Steaua Roşie, noiembrie 1972 (Anul 23, nr. 258-283)
1972-11-01 / nr. 258
Adunări de dări de seamă şi alegeri Fiecare comunist - un exemplu în muncă Zilele acestea s-au încheiat, în cele zece organizaţii de bază din cadrul organizaţiei de partid din Termocentrala Iernut, adunările generale de dări de seamă şi alegeri. Desfăşurate în spiritul înaltei exigenţe comuniste, ele au constituit un minunat prilej de bilanţ al activităţii desfăşurate de birourile organizaţiilor de bază, de toţi comuniştii, în mobilizarea tuturor forţelor materiale şi umane la realizarea cu succes a sarcinilor ce ne revin nouă, colectivului de energeticieni pentru aplicarea măsurilor aprobate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la creşterea gradului de siguranţă în funcţionarea sistemului energetic şi în alimentarea continuă a consumatorilor cu energie electrică, pentru aplicarea hotărîrilor celui de al X-lea Congres şi ale Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român din iulie 1972. Dările de seamă prezentate cu acest prilej au scos în evidenţă în spirit critic şi autocritic munca desfăşurată de organele conducătoare pentru creşterea rolului conducător al organizaţiilor de bază în toate domeniile şi sectoarele de activitate, măsurile întreprinse pentru înfăptuirea hotărîrilor privind antrenarea tuturor comuniştilor la viaţa internă de partid, la rezolvarea problemelor ce preocupă colectivele de muncă privind reducerea continuă a consumului specific de combustibil şi a altor consumuri normate, creşterea gradului de disponibilitate a agregatelor energetice şi a puterii efectiv utilizabile puse la dispoziţia coordonatorului sistemului energetic prin efectuarea de lucrări de reparaţii şi întreţinere de bună calitate şi în termene cît mai scurte, prin întărirea disciplinei muncii, sporirea răspunderii comuniştilor şi a tuturor oamenilor muncii pentru calitatea îndeplinirii sarcinilor ce le revin. In dările de seamă ale organizaţiilor de bază nr. 2 reparaţii T. M., nr. 3 secţia electrică, nr. 4 P.R.A.M., s-a reliefat faptul că deşi anul acesta volumul de lucrări de reparaţii a i°st cu mult mai mare ca in anii precedenţi, toate lucrările au fost executate de bună calitate, contribuind la mărirea siguranţei în funcţionarea instalaţiilor, reuşindu-se să se scurteze termenele de staţionare prevăzute în graficele de reparaţii. Nu au lipsit din dările de seamă nici criticile la adresa acelora care sunt chemaţi să asigure aprovizionarea cu materiale şi piese de schimb necesare efectuării reparaţiilor, la adresa acelor membri de partid care nu manifestă suficientă grijă şi simţ gospodăresc în exploatarea şi întreţinerea agregatelor energetice sau acei care încalcă disciplina în muncă. Prin pronunţatul lor caracter de lucru dezbaterile au scos în evidenţă cu un înalt spirit partinic şi cu exigenţă comunistă lipsurile ce au existat în activitatea birourilor organizaţiilor de bază, în activitatea comuniştilor cu munci de răspundere in cadrul conducerilor administrative sau în organizaţiile obşteşti, în activitatea întregii organizaţii de partid. Numeroşi vorbitori ca: Vasile Nemeş, ing. Emil Albu, Vasile Câmpean, s-au referit la faptul că actualul regim de funcţionare a Ter de partid mocentralei Iernut, ca regulator de putere în sistem, duce inevitabil la o creştere a consumului specific de combustibil convenţional pe KW oră produsă, cerînd să se intervină la forul tutelar pentru corelarea acestui indicator de plan cu condiţiile impuse de regimul de funcţionare a centralei. S-au adus critici birourilor organizaţiilor de bază privind organizarea şi desfăşurarea defectuoasă a unui control sistematic asupra activităţii conducerii administrative din secţii, care uneori trec cu vederea şi tolerează unele aspecte negative din activitatea acestora. înainte de a se lua unele decizii importante, şeful de secţie să se consulte cu comuniştii, spunea în cuvîntul său tovarăşul Aftanasie Dorea. Referindu-se la necesitatea ca un conducător, indiferent de funcţia pe care o are, trebuie să dea dovadă de multă principialitate, tovarăşul Vaier Răchită, arată că unii şefi de tură sunt exigenţi numai cu unii subordonaţi, părtinindu-i pe alţii. Un spaţiu larg în cadrul discuţiilor a fost acordat analizei stilului şi metodelor de muncă a birourilor organizaţiilor de bază pentru antrenarea tuturor comuniştilor la rezolvarea sarcinilor organizaţiei. Au fost criticate cu tărie lipsurile ce se constată în urmărirea îndeplinirii sarcinilor trasate membrilor de partid. In cuvîntul său, comunistul Vasile Moldovan a propus ca pe viitor in fiecare şedinţă de birou şi în adunări generale membrii de partid să informeze modul cum şi-au realizat sarcinile trasate. Iosif Farkaş a criticat faptul că nu întotdeauna adunările generale au fost bine pregătite în sensul ca membrii de partid să fie informaţi din timp asupra problemelor ce urmează să fie puse în discuţie şi nu întotdeauna au fost puse în dezbaterea comuniştilor problemele ce-i preocupă. Atît dările de seamă cît şi discuţiile au acordat o mare atenţie activităţii privind ridicarea necontenită a nivelului politic a membrilor de partid. Criticînd unele lipsuri ce au existat în desfăşurarea învăţămîntului de partid, tovarăşul Ioan Şerbănuţ a propus printre altele, ca în noul an de învăţămînt de partid temele să nu fie prezentate numai de către propagandist, ci fiecare temă să fie pregătită şi prezentată de cîte un cursant din cercul respectiv. Referiri la o mai bună selectare a tematicilor, la pregătirea şi desfăşurarea învăţămîntului de partid, precum şi a activităţii de propagandă şi agitaţie în general, au mai fost făcute şi de vorbitorii Emeric Zörgő şi Eugen Gomboş. Cu aceeaşi înaltă exigenţă comunistă, care a caracterizat discuţiile, au fost alese organele de conducere ale organizaţiilor de bază şi delegaţii la conferinţa organizaţiei de partid din Termocentrală, în birourile organizaţiilor de bază au fost aleşi membrii de partid care dovedesc prin munca lor înalte calităţi politice, profesionale şi morale, au aptitudini şi experienţă în munca de conducere a organizaţiilor de bază. Cei mai buni comunişti, profund devotaţi cauzei partidului, cu o temeinică pregătire politică şi profesională, care prin spiritul lor novator, prin combativitatea şi intransigenţa faţă de lipsuri se bucură de prestigiu şi autoritate în rîndul maselor, au fost desemnaţi candidaţi pentru comitetul de partid al întreprinderii. Adunările generale de dări de seamă și alegeri s-au încheiat prin adoptarea unor hotărîri care cuprind sarcini, obiective și răspunderi precise pentru mobilizarea tuturor membrilor de partid, a întregului colectiv de muncă din fiecare sector la înfăptuirea obiectivelor stabilite, prin angajamentul unanim al comuniştilor de a subordona întreaga lor activitate sarcinilor trasate de cel de al X-lea Congres şi Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român. IOAN CERGHIZAN, secretarul comitetului de partid de la Termocentrala Iernut II s Ii8IES ■ iiIIIiI8IIIIIS88iII Lup Stelian — Tg.-Mureş. Pentru toată perioada de incapacitate temporară de muncă, salariaţii au dreptul la ajutor de boală, care se plăteşte din fondurile de asigurări sociale de stat. Prin Hotărîrea nr. 880/1965 şi H.C.M. nr. 1.356 sunt stabilite criteriile pe baza cărora se calculează acest ajutor. Astfel, în raport de vechimea neîntreruptă în muncă, ţinînd cont şi de natura incapacităţii — accident, boală socială şi lehuzie etc. — precum şi salariul tarifar de încadrare — actele normative mai sus citate stabilesc procentul corespunzător din salariul tarifar, pentru fiecare caz în parte. Ajutoarele ce se acordă în cazurile de incapacitate temporară de muncă se plătesc dintr-un fond special, care se formează din contribuţia tuturor organizaţiilor socialiste şi cooperatiste. Procentele de ajutoare sunt stabilite prin lege şi în consecinţă nu se poate plăti nici mai mult şi nici mai puţin decît sumele legale cuvenite. In perioada cît un salariat se află în concediu medical, şi mijloacele materiale nu-i permit să-şi cumpere medicamentele prescrise de medic, atît organele sindicale, cît şi Direcţia pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale, pot acorda, de la caz la caz, ajutoare băneşti pentru procurarea de medicamente. Acest ajutor excepţional poate fi cerut şi în cazul cînd este bolnav un membru de familie care se află în întreţinerea salariatului respectiv. Runcan Ioan — Sărmaşu. In conformitate cu dispoziţiunile Decretului 285/1960, republicat la 21 august 1971, alocaţia de stat pentru copii se plăteşte şi în perioada cît un angajat este scos din producţie pentru a urma diferite cursuri de calificare, specializare sau perfecţionare. In caz dacă dv. aţi avut calitatea de angajat la S.M.A. Sărmaşu, înainte de data trimiterii la cursul de calificare, aveţi dreptul la alocaţia de stat pentru copii pe toată durata şcolarizării, avînd în vedere că aţi avut contract de muncă cu unitatea de mai sus. Dacă contractul de muncă a fost desfăcut în condițiile art. 16/1, art 20 lit. a, b, d, h, i, or, art. 20 alineatul ultim din Codul muncii, alocaţia de stat se plăteşte în continuare de către aceeaşi organizaţie socialistă pînă la reîncadrarea dv. în muncă, însă nu mai mult de 3 luni socotit de la data desfacerii contractului de muncă. în caz dacă conducerea S.M.A. Sărmaşu refuză plata drepturilor cuvenite, aveţi dreptul să vă adresaţi la comisia de judecată, care este competentă de a soluţiona acest litigiu. Roman Simion — Habic. Dv. sînteţi pensionar vechi, înainte de 1 ianuarie 1967, cînd pensia minimă pentru limită de vîrstă cu vechime incompletă în mediul rural a fost de 250 lei, iar în mediul urban de 300 lei. Pensia de 250 lei cît aţi avut mai înainte, a fost majorată conform H.C.M. nr. 2.361/1966, primind o pensie de 300 lei lunar. Această pensie a fost majorată cu 30 la sută începînd cu 1 noiembrie 1972. Pensia minimă de 350 lei a fost stabilită începînd cu 1 ianuarie 1967, celor cu vechime incompletă, și se referă numai la cei care s-au pensionat după această dată, nu și retroactiv. In felul acesta nu este vorba despre o eroare în stabilirea şi majorarea pensiei dv. şi ca atare nu este cazul să se facă revizuirea deciziei de stabilire a pensiei. Jelenti Gheorghe — Sighişoara. In conformitate cu dispoziţiunile art. 10 din Legea nr. 1/1970, cel care s-a încadrat într-o unitate de stat în termen de 90 de zile de la data ieşirii dintr-o cooperativă de producţie meşteşugărească în care a lucrat ca membru cooperator — cu acordul conducerii cooperativei — se consideră ca vechime neîntreruptă în muncă şi nu vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate. Astfel dv. nu aveţi dreptul la sporul de vechime în continuare, decît după perioada prevăzută de lege, în cazul în care veţi lucra la unitatea la care sînteţi şi în prezent. Iliescu Marius — Tg.-Mureş. Normarea şi repartizarea suprafeţelor locative este reglementată prin Legea nr. 10/1968. Din scrisoarea dv. adresată redacţiei nu rezultă împrejurarea, dacă camera în care aţi locuit pînă la plecarea la facultate, v-a fost repartizată prin Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Tg.-Mureş sau vi s-a pus la dispoziţie de către întreprinderea la care aţi fost angajat. Astfel nu vă putem da un răspuns complet. în caz dacă clădirea în care se află camera în care aţi locuit a fost construită din fondurile proprii ale întreprinderii, repartizarea se face de către conducerea unităţii. Potrivit dispoziţiunilor art. 48 din lege, contractul de închiriere încetează în termen de 6 luni de la desfacerea contractului de muncă. Dacă nu vi s-a desfăcut contractul de muncă, atunci nici contractul de închiriere a camerei respective nu încetează, deoarece, conform legii, acest contract este un contract accesoriu al contractului de muncă. Astfel menţinerea contractului de închiriere este legată de contractul de muncă şi nu depinde de un alt chiriaş, care, tot de la conducerea unităţii, a primit două camere din apartamentul în care aţi locuit şi dv. MIHÁLY ALEXANDRU jurist FESTA JURIDICA De la Cabinetul judeţean de partid Joi, 2 noiembrie, ora 17, va avea loc, la sediul din strada Lungă, pregătirea lectorilor şi propagandiştilor din învăţămîntul de partid din Tg.-Mureş. Fac excepţie lectorii şi propagandiştii de la cercurile şi cursurile de studiere a istoriei P.C.R., a căror pregătire are loc marţi, 7 noiembrie, ora 17. ZILE HDTflHiTDflHE PEHTHIIÍHCHEIEBEH LUCHflKILBH flBHIGOLE Mijloacele de transport să fie folosite cu eficienţă maximă La C.A.P. Crăieşti (Reghin) cele 145 ha sfeclă sunt, practic, recoltate. Se transportă masiv — luni lucrau 4 autocamioane şi 4 remorci — pentru eliberarea terenului, întrucît aici mare parte din grîu urmează a fi însămînţat după această cultură. La faţa locului, însă, ne-am convins că se mai pierde mult timp cu încărcatul în remorci şi, pentru a exem- Mecanizatorii lucrează în schimburi prelungite Cooperatorii din Băla au terminat, în cursul zilei de luni, recoltarea celor 80 ha sfeclă de zahăr, ceea ce le permite să continue cu forţe sporite culesul porumbului. Mai lent se desfăşoară transportul sfeclei. Pînă în prezent au fost transportate doar 900 tone (de pe vreo 45 ha), cantităţi mari de sfeclă rămînînd încă pe cîmp. In cursul zilei de luni la transportul sfeclei au luat parte 5 remorci ale S.M.A. şi un singur autocamion. în ultimele zile au progresat, într-o anumită măsură, şi însămînţările. Pînă în prezent, mecanizatorii din Băla au însămînţat cu grîu 228 hectare, dintre care 16 ha în cursul zilei de luni. „ Mai avem arate 22 de hectare, care vor fi însămînţate zilele următoare, ne spune tovarăşul Ioan Unguruşan, inginerul-şef al C.A.P. Alte 46 ha, eliberate recent, urmează să fie arate şi pregătite în cel mai scurt timp posibil. Dispunem de puţine tractoare, o parte din ele fiind repartizate ziua la transportul sfeclei. De aceea trebuie să lucrăm şi noaptea. Duminică seara 13 mecanizatori au ieşit la arat, lucrînd pînă după miezul nopţii, reuşind să termine o tarla de 10 hectare. Această acţiune va continua şi în zilele următoare. Relevînd aceste fapte demne de laudă, nu putem scăpa din vedere că transportul produselor de pe cîmp şi eliberarea terenurilor (pe suprafeţele ce urmează să fie însăminţate) nu se desfăşoară încă la nivelul cerinţelor. N. ŞTEFAN plifica, vom arăta că una din acestea (tractorul nr. 3.905, luni dupăamiază) era încărcată doar de doi cooperatori, care azvîrleau sfecla cu mîna în remorcă. Asemenea întîrzieri sînt nepermise, acum, cînd mijloacele de transport se cer a fi folosite cu maximum de eficiență. Din cele 470 ha grîu s-au însămînţat doar 150 ha. Luni după-amiază se lucra numai cu o semănătoare. Inginerul Demeter Mihai ne spunea că pînă la prînz au lucrat două. întrucît teren arat există, eliberat de asemenea, aici se impune o mai judicioasă repartizare a forțelor, pentru a impulsiona ritmul la semănat. Terenul arat (65 ha) trebuie urgent pregătit şi semănat, paralel pregătindu-se alte suprafeţe. Trebuie intensificat şi ritmul recoltării porumbului, întrucît acesta s-a cules numai de pe suprafaţa de 60 ha, viteza zilnică fiind în prezent de circa 20 ha. Şi, după cum ne spunea inginerul Demeter, la C.A.P. Crăieşti stau încă nerecoltate 30 ha cu cartofi. Accelerarea lucrărilor poate fi asigurată numai prin intensa mobilizare a braţelor de muncă şi mijloacelor de transport (inclusiv atelaje) şi, mai ales, o cît mai judicioasă folosire a acestora. I. TÎRNĂVEANU IlIi1 sI s88 S8I8Ii§81i Si8I1 S1I11i1 Generalizarea schimbului doi şi extinderea schimbului trei, folosirea intensivă şi extensivă a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru sunt sarcini de primă importanţă trasate de Conferinţa Naţională a partidului. Aceste obiective majore au făcut şi fac obiectul întrecerii socialiste ce se desfăşoară la atelierul mecanic din cadrul Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureş. Colectivul acestui atelier este hotărît să traducă în viaţă sarcinile ce îi revin în acest sens din recentele documente de partid. Ca urmare a măsurilor tehnicoorganizatorice luate în ultimul timp, coeficientul de schimburi a crescut de la 1,97 cît era în luna august la 2,4 în prezent, iar pînă la sfîrșitul anului va ajunge la 2,8. Generalizarea schimbului doi Și extinderea schimbului trei a fost posibilă datorită încadrării de noi contingente de muncitori strungari, frezori, rabotori, pregătiţi prin şcolile profesionale, ucenicie la locul de muncă şi cursuri de scurtă durată postliceale, cursuri care în actualul trimestru vor mai fi absolvite de alţi tineri ce urmează să intre în producţie. Drept consecinţă indicele de utilizare a maşinilor unelte este de 72 la sută, iar al strungurilor de 82 la sută, indice care la finele acestui an va atinge 85 la sută. în vederea folosirii cît mai complexe a capacităţilor din sectorul mecanic s-a generalizat schimbul doi şi la atelierul de lăcătuşerie, iar în schimbul trei lucrează o echipă de intervenţii pentru remedierea opririlor accidentale. Creşterea indicelui de folosire a maşinilor unelte în special şi a utilajelor din atelierul mecanic în general a dus implicit la creşterea continuă a producţiei de piese de schimb necesare atît nevoilor combinatului cît şi a altor unităţi chimice din ţară. Dintr-un calcul sumar a reieşit că peste 80 la sută din piesele de schimb necesare nevoilor interne se realizează cu forţe proprii şi prin colaborare cu alte întreprinderi, diminuîndu-se astfel foarte mult importul de piese de schimb. De la începutul anului și pînă la 1 octombrie s-au produs 150 tone piese de schimb depăşindu-se cu cca. 200.000 lei valoarea planificată pînă la data amintită. Referindu-se la asimilarea și producerea pieselor de schimb care se importau — comunistul Ioan Paşcanu, şeful atelierului mecanic ne-a mărturisit! — în multe cazuri lipsa pieselor de schimb din import ne-a pus în situaţii foarte delicate care ar fi dus la oprirea instalaţiilor. Am să dau un singur exemplu edificator în acest sens. Capetele de alimentare Generalizarea schimbului doi şi extinderea schimbului trei şi pastilele pentru fabrica de amoniac le aduceam din Italia. La un moment dat nu s-au mai putut importa şi eram puşi în situaţia de a opri instalaţia fapt ce ar fi dus la pierderi de ordinul milioanelor de lei zilnic. Colectivul din care fac parte nu s-a putut împăca cu un asemenea gînd şi astfel ne-am apucat serios de treabă. Eforturile au fost foarte mari însă am învins. în prezent executăm opt capete de alimentare într-un an care dau rezultate mai bune în producţie decît cele importate, la fel şi pastilele pe care le realizăm în colaborare cu ,,Electromureş* Astfel, am salvat oprirea fabricii de amoniac II, producţia şi-a urmat cursul firesc însă eforturile oamenilor, munca lor eroică depusă ziua şi noaptea şi în afara programului, nu au fost răsplătite care se cuvine. Eu cred că aceşti oameni inimoşi care sînt în primele rînduri ale bătăliei pentru mai mult şi mai bine meritau să fie stimulaţi material, deoarece combinatul nu are nimic de pierdut, ci doar de cîştigat. La fel stau lucrurile şi cu tînărul strungar Andrei Călbează care a cîştigat faza pe judeţ a concursului pentru cel mai bun strungar. Şi acest talentat muncitor, clasat între primii 16 strungari din ţară merita mai multă atenţie. Am amintit aceste probleme deoarece ridicarea gradului de exploatare a capacităţilor de producţie, realizarea unor piese de schimb şi utilaje de bună calitate nu se pot înfăptui fără oameni bine pregătiţi care atunci cînd obţin rezultate foarte bune merită să fie recompensaţi pentru a-i stimula să muncească şi mai bine. Pentru folosirea tot mai intensivă a capacităţilor atelierului mecanic — ne spunea ing. Ioan Şuteu, şeful serviciului reparaţii — am trecut la producţia a o serie de utilaje necesare dotării platformei „Azot-5“ şi a celorlalte instalaţii aflate în construcţie, utilaje care au fost refuzate de către unităţile constructoare de maşini. In acest an am executat un număr însemnat de utilaje complicate şi de mare valoare, dintre care amintesc: Fascicul tubular pentru răcitor de amoniac, fascicul tubular cu ţevi „U“ pentru reîncălzitor gaze reziduale şi taler de absorbţie — fabrica de azot 3, separator vertical pentru gaze, fascicol răcitor de înaltă presiune, arzătoare la cuptorul de cracare — fabrica de amoniac, rezervor condens şi de purjare, vas de preparare soluţie carsol — „Azot-5“, serpentine de convenţie pentru cuptoarele de cracare — combinatul chimic din Turnu Severin şi multe altele. Pînă la sfîrşitul lunii octombrie am realizat 88,6 tone utilaje în valoare de 3,8 milioane lei. Astfel la confecţii utilaje ca tonaj am depăşit planul anual, iar în ceea ce priveşte planul valoric se lucrează în contul celei de a doua jumătăţi a lunii noiembrie. Pentru a face faţă cerinţelor mereu sporite impuse de dezvoltarea capacităţii combinatului s-a dezvoltat sectorul mecanic prin construcţia unei cazangerii şi a unui atelier de tratamente termice. De asemenea, pregătirile temeinice şi organizarea bună a activităţii au dus la scurtarea în medie cu 10 zile a reviziilor generale anuale ce s-au executat la diferite instalaţii obţinîndu-se pe această cale însemnate sporuri de producţie. I. HUSAR STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Să fie ridicate obstacolele din calea semănătorilor La C.A.P. Glodeni recoltarea celor 125 hectare de sfeclă de zahăr se apropie de sfîrşit. Duminică şi luni peste 400 de cooperatori au participat la strîngerea şi transportul produselor de pe cîmp. Deşi au rămas nerecoltate unele parcele, dispersate pe mai multe tarlale, ele însumează cel mult 10 hectare. Pînă în prezent au fost transportate şi predate 2.650 tone de sfeclă de pe mai bine de 80 de hectare. Totuşi, transportul sfeclei se desfăşoară încă destul de lent. Duminică, de pildă, au fost transportate doar 100 de tone de sfeclă, cu 8 autocamioane şi 4 remorci. „ Ni s-au promis 12 autocamioane, dar am primit doar 7, ne spune tovarăşul Ioan Eresei, preşedintele C.A.P. Dar şi acestea au venit cu mare întîrziere. In mod concret doar două autocamioane au făcut cîte trei curse, la o distanţă de 5 km, celelalte au făcut doar una sau două transporturi, şoferii fiind foarte grăbiţi să se întoarcă acasă. Deşi am avut 80 de oameni la încărcat, o parte din ei nu prea au avut ce face, întrucît am avut la dispoziţie prea puţine mijloace de transport. Nici semănatul nu progresează încă în ritmul necesar. Pînă în prezent au fost însămînţate cu grîu doar 150 ha, dintre care 15 ha în cursul zilei de duminică. Însămînţă-*rile au continuat, ce-i drept, şi luni, cu două maşini. Acţiunea este însă stînjenită de lipsa terenurilor libere.’ în prezent există, concret, doar 16 ha de terenuri pregătite; alte 40 ha terenuri libere (după sfeclă, trifoi etc.) vor fi arate abia zilele următoare. Este, fireşte, prea puţin faţă de cerinţele actuale. Acţiunea este îngreunată şi de faptul că majoritatea tractoarelor sînt antrenate, din lipsa altor mijloace, la operaţiunile de transport. Luni, de pildă, doar două tractoare au fost repartizate la arat, unul la discuit şi două la semănat, celelalte nouă fiind folosite la transportul produselor de pe cîmp. Situaţia existentă reclamă măsuri hotărîte atît pentru intensificarea transportului şi a eliberării terenurilor, cît şi a arăturilor, pregătirii terenurilor şi însămînţărilor. Organele competente trebuie să acorde cooperativei un sprijin mai substanţial pentru terminarea grabnică a transportului sfeclei de pe cîmp. In acelaşi timp, conducerea C.A.P. trebuie să ia măsuri pentru eliberarea în scurt timp a terenurilor, pentru grăbirea aratului și semănatului. ST. NECANIŢCHI La C.A.P. Gomești mijloacele mecanizate sunt folosite din plin la transportul sfeclei de zahăr.