Steaua Roşie, noiembrie 1972 (Anul 23, nr. 258-283)

1972-11-01 / nr. 258

Adunări de dări de seamă şi alegeri Fiecare comunist - un exemplu în muncă Zilele acestea s-au încheiat, în cele zece organizaţii de bază din cadrul organizaţiei de partid din Termocen­trala Iernut, adunările generale de dări de seamă şi alegeri. Desfăşu­rate în spiritul înaltei exigenţe co­muniste, ele au constituit un minu­nat prilej de bilanţ al activităţii desfăşurate de birourile organizaţii­lor de bază, de toţi comuniştii, în mobilizarea tuturor forţelor mate­riale şi umane la realizarea cu suc­ces a sarcinilor ce ne revin nouă, colectivului de energeticieni pentru aplicarea măsurilor aprobate de Co­mitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la creşterea gradului de siguranţă în funcţionarea sistemului energetic şi în alimentarea continuă a consumatorilor cu energie electri­că, pentru aplicarea hotărîrilor celui de al X-lea Congres şi ale Confe­rinţei Naţionale a Partidului Comu­nist Român din iulie 1972. Dările de seamă prezentate cu acest prilej au scos în evidenţă în spirit critic şi autocritic munca desfăşurată de organele conducătoare pentru creş­terea rolului conducător al organi­zaţiilor de bază în toate domeniile şi sectoarele de activitate, măsurile întreprinse pentru înfăptuirea hotă­rîrilor privind antrenarea tuturor comuniştilor la viaţa internă de par­tid, la rezolvarea problemelor ce preocupă colectivele de muncă pri­vind­ reducerea continuă a consu­mului specific de combustibil şi a altor consumuri normate, creşterea gradului de disponibilitate a agre­gatelor energetice şi a puterii efec­tiv utilizabile puse la dispoziţia co­ordonatorului sistemului energetic prin efectuarea de lucrări de repa­raţii şi întreţinere de bună calitate şi în termene cît mai scurte, prin întărirea disciplinei muncii, sporirea răspunderii comuniştilor şi a tutu­ror oamenilor muncii pentru cali­tatea îndeplinirii sarcinilor ce le re­vin. In dările de seamă ale organizaţii­lor de bază nr. 2 reparaţii T. M., nr. 3 secţia electrică, nr. 4 P.R.A.M., s-a reliefat faptul că deşi anul a­­cesta volumul de lucrări de repara­ţii a i°st cu mult mai mare ca in anii precedenţi, toate lucrările au fost executate de bună calitate, con­tribuind la mărirea siguranţei în­ funcţionarea instalaţiilor, reuşin­­du-se să se scurteze termenele de staţionare prevăzute în graficele de reparaţii. Nu au lipsit din dările de seamă nici criticile la adresa a­­celora care sunt chemaţi să asigure aprovizionarea cu materiale şi piese de schimb necesare efectuării re­paraţiilor, la adresa acelor membri de partid care nu manifestă sufi­cientă grijă şi simţ gospodăresc în exploatarea şi întreţinerea agrega­telor energetice sau acei care în­calcă disciplina în muncă. Prin pronunţatul lor caracter de lucru dezbaterile au scos în evi­denţă cu un înalt spirit partinic şi cu exigenţă comunistă lipsurile ce au existat în activitatea birourilor organizaţiilor de bază, în activitatea comuniştilor cu munci de răspun­dere in cadrul conducerilor admi­nistrative sau în organizaţiile ob­şteşti, în activitatea întregii orga­nizaţii de partid. Numeroşi vorbitori ca: Vasile Ne­meş, ing. Emil Albu, Vasile Câm­pean, s-au referit la faptul că ac­tualul regim de funcţionare a Ter­ de partid mocentralei Iernut, ca regulator de putere în sistem, duce inevitabil la o creştere a consumului specific de combustibil convenţional pe KW oră produsă, cerînd să se intervină la forul tutelar pentru corelarea a­­cestui indicator de plan cu condi­ţiile impuse de regimul de func­ţionare a centralei. S-au adus critici birourilor orga­nizaţiilor de bază privind organi­zarea şi desfăşurarea defectuoasă a unui control sistematic asupra ac­tivităţii conducerii administrative din secţii, care uneori trec cu ve­derea şi tolerează unele aspecte ne­gative din activitatea acestora. îna­inte de a se lua unele decizii im­portante, şeful de secţie să se con­sulte cu comuniştii, spunea în cu­­vîntul său tovarăşul Aftanasie Dor­ea. Referindu-se la necesitatea ca un conducător, indiferent de funcţia pe care o are, trebuie să dea dovadă de multă principialitate, tovarăşul Va­ier Răchită, arată că unii şefi de tură sunt exigenţi numai cu unii subordonaţi, părtinindu-i pe alţii. Un spaţiu larg în cadrul discu­ţiilor a fost acordat analizei sti­lului şi metodelor de muncă a bi­rourilor organizaţiilor de bază pen­tru antrenarea tuturor comunişti­lor la rezolvarea sarcinilor organi­zaţiei. Au fost criticate cu tărie lipsurile ce se constată în urmărirea îndeplinirii sarcinilor trasate mem­brilor de partid. In cuvîntul său, comunistul Vasile Moldovan a pro­pus ca pe viitor in fiecare şedinţă de birou şi în adunări generale membrii de partid să informeze mo­dul cum şi-au realizat sarcinile tra­sate. Iosif Farkaş a criticat faptul că nu întotdeauna adunările generale au fost bine pregătite în sensul ca membrii de partid să fie infor­maţi din timp asupra problemelor ce urmează să fie puse în discuţie şi nu întotdeauna au fost puse în dezbaterea comuniştilor problemele ce-i preocupă. Atît dările de seamă cît şi dis­cuţiile au acordat o mare atenţie activităţii privind ridicarea necon­tenită a nivelului politic a membri­lor de partid. Criticînd unele lip­suri ce au existat în desfăşurarea învăţămîntului de partid, tovarăşul Ioan Şerbănuţ a propus printre al­tele, ca în noul an de învăţămînt de partid temele să nu fie prezentate numai de către propagandist, ci fie­care temă să fie pregătită şi pre­zentată de cîte un cursant din cer­cul respectiv. Referiri la o mai bună selectare a tematicilor, la pregătirea şi desfăşu­rarea învăţămîntului de partid, pre­cum şi a activităţii de propagandă şi agitaţie în general, au mai fost făcute şi de vorbitorii Emeric Zör­gő şi Eugen Gomboş. Cu aceeaşi înaltă exigenţă comu­nistă, care a caracterizat discuţiile, au fost alese organele de conducere ale organizaţiilor de bază şi dele­gaţii la conferinţa organizaţiei de partid din Termocentrală, în birou­rile organizaţiilor de bază au fost aleşi membrii de partid care dove­desc prin munca lor înalte calităţi politice, profesionale şi morale, au aptitudini şi experienţă în munca de conducere a organizaţiilor de bază. Cei mai buni comunişti, profund de­votaţi cauzei partidului, cu o te­meinică pregătire politică şi profe­sională, care prin spiritul lor nova­tor, prin combativitatea şi intransi­genţa faţă de lipsuri se bucură de prestigiu şi autoritate în rîndul maselor, au fost desemnaţi candidaţi pentru comitetul de partid al între­prinderii. Adunările generale de dări de seamă și alegeri s-au încheiat prin adoptarea unor hotărîri care cu­prind sarcini, obiective și răspunderi precise pentru mobilizarea tuturor membrilor de partid, a întregului colectiv de muncă din fiecare sector la înfăptuirea obiecti­velor stabilite, prin angajamentul unanim al comuniştilor de a subordona în­treaga lor activitate sarcinilor tra­sate de cel de al X-lea Congres şi Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român. IOAN CERGHIZ­AN, secretarul comitetului de partid de la Termocentrala Iernut II s Ii8IES ■ iiIIIi­­I8IIIIIS88iII Lup Stelian — Tg.-Mureş. Pen­tru toată perioada de incapaci­tate temporară de muncă, sala­riaţii au dreptul la ajutor de boală, care se plăteşte din fon­durile de asigurări sociale de stat. Prin Hotărîrea nr. 880/1965 şi H.C.M. nr. 1.356 sunt stabilite criteriile pe baza cărora se cal­culează acest ajutor. Astfel, în raport de vechimea neîntreruptă în muncă, ţinînd cont şi de natu­ra incapacităţii — accident, boală socială şi lehuzie etc. — precum şi salariul tarifar de încadrare — actele normative mai sus citate stabilesc procentul corespunzător din salariul tarifar, pentru fie­care caz în parte. Ajutoarele ce se acordă în ca­zurile de incapacitate temporară de muncă se plătesc dintr-un fond special, care se formează din contribuţia tuturor organiza­ţiilor socialiste şi cooperatiste. Procentele de ajutoare sunt sta­bilite prin lege şi în consecinţă nu se poate plăti nici mai mult şi nici mai puţin decît sumele legale cuvenite. In perioada cît un salariat se află în concediu medical, şi mij­loacele materiale nu-i permit să-şi cumpere medicamentele pre­scrise de medic, atît organele sindicale, cît şi Direcţia pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale, pot acorda, de la caz la caz, ajutoare băneşti pentru pro­curarea de medicamente. Acest ajutor excepţional poate fi cerut şi în cazul cînd este bol­nav un membru de familie care se află în întreţinerea salaria­tului respectiv. Runcan Ioan — Sărmaşu. In conformitate cu dispoziţiunile Decretului 285/1960, republicat la 21 august 1971, alocaţia de stat pentru copii se plăteşte şi în pe­rioada cît un angajat este scos din producţie pentru a urma di­ferite cursuri de calificare, spe­cializare sau perfecţionare. In caz dacă dv. aţi avut cali­tatea de angajat la S.M.A. Săr­maşu, înainte de data trimiterii la cursul de calificare, aveţi dreptul la alocaţia de stat pen­tru copii pe toată durata şcolari­zării, avînd în vedere că aţi avut contract de muncă cu unitatea de mai sus. Dacă contractul de muncă a fost desfăcut în condițiile art. 16/1, art 20 lit. a, b, d, h, i,­­ or, art. 20 alineatul ultim din Codul muncii, alocaţia de stat se plă­teşte în continuare de către ace­eaşi organizaţie socialistă pînă la reîncadrarea dv. în muncă, însă nu mai mult de 3 luni socotit de la data desfacerii contractului de muncă. în caz dacă conducerea S.M.A. Sărmaşu refuză plata drepturilor cuvenite, aveţi dreptul să vă a­­dresaţi la comisia de judecată, care este competentă de a solu­ţiona acest litigiu. Roman Simion — Habic. Dv. sînteţi pensionar vechi, înainte de 1 ianuarie 1967, cînd pensia minimă pentru limită de vîrstă cu vechime incompletă în mediul rural a fost de 250 lei, iar în me­diul urban de 300 lei. Pensia de 250 lei cît aţi avut mai înainte, a fost majorată con­form H.C.M. nr. 2.361/1966, pri­mind o pensie de 300 lei lunar. Această pensie a fost majorată cu 30 la sută începînd cu 1 no­iembrie 1972. Pensia minimă de 350 lei a fost stabilită începînd cu 1 ia­nuarie 1967, celor cu vechime incompletă, și se referă numai la cei care s-au pensionat după a­­ceastă dată, nu și retroactiv. In felul acesta nu este vorba despre o eroare în stabilirea şi majorarea pensiei dv. şi ca atare nu este cazul să se facă revizui­rea deciziei de stabilire a pen­siei. Jelenti Gheorghe — Sighişoara. In conformitate cu dispoziţiunile art. 10 din Legea nr. 1/1970, cel care s-a încadrat într-o unitate de stat în termen de 90 de zile de la data ieşirii dintr-o coope­rativă de producţie meşteşugă­rească în care a lucrat ca mem­bru cooperator — cu acordul conducerii cooperativei — se con­sideră ca vechime neîntreruptă în muncă şi nu vechime neîntre­ruptă în aceeaşi unitate. Astfel dv. nu aveţi dreptul la sporul de vechime în continuare, decît du­pă perioada prevăzută de lege, în cazul în care veţi lucra la unita­tea la care sînteţi şi în prezent. Iliescu Marius — Tg.-Mureş. Normarea şi repartizarea supra­feţelor locative este reglementa­tă prin Legea nr. 10/1968. Din scrisoarea dv. adresată re­dacţiei nu rezultă împrejurarea, dacă camera în care aţi locuit pînă la plecarea la facultate, v-a fost repartizată prin Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Tg.-Mureş sau vi s-a pus la dispoziţie de către în­treprinderea la care aţi fost an­gajat. Astfel nu vă putem da un răspuns complet. în caz dacă clă­direa în care se află camera în care aţi locuit a fost construită din fondurile proprii ale între­prinderii, repartizarea se face de către conducerea unităţii. Potrivit dispoziţiunilor art. 48 din lege, contractul de închiriere încetează în termen de 6 luni de la desfacerea contractului de muncă. Dacă nu vi s-a desfăcut contractul de­ muncă, atunci nici contractul de închiriere a came­rei respective nu încetează, deoa­rece, conform legii, acest contract este un contract accesoriu al con­tractului de muncă. Astfel men­ţinerea contractului de închirie­re este legată de contractul de muncă şi nu depinde de un alt chiriaş, care, tot de la conducerea unităţii, a primit două camere din apartamentul în care aţi lo­cuit şi dv. MIHÁLY ALEXANDRU jurist FESTA JURIDICA De la Cabinetul judeţean de partid Joi, 2 noiembrie, ora 17, va avea loc, la sediul din strada Lungă, pregătirea lectorilor şi propagandiştilor din învăţămîntul de partid din Tg.-Mureş. Fac excepţie lectorii şi propagandiştii de la cercu­rile şi cursurile de studiere a istoriei P.C.R., a căror pregătire are loc marţi, 7 noiembrie, ora 17. ZILE HDTflHiTDflHE PEHTHIIÍHCHEIEBEH LUCHflKILBH flBHIGOLE Mijloacele de transport să fie folosite cu eficienţă maximă La C.A.P. Crăieşti (Reghin) cele 145 ha sfeclă sunt, practic, recoltate. Se transportă masiv — luni lucrau 4 autocamioane şi 4 remorci — pen­tru eliberarea terenului, întrucît aici mare parte din grîu urmează a fi însămînţat după această cultură. La faţa locului, însă, ne-am convins că se mai pierde mult timp cu încăr­catul în remorci şi, pentru a exem- Mecanizatorii lucrează în schim­buri prelungite Cooperatorii din Băla au terminat, în cursul zilei de luni, recoltarea celor 80 ha sfeclă de zahăr, ceea ce le permite să continue cu forţe spo­rite culesul porumbului. Mai lent se desfăşoară transportul sfeclei. Pînă în prezent au fost transportate doar 900 tone (de pe vreo 45 ha), cantităţi mari de sfeclă rămînînd încă pe cîmp. In cursul zilei de luni la transportul sfeclei au luat parte 5 remorci ale S.M.A. şi un singur autocamion. în ultimele zile au progresat, în­­tr-o anumită măsură, şi însămînţă­­rile. Pînă în prezent, mecanizatorii din Băla au însămînţat cu grîu 228 hectare, dintre care 16 ha în cursul zilei de luni. „ Mai avem arate 22 de hectare, care vor fi însămînţate zilele urmă­toare, ne spune tovarăşul Ioan Un­­guruşan, inginerul-şef al C.A.P. Alte 46 ha, eliberate recent, urmează să fie arate şi pregătite în cel mai scurt timp posibil. Dispunem de pu­ţine tractoare, o parte din ele fiind repartizate ziua la transportul sfe­clei. De aceea trebuie să lucrăm şi noaptea. Duminică seara 13 mecani­zatori au ieşit la arat, lucrînd pînă după miezul nopţii, reuşind să ter­mine o tarla de 10 hectare. Această acţiune va continua şi în zilele ur­mătoare. Relevînd aceste fapte demne de laudă, nu putem scăpa din vedere că transportul produselor de pe cîmp şi eliberarea terenurilor (pe suprafeţele ce urmează să fie însă­­minţate) nu se desfăşoară încă la nivelul cerinţelor. N. ŞTEFAN plifica, vom arăta că una din aces­tea (tractorul nr. 3.905, luni după­­amiază) era încărcată doar de doi cooperatori, care azvîrleau sfecla cu mîna în remorcă. Asemenea în­­tîrzieri sînt nepermise, acum, cînd mijloacele de transport se cer a fi folosite cu maximum de eficiență. Din cele 470 ha grîu s-au însămîn­­ţat doar 150 ha. Luni după-amiază se lucra numai cu o semănătoare. Inginerul Demeter Mihai ne spunea că pînă la prînz au lucrat două. întrucît teren arat există, eliberat de asemenea, aici se impune o mai judicioasă repartizare a forțelor, pentru a impulsiona ritmul la semă­nat. Terenul arat (65 ha) trebuie ur­gent pregătit şi semănat, paralel pregătindu-se alte suprafeţe. Trebuie intensificat şi ritmul re­coltării porumbului, întrucît acesta s-a cules numai de pe suprafaţa de 60 ha, viteza zilnică fiind în pre­zent de circa 20 ha. Şi, după cum ne spunea inginerul Demeter, la C.A.P. Crăieşti stau încă nerecolta­te 30 ha cu cartofi. Accelerarea lu­crărilor poate fi asigurată numai prin intensa mobilizare a braţelor de muncă şi mijloacelor de trans­port (inclusiv atelaje) şi, mai ales, o cît mai judicioasă folosire a aces­tora. I. TÎRNĂVEANU I­lIi1 sI s88 S8I8Ii§81i Si8I1 S1I11i1 Generalizarea schimbului doi şi extinderea schimbului trei, folosi­rea intensivă şi extensivă a capaci­tăţilor de producţie şi a timpului de lucru sunt sarcini de primă im­portanţă trasate de Conferinţa Na­ţională a partidului. Aceste obiective majore au făcut şi fac obiectul în­trecerii socialiste ce se desfăşoară la atelierul mecanic din cadrul Com­binatului de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureş. Colectivul acestui atelier este hotărît să traducă în viaţă sarcinile ce îi revin în acest sens din recentele documente de partid. Ca urmare a măsurilor tehnico­­organizatorice luate în ultimul timp, coeficientul de schimburi a crescut de la 1,97 cît era în luna august la 2,4 în prezent, iar pînă la sfîr­­șitul anului va ajunge la 2,8. Ge­neralizarea schimbului doi Și ex­tinderea schimbului trei a fost po­sibilă datorită încadrării de noi contingente de muncitori strungari, frezori, rabotori, pregătiţi prin şco­lile profesionale, ucenicie la locul de muncă şi cursuri de scurtă du­rată­­ postliceale, cursuri care în actualul trimestru vor mai fi absol­vite de alţi tineri ce urmează să intre în producţie. Drept consecin­ţă indicele de utilizare a maşini­lor unelte este de 72 la sută, iar al strungurilor de 82 la sută, indice care la finele acestui an va atinge 85 la sută. în vederea folosirii cît mai complexe a capacităţilor din sectorul mecanic s-a generalizat schimbul doi şi la atelierul de lă­­cătuşerie, iar în schimbul trei lu­crează o echipă de intervenţii pen­tru remedierea opririlor accidentale. Creşterea indicelui de folosire a ma­şinilor unelte în special şi a utila­jelor din atelierul mecanic în ge­neral a dus implicit la creşterea continuă a producţiei de piese de schimb necesare atît nevoilor com­binatului cît şi a altor unităţi chi­mice din ţară­. Dintr-un calcul su­mar a reieşit că peste 80 la sută din piesele de schimb necesare ne­voilor interne se realizează cu for­ţe proprii şi prin colaborare cu alte întreprinderi, diminuîndu-se astfel foarte mult importul de piese de schimb. De la începutul anului și pînă la 1 octombrie s-au produs 150 tone piese de schimb depăşindu-se cu cca. 200.000 lei valoarea planifi­cată pînă la data amintită. Referindu-se la asimilarea și pro­ducerea pieselor de schimb care se importau — comunistul Ioan Paş­­canu, şeful atelierului mecanic ne-a mărturisit! — în multe cazuri lipsa pieselor de schimb din import ne-a pus în situaţii foarte delicate care ar fi dus la oprirea instalaţiilor. Am să dau un singur exemplu edificator în a­­cest sens. Capetele de alimentare Generalizarea schimbului doi şi extinderea schimbului trei şi pastilele pentru fabrica de amo­niac le aduceam din Italia. La un moment dat nu s-au mai putut im­porta şi eram puşi în situaţia de a opri instalaţia fapt ce ar fi dus la pierderi de ordinul milioanelor de lei zilnic. Colectivul din care fac parte nu s-a putut împăca cu un asemenea gînd şi astfel ne-am a­­pucat serios de treabă. Eforturile au fost foarte mari însă am învins. în prezent executăm opt capete de a­­limentare într-un an care dau re­zultate mai bune în producţie decît cele importate, la fel şi pastilele pe care le realizăm în colaborare cu ,,Electromureş*­ Astfel, am salvat o­­prirea fabricii de amoniac II, pro­ducţia şi-a urmat cursul firesc însă eforturile oamenilor, munca lor e­­roică depusă ziua şi noaptea şi în afara programului, nu au fost răs­plătite care se cuvine. Eu cred că aceşti oameni inimoşi care sînt în primele rînduri ale bătăliei pentru mai mult şi mai bine meritau să fie stimulaţi material, deoarece combi­natul nu are nimic de pierdut, ci doar de cîştigat. La fel stau lucru­rile şi cu tînărul strungar Andrei Călbează care a cîştigat faza pe ju­deţ a concursului pentru cel mai bun strungar. Şi acest talentat mun­citor, clasat între primii 16 strun­gari din ţară merita mai multă a­­tenţie. Am amintit aceste probleme deoarece ridicarea gradului de ex­ploatare a capacităţilor de produc­ţie, realizarea unor piese de schimb şi utilaje de bună calitate nu se pot înfăptui fără oameni bine pre­gătiţi care atunci cînd obţin rezul­tate foarte bune merită să fie re­compensaţi pentru a-i stimula să muncească şi mai bine. Pentru folosirea tot mai intensivă a capacităţilor atelierului mecanic — ne spunea ing. Ioan Şuteu, şe­ful serviciului reparaţii — am tre­cut la producţia a o serie de uti­laje necesare dotării platformei „Azot-5“ şi a celorlalte instalaţii a­­flate în construcţie, utilaje care au fost refuzate de către unităţile con­structoare de maşini. In acest an am executat un număr însemnat de utilaje complicate şi de mare va­loare, dintre care amintesc: Fasci­cul tubular pentru răcitor de amo­niac, fascicul tubular cu ţevi „U“ pentru reîncălzitor gaze reziduale şi taler de absorbţie — fabrica de a­­zot­ 3, separator vertical pentru ga­ze, fascicol răcitor de înaltă presiu­ne, arzătoare la cuptorul de cracare — fabrica de amoniac, rezervor con­dens şi de purjare, vas de preparare soluţie carsol — „Azot-5“, serpen­tine de convenţie pentru cuptoarele de cracare — combinatul chimic din Turnu Severin şi multe altele. Pînă la sfîrşitul lunii octombrie am realizat 88,6 tone utilaje în valoare de 3,8 milioane lei. Astfel la con­fecţii utilaje ca tonaj am depăşit planul anual, iar în ceea ce pri­veşte planul valoric se lucrează în contul celei de a doua jumătăţi a lunii noiembrie. Pentru a face faţă cerinţelor me­reu sporite impuse de dezvoltarea capacităţii combinatului s-a dez­voltat sectorul mecanic prin con­strucţia unei cazangerii şi a unui a­­telier de tratamente termice. De a­­semenea, pregătirile temeinice şi or­ganizarea bună a activităţii au dus la scurtarea în medie cu 10 zile a reviziilor generale anuale ce s-au executat la diferite instalaţii obţi­­nîndu-se pe această cale însemnate sporuri de producţie. I. HUSAR STEAUA ROȘIE PAGINA­ 3 Să fie ridicate obstacolele din calea semănătorilor La C.A.P. Glodeni recoltarea celor 125 hectare de sfeclă de zahăr se apropie de sfîrşit. Duminică şi luni peste 400 de cooperatori au partici­pat la strîngerea şi transportul pro­duselor de pe cîmp. Deşi au rămas nerecoltate unele parcele, dispersate pe mai multe tarlale, ele însumează cel mult 10 hectare. Pînă în pre­zent au fost transportate şi predate 2.650 tone de sfeclă de pe mai bine de 80 de hectare. Totuşi, transpor­tul sfeclei se desfăşoară încă destul de lent. Duminică, de pildă, au fost transportate doar 100 de tone de sfe­clă, cu 8 autocamioane şi 4 remorci. „ Ni s-au promis 12 autocamioa­ne, dar am primit doar 7, ne spune tovarăşul Ioan Eresei, preşedintele C.A.P. Dar şi acestea au venit cu mare întîrziere. In mod concret doar două autocamioane au făcut cîte trei curse, la o distanţă de 5 km, cele­lalte au făcut doar una sau două transporturi, şoferii fiind foarte gră­biţi să se întoarcă acasă. Deşi am a­­vut 80 de oameni la încărcat, o par­te din ei nu prea au avut ce face, întrucît am avut la dispoziţie prea puţine mijloace de transport. Nici semănatul nu progresează în­că în ritmul necesar. Pînă în pre­zent au fost însămînţate cu grîu doar 150 ha, dintre care 15 ha în cursul zilei de duminică. Însămînţă-*­rile au continuat, ce-i drept, şi luni, cu două maşini. Acţiunea este însă stînjenită de lipsa terenurilor li­bere.’ în prezent există, concret, doar 16 ha de terenuri pregătite; al­te 40 ha terenuri libere (după sfe­clă, trifoi etc.) vor fi arate abia zi­lele următoare. Este, fireşte, prea puţin faţă de cerinţele actuale. Ac­ţiunea este îngreunată şi de faptul că majoritatea tractoarelor sînt an­trenate, din lipsa altor mijloace, la operaţiunile de transport. Luni, de pildă, doar două tractoare au fost repartizate la arat, unul la discuit şi două la semănat, celelalte nouă fiind folosite la transportul produselor de pe cîmp. Situaţia existentă reclamă măsuri hotărîte atît pentru intensificarea transportului şi a eliberării terenu­rilor, cît şi a arăturilor, pregătirii terenurilor şi însămînţărilor. Orga­nele competente trebuie să acorde cooperativei un sprijin mai substan­ţial pentru terminarea grabnică a transportului sfeclei de pe cîmp. In acelaşi timp, conducerea C.A.P. tre­buie să ia măsuri pentru eliberarea în scurt timp a terenurilor, pentru grăbirea aratului și semănatului. ST. NECANIŢCHI La C.A.P. Gomești mijloacele mecanizate sunt folosite din plin la transportul sfeclei de zahăr.

Next