Steaua Roşie, februarie 1973 (Anul 24, nr. 25-48)
1973-02-01 / nr. 25
) Studierea şi dezbaterea hotărîrilor Conferinţei judeţene de partid (Urmare din pag. 1) Iuşirea documentelor conferinţei, a cuvîntării tovarăşului Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, referitoare la sarcinile ce revin tuturor colectivelor de muncă dinjudeţ. Este de datoria organizaţiilor de partid, a propagandiştilor să recomande — alături de documentele partidului nostru, a cuvîntărilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — ca bibliografie aceste materiale, să urmărească integrarea organică a măsurilor preconizate în temele studiate, să introducă noi teme în programul cursurilor, în spiritul hotărîrilor conferinţei. Actualitatea dezbaterii măsurilor adoptate de forumul comuniştilor mureşeni este determinată de faptul că, acestea sunt axate pe sarcinile complexe care stau în faţa organizaţiilor de partid pentru realizarea planului pe anul în curs, au hotărîtor în înfăptuirea cincinalului înainte de termen. Planul producţiei globale industriale pe anul 1973 prevede o creştere de circa 1,1 miliarde de lei, faţă de 1972, realizarea unui volum de investiţii cu 28,5 la sută mai mare, precum şi creşterea producţiei mărfurilor destinate exportului cu 34,6 la sută faţă de anul precedent. In cadrul dezbaterilor, principala atenţie se va acorda problemelor economice de mare actualitate, felului în care acestea sunt rezolvate, sarcinilor care stau în faţa colectivului de muncă respectiv, a modalităţilor concrete de înfăptuire a acestora. Una din problemele ce trebuie să-şi găsească un important loc în cadrul dezbaterilor din învăţămîntul de partid o constituie folosirea intensivă a capacităţilor de producţie, avînd în vedere că încărcarea maşinilor-unelte, indicele de utilizare a fondului de timp al acestora în anul trecut, au fost considerate pe bună dreptate de către Conferinţă — ca nesatisfăcătoare. Se prevede ridicarea indicelui de utilizare a timpului disponibil al maşinilorunelte, generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III. Vor trebui să fie dezbătute, într-un spirit de înaltă exigenţă, problemele creşterii eficienţei economice în toate sectoarele producţiei materiale. în acest cadru un rol important revine sporirii productivităţii muncii, conferinţa prevăzînd creşterea acestui indicator cu 1.600 de liei pe salariat, faţă de planul maximal. în dezbateri trebuie să se acorde o atenţie sporită problemei reducerii costurilor materiale, cheltuielilor neeconomicoase, introducerii unui regim sever de economii, astfel încît acest an să marcheze o îmbunătăţire radicală în sporirea rentabilităţii producţiei, în toate sectoarele. Realizarea integrală a sarcinilor producţiei pentru export, îmbunătăţirea calităţii tuturor produselor, prospectarea pieţii externe, aprovizionarea tehnico-materială, încheierea contractelor economice, ridicarea continuă a calificării, creşterea eficienţei investiţiilor — iată doar cîteva din problemele care trebuie să-şi afle o analiză concretă în învăţămîntul nostru. Pentru a se putea realiza producţiile prevăzute de Hotărîrea Conferinţei judeţene de partid Mureş, pentru acest an de 3.110 kg. grîu şi 3.320 kg. porumb la ha. în I.A.S., 2.300 kg. grîu şi 2.840 kg. porumb la ha în C.A.P., dezvoltarea zootehniei, a producţiei de carne, lapte etc., se impune luarea unor măsuri eficiente a căror dezbatere trebuie să aibă prioritate în formele de învățămînt de la sate. Pentru înfăptuirea acestor obiective, dezbaterile vor sublinia necesitatea continuei perfecţionări a activităţii din toate sectoarele vieţii sociale, creşterea rolului conducător al organizaţiilor de partid, sporirea rolului factorilor educaţionali. In acest scop, Conferinţa judeţeană a iniţiat o cuprinzătoare activitate politică sub genericul „Cu ce eşti azi mai om, decît ieri“, antrenînd la aceasta toate forţele propagandistice, toate formele şi mijloacele muncii politice. Iniţiativa este subordonată realizării obiectivului formării omului nou, conform normelor vieţii şi muncii comuniştilor, al eticii şi echităţii socialiste, dezvoltării lui multilaterale, mobilizării tuturor oamenilor muncii la înfăptuirea cincinalului în patru ani şi jumătate. Cabinetele de ştiinţe sociale şi de răspîndire a cunoştinţelor politicoideologice trebuie să-şi aducă o contribuţie importantă la organizarea şi desfăşurarea dezbaterii hotărîrilor Conferinţei judeţene de partid, asigurînd materiale documentare, planşe grafice privind sarcinile reieşite din aceste documente pentru colectivele de muncă respective. Dezbaterea, într-un spirit de înaltă exigenţă partinică şi responsabilitate comunistă, a hotărîrilor Conferinţei judeţene, a sarcinilor ce revin organizaţiei de partid respective, vor stimula, fără îndoială, gîndirea proprie, creatoare a cursanţilor, va da o notă de conştientă angajare, sporind contribuţia învăţămîntului de partid la înfăptuirea obiectivelor actualei etape a dezvoltării societăţii noastre. BH9 $391 eSSS G2SS SUSSSSt BBSS SES29 BS3EB I Patru decenii de la marile de clasă din 1933 (Urmare din pag. 1) Acţiunile revoluţionare ale clasei muncitoare au influenţat şi alte categorii neproletare: învăţători, pensionari, studenţi, şomeri. în cursul acestor ani P.C.R. a desfăşurat o muncă perseverentă în vederea realizării unităţii de acţiune a muncitorimii. Un rol important în organizarea şi desfăşurarea luptelor din ianuarie — februarie 1933 l-a avut Comitetul Central de acţiune, constituit la Conferinţa pe ţară a delegaţilor muncitorilor ceferişti din martie 1932. Pentru pregătirea luptelor o activitate vastă au desfăşurat organizaţiile locale ale partidului, comitetele judeţene şi orăşeneşti, celulele din fabrici şi ateliere. La 28 şi 31 ianuarie 1933 muncitorii de la Atelierele C.F.R. Griviţa au organizat ieşiri demonstrative împotriva aplicării celei de a treia „curbe de sacrificiu“. La 2 februarie a fost declanşată greva şi aplicată pentru prima dată o înaltă formă de luptă prn ocuparea întreprinderii însoţită de organizarea mişcării de solidaritate din afară. Concomitent au început greve la Nicolina — Iaşi, Galaţi, Cluj, Paşcani, în aceeaşi perioadă în Valea Prahovei aveau loc puternice lupte ale muncitorilor petrolişti care au culminat cu ocuparea centrului oraşului Ploieşti de mase. Surprins de amploarea şi intensitatea grevei din 2 februarie şi de manifestările de solidaritate cu ea şi temîndu-se de izbucnirea unei greve generale, guvernul naţional-ţărănist, condus de Vaida, a fost nevoit să treacă de la ameninţări la satisfacerea principalelor revendicări ale muncitorilor. Reacţiunea declanşa însă la scurt timp un nou şi puternic atac împotriva clasei muncitoare. La 4 februarie este introdusă starea de asediu în principalele oraşe din ţară. Sediile organizaţiilor muncitoreşti sunt sigilate, conducătorii muncitorimii urmăriţi şi arestaţi, în ciuda acestor măsuri represive, răspunzînd chemării partidului, la 13 februarie se declară grevă de către ceferiştii clujeni care au rezistat eroic asaltului armatei. La 14 februarie intră în grevă muncitorii de la atelierele Nicolina — Iaşi. Au loc demonstraţii la Oradea, Timiş, Piatra Neamţ, Tg.Mureş etc. Momentul culminant al acţiunilor din această perioadă l-a constituit eroica grevă a ceferiştilor de la Griviţa din 15—16 februarie 1933. In dimineaţa zilei de 15 februarie 8 mii de muncitori, făcînd dovada unui minunat exemplu de solidaritate şi unitate proletară, pun stăpînire pe ateliere cerînd imediata eliberare a conducătorilor arestaţi, respectarea drepturilor cîştigate prin luptă la 2 februarie. Peste 10 mii de oameni, membri ai familiilor greviştilor, muncitori din aproape toate întreprinderile bucureştene, funcţionari, intelectuali, studenţi au înconjurat atelierele manifestîndu-şi solidaritatea cu eroicii luptători. în faţa dîrzeniei ceferiştilor, a solidarităţii poporului, guvernul a trecut la înăbuşirea în singe a mişcării greviste. în dimineaţa zilei de 16 februarie, la refuzul muncitorilor de a părăsi atelierele s-a deschis focul. Atunci au fost ucişi muncitorii Dumitru Popa, Vasile Roaită, Maier Dumitru, Gheorghe Popescu şi alţii. Peste două mii au fost arestaţi, cărora li s-au înscenat procese odioase. Deşi înăbuşite în sînge aceste lupte, prin rezultatele imediate şi înrîurirea profundă pe care au exercitat-o asupra vieţii politice şi sociale, au constituit o victorie politică a clasei muncitoare din România. Luptele muncitoreşti din anii crizei economice au avut o mare importanţă internaţională, ocupînd un loc de frunte între acţiunile proletariatului din această perioadă, înscriindu-se printre primele mari acţiuni ale proletariatului mondial împotriva fascismului. Amintirea eroicelor lupte ale proletariatului de acum 40 de ani însufleţesc poporul nostru în munca pe care o desfăşoară astăzi pentru înfăptuirea programului multilateral de dezvoltare a României socialiste, adoptat de Congresul al X-lea al P.C.R. şi Conferinţa Naţională. • în legătură • cu vaccinările antipoliomielitice în cadrul măsurilor de prevenire a bolilor infecto-contagioase la copii, din primii ani de viaţă, periodic, li se administrează vaccinuri, asigurîndu-se astfel imunizarea lor faţă de bolile respective. In prezent se află în curs de încheiere prima etapă a acţiunii de vaccinare antipoliomielitică (cu vaccin tip 1). Copiii mici se vaccinează la domiciliu prin picături (pe o bucată de zahăr, pîine, biscuit). Nu se vaccinează copiii care prezintă contraindicaţii: boli infecto-contagioase, răceală, temperatură sau cei cu boli cronice. Aceştia vor fi vaccinaţi după vindecare. în a doua parte a lunii februarie (25—28) urmează seria a doua a vaccinărilor (cu vaccin tip 2), urmînd ca în luna aprilie să se efectueze a IlI-a serie (cu vaccin tip 1, 2, 3 combinat). Cu acest prilej se vaccinează toţi copiii în vîrstă de 1 an rămaşi nevaccinaţi şi se revaccinează cei de 6—7 ani în scopul refacerii imunităţii (tot prin picături). La aceştia din urmă vaccinul se administrează de către medicii de instituţie (şcoli). Vremea Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş era de minus 1 grad. Timpul probabil. Vremea se menţine închisă, umedă, cu cerul mai mult noros, vor mai cădea precipitaţii sub formă de ninsoare, slabe şi temporare. Vînt slab din vest Temperaturile maxime vor fi cuprinse între minus 3 şi 0 grade, minimele între minus 6 şi minus 10 grade. Dimineaţa ceaţă pe văi. La S.M.A. Reghin (Urmare din pag. 1) — După cum am arătat mai sus, noi am căutat să folosim încă din primele zile ale anului, fără întrerupere, întreaga capacitate a mașinilor și tractoarelor la lucrările de sezon. Ca urmare, planul maximal pe primul trimestru al acestui an a fost realizat pină acum în proporţie de peste 60 la sută. Cît priveşte reparaţiile din parcul propriu, ţin să precizez că ele sunt terminate la pluguri, grape cu discuri, grape cu colţi şi la maşinile de semănat, iar la tractoare s-au efectuat în proporţie de 90 la sută. Calitatea reparaţiilor este mult superioară anilor trecuţi, ceea ce ne dă garanţia unei mai bune funcţionări amaşinilor, reducerii timpului neproductiv din cauza defecţiunilor accidentale. In atelierul central al staţiunii noi avem sarcina să reparăm tractoare şi maşini şi pentru S.M.A. Gorneşti, Sîntu şi Morăreni. Terminarea acestor reparaţii la termenul stabilit — 10 februarie — ridică însă şi unele probleme. In primul rînd lipsa unor repere din bazele de aprovizionare. Pentru un pinion, în valoare de 200 de lei, de pildă, a trebuit să facem zilele trecute un drum cu masina la Craiova, care ne-a costat mult mai mult, iar staţionarea unei maşini de împrăştiat îngrăşăminte naturale alte 3 zile. In al doilea rînd, din data de 27 februarie ne-a fost oprit podul rulant de către Inspectoratul de protecţia muncii, din cauză că nu dispunem de un macaragiu autorizat. Această problemă ar trebui rezolvată cît mai urgent de către organele de protecţia muncii şi forul nostru tutelar, deoarece, acum, în plină campanie de reparaţii nu ne putem lipsi de acest utilaj care de 12 ani a lucrat fără un macaragiu autorizat. La aceste neajunsuri se mai adaugă slaba calitate a unor piese recondiţionate sau noi, pe care le cumpărăm din baza de aprovizionare. Din această cauză se depăşeşte în mod considerabil normativul consumului de piese prevăzut. Considerînd că aceste neajunsuri vor fi înlăturate operativ, colectivul nostru de muncă se angajează să termine la timp reparaţia tuturor utilajelor, inclusiv ale C.A.P., pentru a se putea ieşi în cîmp, cu tot parcul, în prima zi favorabilă lucrărilor agricole. 01 cum au fost evacuate atelierele Griviţa FPT căzut de o parte de alta.Primele cercetări O reîftitune phC&* Relatări ale ziarului „Dimineaţa“ despre acţiunile muncitorilor ceferişti din februarie 1933. onsiliul de control muncitoresc (Urmare din pag. 1) totalul propus 50 la sută sunt muncitori de înaltă calificare. O asemenea componentă asigură ancorarea adîncă a activităţii de conducere în rîndul maselor de lucrători, acolo unde de fapt trebuie să i se găsească locul și din mijlocul cărora să emane puterea. — Este deci o modalitate prin care făuritorii produselor îşi pot spune direct, fără intermediari, cuvîntul în domeniile cele mai importante ale activităţii întreprinderii, atît în realizarea planului cît şi în conducerea treburilor fabricii. Dar transformarea acestei posibilităţi în realitate depinde de dv. de comitetul de partid şi comitetul oamenilor muncii, de modul cum veţi acţiona pentru a da viaţă acestor organisme. — Noi considerăm, de la bun început, consiliul şi comisiile ca instrumente de lucru eficace a căror utilizare corespunzătoare va duce cu siguranţă la îmbunătăţirea activităţii întreprinderii, la mobilizarea lucrătorilor şi stimularea iniţiativelor pentru bunul mers al nostru. Simţindu-se direct ancoraţi în munca de conducere, ei vor putea mult mai uşor nu numai să-şi exprime părerea asupra unor aspecte ale activităţii întreprinderii ci, în acelaşi timp, să ia măsuri pentru îndreptarea unor situaţii şi promovarea noului Pe această cale se va dovedi mai convingător realitatea că în economia socialistă conducerea nu poate fi separată de mase, că ea nu este o treabă a altora ci a producătorilor înşişi, este un atribut al lor pe care trebuie să-l înfăptuiască nemijlocit. — Activitatea acestor comisii nu se va suprapune sau coincide cu cea a unor servicii de specialitate? — Pentru unele comisii nucleul de bază va fi compus din lucrătorii unor servicii, dar sfera de cuprindere a acestora cît şi competenţa în acţiune este mult mai mare. Prin aceste comisii se dă unor servicii posibilitatea să-şi extindă sfera de acţiune şi colaborare în acele domenii care asigură rezolvarea problemelor importante ale producţiei. Să ne referim, de pildă, la comisia de mecanizare şi automatizare. Ea înglobează nu numai pe cei de la serviciile energetic şi mecanic-şef ci şi lucrători de la alte servicii şi locuri de muncă care se ocupă de aceste aspecte şi pot aduce o contribuţie efectivă la realizarea sarcinilor încredinţate Mobilizarea largă a muncitorilor pricepuţi în acţiuni de mare răspundere va asigura operativitate şi o înaltă calitate muncii. — Consiliul şi comisiile se constituie pe lingă comitetul oamenilor muncii. în această formulă ar exista, se pare, pericolul unei subordonări unilaterale, înguste a acestora, comitetului oamenilor muncii. Ca şi comitetele oamenilor muncii şi aceste organe se vor afla sub directa îndrumare a comitetului de partid. în al doilea rînd unele încercări, să zicem, de birocratizare a activităţii consiliului şi comisiilor s-ar lovi de spiritul muncitoresc mereu critic şi novator ce predomină prin însăşi componenţa lor şi care dă vigoare şi prospeţime oricărei munci. — Democratizarea continuă a vieţii întreprinderilor prin crearea cadrului tot mai larg de participare liberă şi conştientă a producătorilor direcţi la dirijarea treburilor unităţilor economice dă activităţii de conducere un caracter mult mai complex, extinzînd-o, aşa cum e firesc, din sfera strictă a producţiei spre cele social-educative. Adică activitatea de conducere va urma să vizeze nu numai realizarea planului ci odată cu aceasta şi grija permanentă pentru felul în care muncesc şi trăiesc membrii colectivului întreprinderii. — Descentralizarea activităţii de conducere şi ancorarea ei în viaţa şi activitatea lucrătorilor direct productivi dau actului conducerii, pe lîngă caracterul democratic, şi un puternic conţinut ştiinţific, realist. Pe această cale, nu numai că lucrătorii vor cunoaşte mai bine sarcinile pe care le avem de realizat dar activitatea lor va deveni un nesecat mijloc de dăruire, izvorul de unde vor ţîşni cele mai valoroase iniţiative, soluţiile ingenioase şi eficiente. Cu participarea largă a tuturor lucrătorilor, activitatea de conducere va cunoaşte trepte superioare de dezvoltare, integrînd în sfera ei şi mai mult grija pentru om — făuritorul bunurilor materiale și spirituale. • STEAUA ROȘIE PAGINA' 3’ 1 ★ CHEMARE către toate consiliile populare comunale din Republica Socialistă România (Urmare din pag. 1) ca în anul 1972 valoarea producţiei marfă la 100 ha să fie de 790.969 lei, contribuind în acest fel la o mai bună aprovizionare a populaţiei din mediul urban, creşterea cantităţilor de produse livrate la export şi, totodată, la sporirea veniturilor cooperativei agricole, la ridicarea nivelului de trai al populaţiei din comuna noastră Totodată, s-au efectuat lucrări prin muncă patriotică în valoare de 512 mii lei, revenind 109 lei pe fiecare locuitor. Un rol de seamă în obţinerea acestor succese l-a avut întrecerea socialistă organizată în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi aniversării a 25 ani de la proclamarea Republicii, precum şi mobilizatoarea chemare la întrecere pentru realizarea sarcinilor economice, edilitare şi social-culturale, adresată tuturor comunelor din ţară de către comuna Pechea, judeţul Galaţi. Consiliul popular, exprimînd adeziunea locuitorilor comunei Stoicăneşti de a traduce neabătut în viaţă hotărîrile Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului, sarcinile rezultate din rezoluţia Conferinţei pe ţară a secretarilor comitetelor comunale de partid şi primarilor din comune, privind creşterea producţiei agricole şi dezvoltarea economico-socială a satelor, adresează tuturor consiliilor populare din ţară chemarea la întrecere pentru îndeplinirea si depăsirea sarcinilor pe anul 1973, în principal, la următoarele obiective: I. — In domeniul economic A. — în agricultură 1. — Acţionînd cu mai multă fermitate pentru aplicarea legii fondului funciar şi intensificarea Repartizînd producţia marfă ce se va realiza de pe cele 3.595 ha, în anul 1973, rezultă că de pe fiecare ha, în afară de aprovizionarea din belşug a populaţiei comunei — de 5.100 cetăţeni — şi asigurarea furajelor necesare creşterii animalelor, se va livra statului: 201 kg carne, 600 kg grîu, 610 kg porumb, 2.300 kg sfeclă de zahăr, 133 kg floareasoarelui, 450 kg legume, 100 kg ciuperci, 20 kg căpşuni şi alte produse. In aceste condiţii, producţia marfă de pe fiecare ha va fi de circa 9.500 lei. Din gospodăriile populaţiei se vor contracta şi livra statului peste plan 1.000 kg carne pasăre, 20.000 kg carne porc, 500 kg carne oaie, 20 mii ouă și 90 hl lapte oaie. 3. Prin realizarea angajamentelor asumate, producţia globală planificată a C.A.P. va fi depăşită cu 5 la sută, iar averea obştească cu 10 la sută, revenind 1.200.000 lei, respectiv 1.600.000 lei la 100 ha; fondul de dezvoltare va ajunge la 5.600.000 lei, ceea ce reprezintă o creştere de 10 la sută faţă de 1972. Veniturile membrilor cooperatori vor creşte cu 8 la sută, revenind fiecărui braţ de muncă circa 14.000 lei venit anual. 4. Secţia pentru mecanizarea agriculturii care îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei, prin îmbunătăţirea organizării muncii, întărirea disciplinei, extinderea şi diversificarea mecanizării, folosirea intensivă a tractoarelor şi maşinilor, va realiza în anul 1973 peste prevederi, venituri în valoare de circa 100 mii lei, precum şi reducerea cu 6,25 lei a cheltuielilor planificate la 1.000 lei venituri. B . în sectorul activităţilor industriale şi ale prestărilor de servicii, prin descoperirea de noi resurse locale şi valorificarea superioară a acestora, prin înfiinţarea de noi secţii de producţie — prestaţii pe teritoriul comunei, prin dezvoltarea şi modernizarea celor existente, precum şi prin mai buna organizare a procesului de producţie şi a activităţilor de prestări de servicii către populaţie, în anul 1973 se vor realiza: — depăşirea cu 20 la sută a planului producţiei marfă industrială la C.A.P., ajungînd la 14 milioane lei şi cu 37 la sută a planului de prestaţii al unităţilor industriale şi de prestări de servicii de pe teritoriul comunei, lucrărilor de desecare, de scurgerea apelor şi de corectare a excesului de umiditate a terenurilor, precum şi a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare ca: nivelări, combaterea eroziunii solului, defrişări de mărăcinişuri, reduceri de drumuri etc., prin mobilizarea locuitorilor comunei şi a mijloacelor materiale locale, se va asigura cultivarea întregii suprafeţe arabile de 3.595 ha, precum şi folosirea integrală, în scopuri productive, a suprafeţelor din centrele gospodăreşti, a grădinilor populaţiei şi terenurilor intravilane. Totodată, se vor lua măsuri pentru fertilizarea a 600 ha teren arabil cu îngrăşăminte naturale. 2. Prin continua îmbunătăţire a folosirii forţei de muncă şi a mijloacelor de producţie, a structurii culturilor şi a raselor de animale, aplicarea de noi măsuri de cointeresare a cooperatorilor şi lucrătorilor din S.U.A., prin introducerea şi generalizarea acordului global în legumicultură, viticultură, pomicultură şi creşterea animalelor, in anul 1973, se vor obţine: — depăşirea producţiei medii planificate de 4.000 kg/ha la grîu, cu 750 kg, a producţiei de 4 800 kg/ha la porumb cu 600 kg, a producţiei de 35.000 kg/ha sfeclă de zahăr cu 6.500 kg, precum si depăşirea producţiei medii cu 250 lapte faţă de planul de 3 000 top cap de vacă furajată; — sporirea efectivelor de animale planificate cu 200 capete taurine, 500 capete porcine si cu 300 capete ovine, pentru a se realiza la finele anului cite 73 taurine din care 29 vaci şi juninci, 57 porcine, 40 ovine, respectiv 90 unităţi vită mare la 100 ha teren; — creştereacantităţilor livrate fondului de stat la principalele produse vegetale şi animale, după cum urmează: — înfiinţarea, în baza Legii nr. 7/1971, a unei secţii noi de producţie, precum şi dezvoltarea celor 12 unităţi existente de prestări servicii către populaţie. — Depăşirea planului de încasări, în numerar, la unităţile de prestări servicii către populaţie, cu 5 la sută. C. — Privind exportul, comuna Stoicăneşti se angajează să depăşească livrările cu 57 la sută faţă de sarcina planificată, adică de la 500 mii lei valută la 785 mii lei valută. D. — Aprovizionarea populaţiei săteşti cu bunuri de larg consum — Prin unităţile comerţului socialist din comună, se va desface populaţiei un volum suplimentar de mărfuri faţă de plan de 8,2 la sută, asigurîndu-se o bună aprovizionare şi servire a populaţiei. E. — Investiţii pentru dezvoltarea economică şi socială a comunei. Din fondurile proprii şi necentralizate ale unităţilor economice, din fondurile de dezvoltare ale cooperativei agricole de producţie, din mica mecanizare, precum şi din contribuţia bănească a locuitorilor, se vor realiza lucrări în agricultură, industrie şi comerţ, precum şi obiective social-culturale şi edilitar-gospodăreşti în valoare de 5.500 mii lei, dintre care menţionăm: 1. terminarea şi dotarea complexului sanitar din comună, compus din dispensar, staţionar şi casă de naştere; 2. din fondurile populaţiei şi cu credite acordate de cooperativa agricolă de producţie, se vor construi, pe baza cererilor cooperatorilor, în cadrul schiţei de sistematizare aprobată, un număr de 40 case noi; 3. se vor asigura concedii plătite cooperatorilor care lucrează permanent în cooperativa agricolă, alocaţii pentru copii și bilete de tratament pentru cooperatorii care se încadrează în condițiile stabilite de regulamentul de ordine interioară al cooperativei agricole, în plus, faţă de cele plătite de Casa de pensii; 4. — terminarea construcţiei şi dotarea cu utilaje şi aparatură a unei secţii de mezeluri şi a unui laborator de producerea sporilor în vederea cultivării ciupercilor pe cei 10 000 mp amenajaţi în acest scop; 5. — construcţia a două grajduri cu o capacitate de 600 capete bovine. 6. — Realizarea planului de venituri prevăzute în bugetul comunei, a celor extrabugetare, precum şi atragerea suplimentară la buget a sumei de 280.000 lei; — încasarea contribuţiei băneşti, pentru lucrările de interes obştesc, potrivit Legii nr. 20/1971, în sumă de 90.000 lei. II. — în domeniul cultural-educativ şi sportiv. Pentru intensificarea acţiunilor menite să contribuie la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a cetăţenilor, a educării maselor în spiritul eticii şi echităţii socialiste ne propunem: — Permanentizarea activităţii căminului cultural, bibliotecii, cinematografului şi cluburilor organizate la fermele şi brigăzile cooperativei agricole de producţie. — Organizarea unor manifestări tradiţionale; „sărbătoarea griului“, „sărbătoarea bujorului românesc“ etc. cu prilejul cărora vor fi invitaţi fiii satului, cetăţeni născuţi in comună, dar care in prezent îşi desfăşoară activitatea în alte localităţi, muncitori, ingineri şi tehnicieni din unităţile mocimătoare de îngrăşăminte chimice, de traftoare a’ roastru agricole şi din staţiunile de mecanizarea agriculturii. Pentru lărgirea cifrei activităţilor cultural-educative şi cuprinderea unui număr cît mai mare de cetăţeni la conducerea şi realizarea acestora, vom constitui „Asociaţia culturală a comunei Stoicăneşti“. — Desfăşurarea a două concursuri cultural-sportive, primăvara şi toamna, cu participarea tuturor formaţiilor artistice şi sportive din comună şi cu invitarea celor din comunele vecine. Se va asigura un schimb permanent de activităţi culturale cu căminele culturale din judeţul nostru şi din alte judeţe. — Orientarea profesională potrivit aptitudinilor elevilor şi cerinţelor economice şi social-culturale ale comunei şi judeţului. — înfiinţarea pe lingă S.M.A. Stoicăneşti a două cercuri ale „Micilor mecanizatori“, — în vederea ridicării nivelului de cunoştinţe profesionale şi de cultură generală, vor fi oreanzate trei concursuri „Cine ştie cîştigă“ pe teme agricole şi social-culturale. — Lărgirea sferei de cuprindere a oamenilor , în cadrul „cursurilor Universităţii populare la cercurile: cunoaşterea maşinilor agricole şi conducerea tractorului, creşterea animalelor, educaţia sanitară şi cadranul politic internaţional. Pentru ca învăţămîntul agrozootehnic să fie cît mai strîns legat de activitatea practică şi de cercetare, se va dezvolta activitatea casei-laborator, iar în cadrul acesteia se va înfiinţa un punct de cercetare cu concursul Staţiunii experimentale agricole din Caracal. Pe lîngă ansamblul folcloric şi celelalte formaţii existente, se va înfiinţa în acest an un cor mixt, brigăzi artistice de agitaţie pe ferme un taraf al elevilor, o formaţie de buciumaşi şi fluieraşi care vor participa la acţiunile organizate pe plan local, judeţean şi naţional. — Creşterea numărului de abonamente la presa centrală şi locală la 250 la mia de locuitori şi lărgirea difuzării cărţii socialpolitice ştiinţifice, agrozootehnice şi beletristice. — Organizarea în permanenţă a unor acţiuni sportive şi turistice sub forma întrecerilor sportive locale la care să fie antrenat un număr tot mai mare de cetăţeni, precum şi organizarea de acţiuni menite să contribuie la pregătirea tineretului pentru apărarea patriei. Amenajarea şi extinderea prin muncă patriotică a complexului sportiv prin construcţia unui teren de tenis de cîmp, un teren de volei, unul de baschet şi o popicărie. Vor fi organizate excursii cu membrii cooperatori pentru cunoaşterea obiectivelor industriale şi agricole din judeţ şi din ţară; — îmbogăţirea muzeului comunal cu noi piese şi documente ce privesc istoria comunei şi amenajarea unei secţii de etnografie. Consiliul popular, toţi locuitorii comunei, vor depune eforturi pentru îndeplinirea exemplară a angajamentelor asumate, convinşi fiind că ne vom aduce contribuţia la traducerea în viaţă a înţeleptei politici a partidului nostru, de înflorire a scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. CONSILIUL POPULAR Al COMUNEI STOICANEŞTI produsul u. m. plan angajament depășire Vs depășire grîu tone 1.800 2.100 300 116 porumb tone 1.800 2.200 400 120 sfeclă zahăr tone 7.000 8.300 1.300 120 carne tone 575 725 150 126 lapte vacă hl. 15.000 16.200 1.200 108