrează în acord li se pot acorda salarii tarifare cu 5 la sută mai mari decît cele ale muncitorilor care lucrează în regie. (3) . După criteriile de la alinea­tul (1) sunt diferenţiate, de regulă, şi salariile tarifare ale personalu­lui de execuţie tehnic, economic şi de altă specialitate, precum şi ale personalului de conducere din uni­tăţile industriale. (4) . La unităţile energetice, mun­citorii care sunt autorizaţi să lucre­ze la anumite locuri de muncă ale instalaţiilor importante, mari şi complexe, pot să beneficieze de sa­larii tarifare majorate cu 5 la sută faţă de cele prevăzute în reţeaua tarifară a ramurii. ART 74. — (1). în unităţile in­dustriale, printre indicatorii care condiţionează acordarea integrală a salariilor tarifare, se vor stabili în mod obligatoriu: — realizarea planului producţiei marfă sau a producţiei marfă vîn­­dută şi încasată; — nedepăşirea cheltuielilor pla­nificate la 1.000 lei producţie mar­fă. (2). La unităţile din ramura ener­giei electrice, în locul indicatorului privind planul producţiei marfă, a­­cordarea integrală a salariilor tari­fare va fi condiţionată în cazul centralelor electrice de respectarea graficului zilnic de putere la dis­poziţia sistemului energetic naţio­nal şi de lipsa de avarii care deter­mină nealimentarea consumatorilor cu energie electrică şi termică — sau realizarea planului de vînzare a energiei electrice — la întreprin­derile de reţele electrice. ART. 75. — Personalul nelocalnic care îşi desfăşoară activitatea la lucrări de prospecţiuni şi lucrări geologice, studii şi cercetări hidro­logice, topografice, în unele unităţi petroliere noi sau în dezvoltare, ori în alte unităţi cu condiţii similare şi care nu se poate înapoia zilnic la domiciliul său poate primi un spor a cărui mărime se diferenţia­ză în raport de importanţa lucrări­lor şi pe categorii de personal, con­form prevederilor din anexele le­gii. Cei care beneficiază de acest spor nu pot primi în acelaşi timp şi diurna de delegare, respectiv in­demnizaţia de detaşare. ART. 76. — In unităţile din in­dustria minieră, sporul pentru con­ducerea formaţiei de lucru se acor­dă în sume fixe pe schimb, fiind diferenţiat în funcţie de tipul lu­crărilor, mărimea formaţiei de lu­cru şi gradul de răspundere în con­ducerea formaţiei, conform preve­derilor din anexele legii. , ART. 77. — Nomenclatorul func­ţiilor şi clasele de salarizare, pre­cum şi celelalte reglementări spe­cifice cu privire la salarizarea per­sonalului din industrie sunt­ prevă­zute în anexele legii. b) ÎN CONSTRUCŢII-MONTAJ ART. 78. — Remunerarea muncii personalului în unităţile de con­­strucţii-montaj trebuie să asigure îndeosebi cointeresarea acestuia în accelerarea ritmului de execuţie pentru predarea la termen sau înainte de termen a lucrărilor, pen­tru mecanizarea proceselor de pro­ducţie şi industrializarea construc­ţiilor, în scopul creşterii producti­vităţii muncii şi scăderii preţului de cost, precum şi a îmbunătăţirii calităţii lucrărilor. ART. 79 — In vederea mobiliză­rii întregului personal pentru creş­terea producţiei de construcţii­­montaj şi scurtarea duratei de exe­cuţie, în unităţile de construcţii­­montaj se va extinde forma de sa­larizare în acord global, pe bază de contract-angajament. Forma de sa­larizare în acord global se aplică pe obiecte, părţi de obiecte sau părţi de lucrări de specialitate, la nivelul unei formaţii, a unui lot, şantier şi grup de şantiere. In această­­formă de salarizare pot lucra atît muncitorii cît şi per­sonalul de execuţie tehnic, econo­mic, de altă specialitate şi func­ţionăresc, precum şi conducerea u­­nităţilor de construcţii-montaj. Atunci cînd forma de salarizare în acord global se aplică la nivelul unui lot, şantier sau grup de şan­tiere, care au de executat mai mul­te obiecte, cu termene de predare diferite, în contractul-angajament se va prevedea executarea obiec­telor conform planului unităţii respective. In contractele-angajament se poate prevedea că, în funcţie de urgenţa lucrărilor, de termenele de execuţie şi de condiţiile locale, preţurile unitare folosite la stabi­lirea sumelor pe lucrări pot fi mo­dificate pentru anumite perioade şi meserii în cadrul fondului de salarii planificat pentru şantierul respectiv, cu pînă la plus sau mi­nus 15 la sută. ART. 80. — Salariile tarifare ale muncitorilor constructori sunt di­ferenţiate pe două niveluri de sa­larizare, A şi B, în raport de im­portanța obiectivelor la care lu­crează, pentru dezvoltarea econo­miei naţionale. Nivelul A va pu­tea fi utilizat, în limita fondului de salarii planificat, la cel mult 30 la sută din totalul muncitorilor constructori din unităţile subordo­nate Ministerului Construcţiilor Industriale. In scopul stimulării mai accen­tuate a creşterii productivităţii muncii, muncitorilor constructori care lucrează în acord li se pot a­­corda salarii tarifare cu 5 la sută mai mari decît cele ale muncitori­lor care lucrează în regie. Salariile personalului de execu­ţie tehnic, economic, de altă spe­cialitate şi funcţionăresc sunt sta­bilite după grupa III de ramuri pentru aparatul întreprinderilor de gradul special şi I şi după grupa IV de ramuri pentru celelalte uni­tăţi. ART 81. — (1) In unităţile de construcţii-montaj printre indica­torii care condiţionează acordarea salariilor tarifare se vor cuprinde în mod obligatoriu: — predarea la termenele con­tractuale pentru punerea în func­ţiune a lucrărilor sau a capacităţi­lor totale sau parţiale, prevăzute prin planul de stat şi departamen­tal, cu respectarea calităţii prescri­se a lucrărilor; — realizarea producţiei globale de construcţii-montaj. (2) Terminarea lucrărilor care nu au fost predate la termenul contractual constituie pentru şan­tiere condiţie pentru acordarea in­tegrală a salariilor tarifare şi în lunile următoare din anul în curs, pînă la predarea lor de către şan­tierele respective. La grupurile de şantiere, la întreprinderi şi la or­ganele superioare ale acestora, precum şi la unele­ şantiere, care au un număr mare de lucrări cu termen de predare în cursul anu­lui, salariile tarifare se diminuează în luna în care nu s-a realizat pre­darea la termen, urmînd ca orga­nul central ierarhic superior să stabilească, în funcţie de condiţiile concrete, data de la care realizarea lucrărilor respective urmează să constituie din nou o condiţie pen­tru acordarea integrală a salariilor. (3) Sumele reţinute ca urmare a nerealizărilor înregistrate la pro­ducţia globală de construcţii-mon­­taj planificată se restituie integral dacă aceste nerealizări au fost recuperate în întregime pînă la sfîrşitul anului. (4) Sumele reţinute ca urmare a diminuării salariilor tarifare pen­tru nerealizarea indicatorului pri­vind predarea la termenul contrac­tual pentru punerea în funcţiune a lucrărilor sau a capacităţilor par­ţiale nu se restituie. ART. 82. — (1) Pentru predarea înainte de termenul planificat a obiectivelor de investiţii, la care se obţine o eficienţă economică sporită prin reducerea perioadei de imobilizare a fondurilor de inves­tiţii aferente acestor obiective, se pot acorda recompense personalu­lui din unităţile de execuţie şi de­servire, furnizoare de utilaje teh­nologice şi elemente de construcţii, de proiectare şi beneficiare, care au avut o contribuţie efectivă la realizarea acestor obiective. Fondul de premiere se constituie dintr-o cotă de pînă la 50 la sută din economiile realizate faţă de devizul general, precum şi dintr-o cotă de pînă la 50 la sută din be­neficiile efectiv realizate ca urma­re a punerii în funcţiune înainte de termen a capacităţii de pro­ducţie respective Fondul de re­compense poate fi cel mult de 50 la sută din valoarea eficienţei eco­nomice obţinute, fără a putea de­păşi 1 la sută din valoarea inves­tiţiei. Recompensele se pot acor­da numai la obiectivele de investi­ţii predate înainte de termenul planificat cu cel puţin — după caz — 2 sau 3 la sută din durata pla­nificată, cu condiţia respectării ca­lităţii lucrărilor. (2) Pentru realizarea de economii la fondul anual de salarii planifi­cat şantierelor de construcţii-mon­­taj, personalul şantierelor respecti­ve care a contribuit nemijlocit la obţinerea economiilor beneficiază de premii dintr-un fond constituit dintr-o cotă de pînă la 25 la sută din economiile realizate. Constituirea fondului de premie­re se face cu condiţia predării la termen şi cu respectarea calităţii prescrise a lucrărilor, a realizării preţului de cost şi a beneficiului planificat. ART. 83. — (1) Personalul nelo­calnic de pe şantierele de construc­ţii-montaj care are domiciliul per­manent în altă localitate decât a­­ceea unde lucrează şi care nu poa­te să se înapoieze zilnic la domici­liul său, precum şi personalul tri­mis să execute lucrările de monta­re, punere în funcţiune, revizuire sau reparaţii de instalaţii, maşini ori agregate poate beneficia de spor de şantier. (2) La şantierele de construcţii­­montaj ale obiectivelor de impor­tanţă deosebită pentru economia naţională, muncitorii calificaţi ne­localnici pot beneficia de un spor de pînă la 8 lei pe zi, muncitorii necalificaţi nelocalnici de pînă la 4 lei pe zi, iar personalul de exe­cuție tehnic, economic, de altă spe­cialitate, personalul de conducere și celelalte categorii de personal nelocalnic de un spor de pînă la 15 la sută din salariul tarifar lu­nar de încadrare. Obiectivele la care se poate acorda sporul în aces­te cuantumuri se stabilesc de Con­siliul de Miniştri. (3) La şantierele de construcţii­­montaj ale altor obiective decît ce­le prevăzute la alineatul precedent, amplasate în zone deficitare din punct de vedere al posibilităţii re­crutării cadrelor pe plan local sau în locuri greu accesibile, muncitorii calificaţi nelocalnici pot beneficia de un spor de pînă la 6 lei pe zi, iar personalul de execuţie tehnic, economic, de altă specialitate, per­sonalul de conducere şi celelalte categorii de personal nelocalnic de un spor de pînă la 12 la sută din salariul tarifar lunar de încadrare. Sporul se aprobă de organele cen­trale şi locale tutelare ale unităţi­lor de construcţii-montaj. La aces­te obiective muncitorii necalificaţi nelocalnici nu beneficiază de re­gulă de sporul de şantier. La u­­nele obiective cu mari concentrări de forţă de muncă se poate acorda spor de şantier şi muncitorilor ne­calificaţi nelocalnici în cuantum de pînă la 50 la sută din sporul apro­bat pentru muncitorii calificaţi. (4). Condiţiile de acordare şi di­ferenţiere a cuantumurilor sporului de şantier, pe categorii de salariaţi, sunt prevăzute în anexele legii. ART. 84. — Nomenclatorul func­ţiilor şi clasele de salarizare pre­cum şi celelalte reglementări spe­cifice cu privire la salarizarea per­sonalului din unităţile de construc­ţii-montaj sunt prevăzute în anexe­le legii. c) IN AGRICULTURA ART 85. — In unităţile agricole de stat, remunerarea muncii trebu­ie să asigure cointeresarea tuturor lucrătorilor pentru creşterea conti­nuă a producţiei agricole vegetale şi animale şi îmbunătăţirea calită­ţii acesteia, pentru sporirea pro­ductivităţii muncii, reducerea chel­tuielilor materiale, ridicarea efici­enţei economice a activităţii în a­­gricultură, corespunzător bazei teh­­nico-materiale în continuă dezvol­tare, în vederea satisfacerii necesi­tăţilor de consum tot mai mari ale populaţiei şi ale industriei, precum şi pentru creşterea exportului. ART. 86. — (1). — Mecanicii a­­gricoli se încadrează pe baza reţe­lei tarifare a ramurii construcţii de maşini, nivel B. Pentru lucrările agricole în cîmp şi alte lucrări exe­cutate mecanizat, aceştia sînt sa­larizaţi în acord, cu 4 tarife zilni­ce, diferenţiate în raport de com­plexitatea şi im­portanţţa lucrărilor, din care cel mai mic este egal cu salariul tarifar al categoriei 5 la ■ nivel de bază din ramura construc­ţii de maşini B, iar cel maxim este cu 50 la sută mai mare. Pentru lu­crările de recoltare a păioaselor, aceste tarife pot fi majorate de că­tre Ministerul Agriculturii, Indus­triei Alimentare şi Apelor, cu pînă la 35 la sută, în limita fondului de salarii planificat. (2) . Mecanicii agricoli şi mecani­cii de întreţinere din cadrul unită­ţilor agricole de stat primesc în cursul anului, atunci cînd lucrează în acord, 80 la sută din salariile cuvenite pentru lucrările executate. Sumele reţinute lunar se restituie integral la sfîrşitul anului sau ci­clului de producţie, cu condiţia realizării producţiei planificate în cazul nerealizării producţiei planificate, la culturile sau la acti­vităţile la care s-au executat lu­crări mecanizate, salariul realizat se diminuează cu cîte 1 procent pentru fiecare procent de nereali­­zare a producţiei planificate la cooperativele agricole de producţie deservite, respectiv la fermele sau sectoarele de deservire ale unităţi­lor agricole de stat; diminuările astfel calculate se scad din sumele reţinute în cursul anului, iar dife­renţa se restituie personalului res­pectiv. (3) . Muncitorii din ateliere, re­partizaţi în perioadele de lucru în cîmp la întreţinerea şi repararea maşinilor agricole, se salarizează cu salariul mediu lunar pentru munca în acord realizat de meca­nicii agricoli, multiplicat cu un coeficient de pînă la 1,35, a cărui mărime concretă se stabileşte de că­tre Ministerul Agriculturii, Indus­triei Alimentare şi Apelor, în ra­port cu numărul tractoarelor şi al celorlalte utilaje deservite. (4) . In vederea stimulării depăşi­rii producţiei agricole, personalul din unităţile pentru mecanizarea a­­griculturii va primi o retribuţie suplimentară în limita unei cote de pînă la 20 la sută din volumul pro­ducţiei obţinute peste plan de coo­perativele agricole de producţie deservite la culturile la care lu­crările agricole s-au executat me­canizat. In acest scop, cooperative­le agricole de producţiei vor vărsa în contul staţiunilor pentru meca­nizarea agriculturii fondul cores­punzător, în bani sau în natură, în afara ordinii de preferinţă stabili­tă prin normele în vigoare. ART. 87. — (1). încadrarea mun­citorilor care execută lucrări ma­nuale în producţia vegetală şi în zootehnie în categoriile tarifare 1—6 şi pe trepte de salarizare se face de către şeful fermei, în ra­port cu complexitatea, greutatea lucrărilor şi dificultatea recrutării muncitorilor, folosind, pentru ori­entare,­­indicatoarele tarifare de ca­­lifi­care pe baza metodologiei elabo­rate de Ministerul Agriculturii, In­dustriei Alimentare şi Apelor în­cadrarea muncitorilor din aceste activităţi în categoria a 7-a şi ca specialişti se face cu respectarea strictă a prevederilor din indica­toarele tarifare de calificare. (2). In cazuri excepţionale, deter­minate de specificul lucrărilor, de condiţiile naturale în care acestea se execută, salariile tarifare ale muncitorilor încadraţi pe durată determinată pot fi majorate sau micşorate cu pînă la 40 la sută, în limita fondului de salarii planifi­cat, de către şeful fermei, şeful secţiei sau şeful sectorului de de­servire. ART. 88. — (1). Salariile perso­nalului de execuţie tehnic, econo­mic şi de altă specialitate, ale per­sonalului de conducere şi ale per­sonalului funcţionăresc din unită­ţile agricole de stat sunt cele pre­văzute pentru grupa IV de ramuri. (2). Specialiştii agricoli şi conta­bilii şefi din cooperativele agricole de producţie, salarizaţi de stat, vor primi de la cooperativele agricole de producţie la care sunt încadraţi o retribuţie de 15 la sută din va­loarea normelor de muncă atribui­te preşedintelui pentru realizarea planului de producţie, iar pentru depăşirea planului de producţie o retribuţie suplimentară echivalen­tă cu 80 la sută din retribuţia su­plimentară cuvenită preşedintelui, pentru specialiştii agricoli, şi cu 70 la sută pentru contabilii şefi. ART 89. — Pentru asigurarea creşterii cointeresării personalului din întreprinderile agricole de stat şi din staţiunile pentru mecaniza­rea agriculturii în creşterea pro­ducţiei vegetale şi animale se vor lua măsuri pentru extinderea în a­­ceste unităţi a formei de salarizare în acord global; în această formă va fi cuprins şi personalul de exe­cuţie tehnic, economic şi de altă specialitate, precum şi personalul de conducere, cu funcţii legate di­rect de desfăşurarea procesului de producţie. ART. 90. — (1). Principalii indi­catori de care este condiţionată a­­cordarea salariilor pentru persona­lul de execuţie tehnic, economic şi de altă specialitate şi pentru per­sonalul de conducere sunt: la între­prinderile agricole de stat , rea­lizarea planului de venituri totale şi nedepăşirea cheltuielilor planifi­cate la 1.000 lei producţie marfă, iar la staţiunile pentru mecaniza­rea agriculturii — realizarea pla­nului de producţie la principalele culturi în cooperativele agricole de producţie deservite şi a volumului total­ planificat al lucrărilor, expri­mat valoric. (2). Personalul prevăzut la alin. (1) primeşte lunar 80—90 la sută din salariul tarifar corespunzător timpului lucrat. Plata diferenței de salariu se va face la finele anu­lui sau trimestrului — după caz — în raport cu gradul de realizare a indicatorilor stabiliţi. ART. 91. — Salariile tarifare ale muncitorilor, nomenclatorul func­ţiilor şi clasele de salarizare pentru personalul de execuţie tehnic, eco­nomic, de altă specialitate şi ale personalului de conducere, cu func­ţii specifice unităţilor agricole, pre­cum şi celelalte reglementări spe­cifice cu privire la salarizarea per­sonalului din unităţile agricole de stat sunt prevăzute în anexele legii. ART. 92. — Principiile generale ale retribuirii muncii în unităţile agricole de stat prevăzute în pre­zenta lege trebuie avute în vedere pentru orientare şi în elaborarea sistemului de retribuire a muncii în cooperativele agricole de pro­ducţie. d) IN TRANSPORTURI ŞI POŞTA-TELECOMUNICAŢII ART. 93. — Aplicarea sistemului de salarizare în transporturi şi poş­­tă-telecomunicaţii trebuie să asi­gure cointeresarea lucrătorilor în e­­fectuarea transportului intern şi extern la nivelul exigenţelor dez­voltării economice şi sociale a ţă­rii, prin folosirea la maximum a capacităţilor de transport, sporirea vitezei şi siguranţei în circulaţie, modernizarea mijloacelor de trans­port, eliminarea transporturilor ne­raţionale şi efectuarea prestărilor de servicii de poştă şi telecomuni­caţii astfel încît să se satisfacă ce­rinţele economiei naţionale şi ale oamenilor muncii, sporind continuu eficienţa economică. ART 94. — (1). In transporturile feroviare, salariile tarifare ale muncitorilor şi personalului opera­tiv a cărui activitate este asemă­nătoare cu a muncitorilor calificaţi sunt stabilite pe 12 grupe de func­ţii, diferenţiate în cadrul aceleiaşi grupe de funcţii pe un nivel de bază şi trei trepte de salarizare. (2) . Salariile tarifare ale mecani­cilor de locomotivă se diferenţiază în raport de puterea locomotivelor şi sistemul de tracţiune, pe 5 gru­pe de funcţii, fiecare funcţie avînd un nivel de bază şi 5—6 gradaţii. Salariile tarifare ale personalului operativ din transporturile ferovia­re sunt stabilite pe 12 grupe de funcţii, diferenţiate în cadrul fie­cărei grupe de funcţii pe un nivel de bază şi 4—6 gradaţii. (3) . Salariile tarifare ale munci­torilor, mecanicilor de locomotivă şi ale personalului operativ sunt cu­prinse în anexele legii. Faţă de a­­ceste salarii, la căile ferate uzina­le, salariile tarifare ale muncitori­lor şi personalului operativ înca­drat pe trepte sunt mai mici cu o categorie de salarizare, iar cele ale mecanicilor şi personalului opera­tiv încadrat pe gradaţii, mai mici cu 1 sau 2 clase de salarizare. proiect LEGEA remunerării după cantitatea şi calitatea muncii în unităţile de stat (4). Indicatorii sintetici în raport cu îndeplinirea cărora se acordă salariile tarifare ale personalului din funcţii de conducere ale unită­ţilor feroviare trebuie să cuprindă şi: to. km convenţionale şi benefi­ciul sau cheltuielile pe 1.000 to. km convenţionale. ART. 95. — (1). In transporturile auto salariile tarifare ale şoferilor sunt stabilite pe 7 grupe de autove­hicule, şi în cadrul fiecărei grupe pe 4 categorii de calificare. Salarii­le tarifare sunt diferenţiate şi pe două niveluri (A şi B), din care ni­velul A se aplică unităţilor care au plan de transport. Salariile tari­fare ale personalului operativ din transporturile auto sunt stabilite pe funcţii, cu un nivel de bază şi 4—6 gradaţii. (2) . Salariile tarifare ale şoferilor de pe autobuzele şi troleibuzele din transportul orăşenesc sînt mai mari cu pînă la 10 la sută în municipiul Bucureşti şi cu pînă la 5 la sută în orașele cu peste 100.000 locuitori, față de cele prevăzute în anexele legii. (3) . Criteriile de încadrare ale autovehiculelor pe grupe, stabilite în raport de capacitatea de încăr­care sau numărul de locuri, se a­­probă de Consiliul de Miniștri. (4) . Indicatorii sintetici în raport cu îndeplinirea cărora se acordă salariile tarifare ale personalului cu funcţii de conducere din unită­ţile auto trebuie să cuprindă şi to­ne expediate, precum şi beneficiul sau cheltuielile pe 1.000 to. km convenţionale. (5) . Şoferii care coordonează ac­tivitatea a peste 10 autocamioane sau autobuze, pe lîngă salariul ta­rifar, primesc un spor de pînă la 15 la sută din salariul tarifar, la nivelul de bază al funcţiei de im­piegat auto. Pentru tractarea re­morcilor se acordă şoferilor şi con­ducătorilor de tractoare rutiere un spor de 8 la sută pînă la 24 la su­tă din salariul tarifar, diferenţiat în raport de lungimea, numărul şi tonajul remorcilor tractate. ART. 96. — (1). In transporturile navale, salariile tarifare pentru personalul navigant sunt stabilite pe funcţii şi diferenţiate pe grupe de nave maritime sau fluviale în raport de natura, capacitatea sau puterea acestora, şi în cadrul fie­cărei funcţii pe un nivel de bază şi trei trepte — în cazul personalu­lui a cărui activitate este asemănă­toare cu a muncitorilor calificaţi — şi pe un nivel de bază şi 5—6 gra­daţii pentru restul personalului, conform prevederilor anexelor le­gii. (2) . Salarizarea personalului de pe navele de pescuit oceanic în pe­rioada de pescuit se face pe bază de tarife, diferenţiate pe sortimen­te de peşte şi produse din peşte. (3) . Personalul navigant de pe navele fluviale care efectuează transportul în timpul nopţii pe Du­năre beneficiază de un spor de pî­nă la 45 la sută din salariul tarifar, la nivelul de bază, corespunzător orelor lucrate în timpul nopţii, în raport de condiţiile de navigaţie. (4) . Salariile tarifare ale persona­lului operativ din activitatea por­tuară sunt stabilite pe funcţii şi, la fiecare funcţie, pe un nivel de ba­ză şi un număr de 5—6 gradaţii. (5) . Indicatorii sintetici în raport de îndeplinirea cărora se acordă salariile tarifare ale personalului cu funcţii de conducere din cadrul unităţilor de transporturi navale trebuie să includă şi: — în transporturile maritime: planul de venituri brute în lei­­valută şi beneficiul; — în transporturile fluviale: to­ne km sau trafic portuar şi bene­ficiul; — la registrul naval român: pla­nul de venituri şi beneficiul; — la unităţile de transport naval finanțate de la buget, sarcini pro­prii stabilite de organul central. ART 97. — (1). Salariile tarifare ale docherilor sunt stabilite pe 3 clase de salarizare, fiind diferenția­te în cadrul fiecărei clase, pentru munca în acord sau regie, pe două categorii de porturi. (2). Personalul care contribuie di­rect la reducerea timpului de sta­­bionare a navelor sub operaţiuni de încărcare-descărcare poate fi pre­­liat( a) dintr-un fond constituit cu pînă la 30 la sută din echivalentul în lei a sumelor încasate în valu­tă pentru fiecare navă la care s-a obţinut reducerea termenului de staţionare, sau b) cu pînă la 1 la sută din sala­riul tarifar realizat pe timpul e­­fectiv lucrat la nava respectivă, pentru fiecare procent de reducere a timpului de staţionare. ART. 98. — (1). In transporturile aeriene salariile tarifare ale per­gradaţii,este următoarea: (*) Treptele de rulaj se stabilesc diferenţiat pe tipuri de unităţi (ma­gazine, raioane, unităţi de alimen­taţie publică, depozite) şi în cadrul acestora pe grupe de produse ca­racteristice pentru fiecare tip de u­­nitate. (Continuare în pag . 3-a) sonalului navigant şi ale persona­lului operativ de la dirijarea circu­laţiei şi activitatea comercială sunt stabilite pe funcţii în raport cu ca­lificarea şi răspunderea pentru în­deplinirea sarcinilor. Salariile tari­fare sunt stabilite pe un nivel de bază şi un număr de 5—6 gradaţii. Salariile tarifare ale personalului navigant aerian sunt diferenţiate pe cinci grupe de aeronave, prevă­zute în anexele legii. (2) . Personalul navigant precum şi alte categorii de personal care-l însoţesc în timpul zborului pri­mesc pentru timpul de zbor şi o indemnizaţie, care are caracter de salariu tarifar. (3) . Printre indicatorii sintetici în raport cu îndeplinirea cărora se a­­cordă salariile tarifare ale persona­lului de conducere din unităţile de aviaţie civilă trebuie să fie: — în transporturile aeriene: că­lători ki convenţionali şi benefi­ciul; — în aviaţia utilitară: plan pres­taţii în ore de zbor convenţionale şi beneficiul; ART. 99. — (1) Agenţii poştali din agenţiile P.T.T.R. se salarizea­ză pe baza unei forme de salari­zare mixtă, după cum urmează: — o parte fixă egală cu 30—60 la sută din salariul tarifar de bază prevăzut pentru funcţia de factor poştal; — o parte variabilă de pînă la 25 la sută din veniturile agenţiei P.T.T.R., realizate de agentul poş­tal. Mărimea cotelor pentru partea fixă şi variabilă se stabileşte de Ministerul Transporturilor şi Tele­comunicaţiilor cu acordul Ministe­rului Muncii. (2) . Salariile tarifare ale perso­nalului operativ din unităţile de poştă şi telecomunicaţii sunt stabi­lite pe funcţiuni şi la fiecare func­ţie, diferenţiate pe un nivel de ba­ză şi un număr de 3,5 gradaţii, corespunzător salariilor tarifare pe clase de salarizare, conform celor prevăzute în anexele legii. (3) . Printre indicatorii sintetici în raport de îndeplinirea cărora se acordă salariile tarifare persona­lului de conducere din unităţile de poştă şi telecomunicaţii trebuie să fie: — la unităţile de radio şi tele­viziune: relizarea planului de ve­nituri; funcţionarea echipamente­lor şi instalaţiilor de emisie con­form normelor de exploatare; — la unităţile de poştă şi tele­comunicaţii:­­planul de venituri şi planul de cheltuieli; — la unităţile de transporturi poştale, controlul mandatelor, edi­tarea şi distribuirea timbrelor, ex­pedierea presei, planul de activi­tate în lei sau unităţi convenţio­nale şi planul de cheltuieli. e) ÎN CIRCULAŢIA MĂRFURILOR ŞI PRESTĂRI DE SERVICII ART. 100. — în activitatea de co­merţ interior, remunerarea muncii trebuie să cointereseze lucrătorii în sporirea continuă a volumului des­facerilor de mărfuri şi prestărilor de servicii, satisfacerea în condiţii din ce în ce mai bune a cerinţelor populaţiei," realizarea unei deser­viri civilizate şi pline de solicitu­dine faţă de consumatori, păstra­rea şi gospodărirea raţională a fon­dului de mărfuri, modernizarea continuă a procesului de vînzare a mărfurilor, precum şi sporirea efi­cienţei economice a întregii activi­tăţi comerciale.­­ ART. 101. — (1) Salariile perso­nalului operativ din unităţile de comerţ interior a cărui activitate es­te similară cu cea a muncitorilor se stabilesc pe un nivel de bază şi trei trepte de salarizare şi se diferen­ţiază de regulă pe niveluri de cali­ficare, iar cele ale personalului o­­perativ a cărui activitate este si­milară cu cea a personalului de e­­xecuţie tehnic, economic şi de altă specialitate se stabilesc pe­ un nivel de bază şi 4 gradaţii şi se diferenţia­ză pe trepte de rulaj, categorii de unităţi sau niveluri de calificare. Totodată, în funcţie de condiţiile specifice în care se desfăşoară acti­vitatea în unităţile comerciale, se pot majora cu 1­5 clase de sala­rizare salariile tarifare ale lucră­torilor operativi care: desfac măr­furi ce necesită o calificare mai ridicată, încasează direct banii de la consumatori, coordonează acti­vitatea altor unităţi, conduc o for­maţie de lucrători avînd şi răspun­dere gestionară, activează în uni­tăţi de categorie specială sau cu un volum superior de activitate, ori în unităţi cu un înalt grad de or­ganizare care deservesc turişti stră­ini, în conformitate cu prevederile anexelor legii. (2). Ierarhizarea salariului tari­far la nivel de bază pentru func­ţiile operative reprezentative din circulaţia mărfurilor, încadrate pe Vinzător Şef raion Şef magazin Şef unitate alim. publică Nivel de coefi­­calificare cienţi trepte de rulaj C) coefi­cienţi trepte de rulaj (*) coefi­cienţi trepte de rulaj (*) coefi­cienţi 1 1,001 1,00I 1,00 I 1,00 II 1,05 II 1,04 II 1,04 II 1,09 III 1,14 III 1,15 III 1,09 III 1,20 IV 1,26 IV 1,20 IV 1,33 V 1,32V 1,47 VI 1,46 VI 1,55 VII 1,54 VII 1,62 VIII 1,62 PAGINA 2 STEAUA ROȘIE

Next