Steaua Roşie, februarie 1973 (Anul 24, nr. 25-48)

1973-02-01 / nr. 25

) Studierea şi dezbaterea hotărîrilor Conferinţei judeţene de partid (Urmare din pag. 1) Iuşirea documentelor conferinţei, a cuvîntării tovarăşului Iosif Banc, membru supleant al Comitetului E­­xecutiv, secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, referitoare la sarcinile ce revin tu­turor colectivelor de muncă din­­judeţ. Este de datoria organizaţiilor de partid, a propagandiştilor să reco­mande — alături de documentele partidului nostru, a cuvîntărilor se­cretarului general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu — ca bi­bliografie aceste materiale, să ur­mărească integrarea organică a mă­surilor preconizate în temele stu­diate, să introducă noi teme în pro­gramul cursurilor, în spiritul hotă­rîrilor conferinţei. Actualitatea dezbaterii măsurilor adoptate de forumul comuniştilor mureşeni este determinată de fap­tul că, acestea sunt axate pe sarci­nile complexe care stau în faţa or­ganizaţiilor de partid pentru reali­zarea planului pe anul în curs, au hotărîtor în înfăptuirea cincinalului înainte de termen. Planul producţiei globale indus­triale pe anul 1973 prevede o creş­tere de circa 1,1 miliarde de lei, faţă de 1972, realizarea unui volum de investiţii cu 28,5 la sută mai mare, precum şi creşterea produc­ţiei mărfurilor destinate exportului cu 34,6 la sută faţă de anul prece­dent. In cadrul dezbaterilor, principala atenţie se va acorda problemelor e­­conomice de mare actualitate, fe­lului în care acestea sunt rezol­vate, sarcinilor care stau în faţa colectivului de muncă respectiv, a modalităţilor concrete de înfăptuire a acestora. Una din problemele ce trebuie să-şi găsească un important loc în cadrul dezbaterilor din învăţămîntul de partid o constituie folosirea in­tensivă a capacităţilor de producţie, avînd în vedere că încărcarea ma­­şinilor-unelte, indicele de utilizare a fondului de timp al acestora în a­­nul trecut, au fost considerate pe bună dreptate de către Confe­rinţă — ca nesatisfăcătoare. Se pre­vede ridicarea indicelui de utilizare a timpului disponibil al maşinilor­­unelte, generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III. Vor trebui să fie dezbătute, în­­tr-un spirit de înaltă exigenţă, pro­blemele creşterii eficienţei econo­mice în toate sectoarele producţiei materiale. în acest cadru un rol important revine sporirii producti­­vităţii muncii, conferinţa prevăzînd creşterea acestui indicator cu 1.600 de liei pe salariat, faţă de planul maximal. în dezbateri trebuie să se acorde o atenţie sporită problemei redu­cerii costurilor materiale, cheltuie­lilor neeconomicoase, introducerii u­­nui regim sever de economii, ast­fel încît acest an să marcheze o îm­bunătăţire radicală în sporirea ren­tabilităţii producţiei, în toate sec­toarele. Realizarea integrală a sarcinilor producţiei pentru export, îmbună­tăţirea calităţii tuturor produselor, prospectarea pieţii externe, aprovi­zionarea tehnico-materială, încheie­rea contractelor economice, ridica­rea continuă a calificării, creşterea eficienţei investiţiilor — iată doar cîteva din problemele care trebuie să-şi afle o analiză concretă în în­văţămîntul nostru. Pentru a se putea realiza pro­ducţiile prevăzute de Hotărîrea Con­ferinţei judeţene de partid Mureş, pentru acest an de 3.110 kg. grîu şi 3.320 kg. porumb la ha. în I.A.S., 2.300 kg. grîu şi 2.840 kg. porumb la ha în C.A.P., dezvoltarea zooteh­niei, a producţiei de carne, lapte etc., se impune luarea unor mă­suri eficiente a căror dezbatere trebuie să aibă prioritate în for­mele de învățămînt de la sate. Pentru înfăptuirea acestor obiec­tive, dezbaterile vor sublinia nece­sitatea continuei perfecţionări a ac­tivităţii din toate sectoarele vieţii sociale, creşterea rolului conducă­tor al organizaţiilor de partid, spo­rirea rolului factorilor educaţionali. In acest scop, Conferinţa judeţea­nă a iniţiat o cuprinzătoare activi­tate politică sub genericul „Cu ce eşti azi mai om, decît ieri“, antre­­nînd la aceasta toate forţele pro­pagandistice, toate formele şi mij­loacele muncii politice. Iniţiativa este subordonată realizării obiecti­vului formării omului nou, conform normelor vieţii şi muncii comuniş­tilor, al eticii şi echităţii socialiste, dezvoltării lui multilaterale, mobi­lizării tuturor oamenilor muncii la înfăptuirea cincinalului în patru ani şi jumătate. Cabinetele de ştiinţe sociale şi de răspîndire a cunoştinţelor politico­­ideologice trebuie să-şi aducă o con­tribuţie importantă la organizarea şi desfăşurarea dezbaterii hotărîrilor Conferinţei judeţene de partid, asi­­gurînd materiale documentare, plan­şe­ grafice privind sarcinile reieşite din aceste documente pentru colec­tivele de muncă respective. Dezbaterea, într-un spirit de înal­tă exigenţă partinică şi responsabi­litate comunistă, a hotărîrilor Con­ferinţei judeţene, a sarcinilor ce revin organizaţiei de partid res­pective, vor stimula, fără îndoială, gîndirea proprie, creatoare a cursan­ţilor, va da o notă de conştientă an­gajare, sporind contribuţia învăţă­­mîntului de partid la înfăptuirea o­­biectivelor actualei etape a dezvol­tării societăţii noastre. B­H9 $391 eSSS G2SS­ SUSSSSt BBSS SES29 BS3EB I Patru decenii de la marile de clasă din 1933 (Urmare din pag. 1) Acţiunile revoluţionare ale cla­sei muncitoare au influenţat şi alte categorii neproletare: învăţători, pensionari, studenţi, şomeri. în cursul acestor ani P.C.R. a desfăşurat o muncă perseverentă în vederea realizării unităţii de ac­ţiune a muncitorimii. Un rol impor­tant în organizarea şi desfăşurarea luptelor din ianuarie — februarie 1933 l-a avut Comitetul Central de acţiune, constituit la Conferinţa pe ţară a delegaţilor muncitorilor ce­ferişti din martie 1932. Pentru pregătirea luptelor o acti­vitate vastă au desfăşurat organi­zaţiile locale ale partidului, comi­tetele judeţene şi orăşeneşti, celu­lele din fabrici şi ateliere. La 28 şi 31 ianuarie 1933 muncitorii de la Atelierele C.F.R. Griviţa au orga­nizat ieşiri demonstrative împotri­va aplicării celei de a treia „curbe de sacrificiu“. La 2 februarie a fost declanşată greva şi aplicată pentru prima dată o înaltă formă de luptă prn ocuparea întreprinderii înso­ţită de organizarea mişcării de so­lidaritate din afară. Concomitent au început greve la Nicolina — Iaşi, Ga­laţi, Cluj, Paşcani, în aceeaşi peri­oadă în Valea Prahovei aveau loc puternice lupte ale muncitorilor pe­trolişti care au culminat cu ocu­parea centrului oraşului Ploieşti de mase. Surprins de amploarea şi in­tensitatea grevei din 2 februarie şi de manifestările de solidaritate cu ea şi temîndu-se de izbucnirea u­­nei greve generale, guvernul naţio­­nal-ţărănist, condus de Vaida, a fost nevoit să treacă de la ameninţări la satisfacerea principalelor reven­dicări ale muncitorilor. Reacţiunea declanşa însă la scurt timp un nou şi puternic atac împotriva clasei muncitoare. La 4 februarie este in­trodusă starea de asediu în princi­palele oraşe din ţară. Sediile orga­nizaţiilor muncitoreşti sunt sigilate, conducătorii muncitorimii urmăriţi şi arestaţi, în ciuda acestor măsuri represive, răspunzînd chemării par­tidului, la 13 februarie se declară grevă de către ceferiştii clujeni care au rezistat eroic asaltului ar­matei. La 14 februarie intră în gre­vă muncitorii de la atelierele Nico­lina — Iaşi. Au loc demonstraţii la Oradea, Timiş, Piatra Neamţ, Tg.­­Mureş etc. Momentul culminant al acţiunilor din această perioadă l-a constituit eroica grevă a ceferiştilor de la Gri­viţa din 15—16 februarie 1933. In dimineaţa zilei de 15 februarie 8 mii de muncitori, făcînd dovada u­­nui minunat exemplu de solidari­tate şi unitate proletară, pun stă­­pînire pe ateliere cerînd imediata eliberare a conducătorilor arestaţi, respectarea drepturilor cîştigate prin luptă la 2 februarie. Peste 10 mii de oameni, membri ai familiilor greviştilor, muncitori din aproape toate întreprinderile bucureştene, funcţionari, intelectuali, studenţi au înconjurat atelierele manifestîndu-şi solidaritatea cu eroicii luptători. în faţa dîrzeniei ceferiştilor, a solida­rităţii poporului, guvernul a trecut la înăbuşirea în singe a mişcării greviste. în dimineaţa zilei de 16 februarie, la refuzul muncitorilor de a părăsi atelierele s-a deschis focul. Atunci au fost ucişi munci­torii Dumitru Popa, Vasile Roaită, Maier Dumitru, Gheorghe Popescu şi alţii. Peste două mii au fost a­­restaţi, cărora li s-au înscenat pro­cese odioase. Deşi înăbuşite în sînge aceste lupte, prin rezultatele imediate şi înrîurirea profundă pe care au exer­citat-o asupra vieţii politice şi so­ciale, au constituit o victorie poli­tică a clasei muncitoare din Româ­nia. Luptele muncitoreşti din anii crizei economice au avut o mare importanţă internaţională, ocupînd un loc de frunte între acţiunile pro­letariatului din această perioadă, înscriindu-se printre primele mari acţiuni ale proletariatului mondial împotriva fascismului. Amintirea eroicelor lupte ale pro­letariatului de acum 40 de ani în­sufleţesc poporul nostru în munca pe care o desfăşoară astăzi pentru înfăptuirea programului multilate­ral de dezvoltare a României socia­liste, adoptat de Congresul al X-lea al P.C.R. şi Conferinţa Naţională. • în legătură • cu vaccinările antipoliomielitice în cadrul măsurilor de prevenire a bolilor infecto-contagioase la copii, din primii ani de viaţă, periodic, li se administrează vaccinuri, asigu­­rîndu-se astfel imunizarea lor faţă de bolile respective. In prezent se află în curs de în­cheiere prima etapă a acţiunii de vaccinare antipoliomielitică (cu vac­cin tip 1). Copiii mici se vaccinează la domiciliu prin picături (pe o bucată de zahăr, pîine, biscuit). Nu se vaccinează copiii care prezintă contraindicaţii: boli infecto-contagi­­oase, răceală, temperatură sau cei cu boli cronice. Aceştia vor fi vac­cinaţi după vindecare. în a doua parte a lunii februa­rie (25—28) urmează seria a doua a vaccinărilor (cu vaccin tip 2), ur­­mînd ca în luna aprilie să se efec­tueze a IlI-a serie (cu vaccin tip 1, 2, 3 combinat). Cu acest prilej se vaccinează toţi copiii în vîrstă de 1 an rămaşi nevaccinaţi şi se re­­vaccinează cei de 6—7 ani în sco­pul refacerii imunităţii (tot prin picături). La aceştia din urmă vac­cinul se administrează de către me­dicii de instituţie (şcoli). Vremea Ieri, la ora 12, temperatura ae­rului la Tg.-Mureş era de mi­nus 1 grad. Timpul probabil. Vremea se menţine închisă, umedă, cu ce­rul mai mult noros, vor mai cădea precipitaţii sub formă de nin­soare, slabe şi temporare. Vînt slab din vest Temperaturile ma­xime vor fi cuprinse între mi­nus 3 şi 0 grade, minimele în­tre minus 6 şi minus 10 grade. Dimineaţa ceaţă pe văi. La S.M.A. Reghin (Urmare din pag. 1) — După cum am arătat mai sus, noi am căutat să folosim încă din primele zile ale anului, fără între­rupere, întreaga capacitate a mași­nilor și tractoarelor la lucrările de sezon. Ca urmare, planul maximal pe primul trimestru al acestui an a fost realizat pină acum în proporţie de peste 60 la sută. Cît priveşte re­paraţiile din parcul propriu, ţin să precizez că ele sunt terminate la pluguri, grape cu discuri, grape cu colţi şi la maşinile de semănat, iar la tractoare s-au efectuat în propor­ţie de 90 la sută. Calitatea repara­ţiilor este mult superioară anilor trecuţi, ceea ce ne dă garanţia unei mai bune funcţionări a­­maşinilor, reducerii timpului neproductiv din cauza defecţiunilor accidentale. In atelierul central al staţiunii noi avem sarcina să reparăm tractoare şi maşini şi pentru S.M.A. Gorneşti, Sîntu şi Morăreni. Terminarea aces­tor reparaţii la termenul stabilit — 10 februarie — ridică însă şi unele probleme. In primul rînd lipsa unor repere din bazele de aprovizionare. Pentru un pinion, în valoare de 200 de lei, de pildă, a trebuit să facem zilele trecute un drum cu masina la Craiova, care ne-a costat mult mai mult, iar staţionarea unei maşini de împrăştiat îngrăşăminte naturale alte 3 zile. In al doilea rînd, din da­ta de 27 februarie ne-a fost oprit podul rulant de către Inspectoratul de protecţia muncii, din cauză că nu dispunem de un macaragiu auto­rizat. Această problemă ar trebui rezolvată cît mai urgent de către organele de protecţia muncii şi fo­rul nostru tutelar, deoarece, acum, în plină campanie de reparaţii nu ne putem lipsi de acest utilaj care de 12 ani a lucrat fără un macara­giu autorizat. La aceste neajunsuri se mai adaugă slaba calitate a unor piese recondiţionate sau noi, pe ca­re le cumpărăm din baza de apro­vizionare. Din această cauză se de­păşeşte în mod considerabil norma­tivul consumului de piese prevăzut. Considerînd că aceste neajunsuri vor fi înlăturate operativ, colectivul nostru de muncă se angajează să termine la timp reparaţia tuturor utilajelor, inclusiv ale C.A.P., pen­tru a se putea ieşi în cîmp, cu tot parcul, în prima zi favorabilă lu­crărilor agricole. 01 cu­m au fost evacuate atelierele Griviţa FPT căzut de o parte de alta.­Primele cercetări O reîftitune phC&* Relatări ale ziarului „Dimineaţa“ despre acţiunile muncitorilor cefe­rişti din februarie 1933. ­onsiliul de control muncitoresc (Urmare din pag. 1) totalul propus 50 la sută sunt mun­citori de înaltă calificare. O aseme­nea componentă asigură ancorarea adîncă a activităţii de conducere în rîndul maselor de lucrători, acolo unde de fapt trebuie să i se găsească locul și din mijlocul cărora să e­­mane puterea. — Este deci o modalitate prin care făuritorii produselor îşi pot spune direct, fără intermediari, cuvîntul în domeniile cele mai im­portante ale activităţii întreprinde­rii, atît în realizarea planului cît şi în conducerea treburilor fabricii. Dar transformarea acestei posibili­tăţi în realitate depinde de dv. de comitetul de partid şi comitetul oa­menilor muncii, de modul cum veţi acţiona pentru a da viaţă acestor organisme. — Noi considerăm, de la bun în­ceput, consiliul şi comisiile ca in­strumente de lucru eficace a căror utilizare corespunzătoare va duce cu siguranţă la îmbunătăţirea activi­tăţii întreprinderii, la mobilizarea lucrătorilor şi stimularea iniţiative­lor pentru bunul mers al nostru. Simţindu-se direct ancoraţi în mun­ca de conducere, ei vor putea mult mai uşor nu numai să-şi ex­prime părerea asupra unor aspecte ale activităţii întreprinderii ci, în acelaşi timp, să ia măsuri pentru îndreptarea unor situaţii şi promo­varea noului Pe această cale se va dovedi mai convingător realitatea că în economia socialistă conducerea nu poate fi separată de mase, că ea nu este o treabă a altora ci a pro­ducătorilor înşişi, este un atribut al lor pe care trebuie să-l înfăp­tuiască nemijlocit. — Activitatea acestor comisii nu se va suprapune sau coincide cu cea a unor servicii de specialitate? — Pentru unele comisii nucleul de bază va fi compus din lucrătorii unor servicii, dar sfera de cuprin­dere a acestora cît şi competenţa în acţiune este mult mai mare. Prin aceste comisii se dă unor servicii posibilitatea să-şi extindă sfera de acţiune şi colaborare în acele do­menii care asigură rezolvarea pro­blemelor importante ale producţiei. Să ne referim, de pildă, la comisia de mecanizare şi automatizare. Ea înglobează nu numai pe cei de la serviciile energetic şi mecanic-şef ci şi lucrători de la alte servicii şi locuri de muncă care se ocupă de aceste aspecte şi pot aduce o contri­buţie efectivă la realizarea sarcini­lor încredinţate Mobilizarea largă a muncitorilor pricepuţi în acţiuni de mare răspundere va asigura o­­perativitate şi o înaltă calitate muncii. — Consiliul şi comisiile se con­stituie pe lingă comitetul oamenilor muncii. în această formulă ar exista, se pare, pericolul unei subordonări unilaterale, înguste a acestora, co­mitetului oamenilor muncii.­­ Ca şi comitetele oamenilor muncii şi aceste organe se vor afla sub directa îndrumare a comitetului de partid. în al doilea rînd unele încercări, să zicem, de birocratiza­re a activităţii consiliului şi comi­siilor s-ar lovi de spiritul muncito­resc mereu critic şi novator ce pre­domină prin însăşi componenţa lor şi care dă vigoare şi prospeţime oricărei munci. — Democratizarea continuă a vie­ţii întreprinderilor prin crearea ca­drului tot mai larg de participare liberă şi conştientă a producătorilor direcţi la dirijarea treburilor uni­tăţilor economice dă activităţii de conducere un caracter mult mai complex, extinzînd-o, aşa cum e fi­resc, din sfera strictă a producţiei spre cele social-educative. Adică ac­tivitatea de conducere va urma să vizeze nu numai realizarea planu­lui ci odată cu aceasta şi grija per­manentă pentru felul în care mun­cesc şi trăiesc membrii colectivului întreprinderii. — Descentralizarea activităţii de conducere şi ancorarea ei în viaţa şi activitatea lucrătorilor direct productivi dau actului conducerii, pe lîngă caracterul democratic, şi un puternic conţinut ştiinţific, realist. Pe această cale, nu numai că lucrătorii vor cunoaşte mai bine sarcinile pe care le avem de reali­zat dar activitatea lor va deveni un nesecat mijloc de dăruire, izvorul de unde vor ţîşni cele mai valoroa­se iniţiative, soluţiile ingenioase şi eficiente. Cu participarea largă a tuturor lucrătorilor, activitatea de conducere va cunoaşte trepte supe­rioare de dezvoltare, integrînd în sfera ei şi mai mult grija pentru om — făuritorul bunurilor materiale și spirituale. • STEAUA ROȘIE PAGINA' 3’­ 1 ★­­ CHEMARE către toate consiliile populare comunale din Republica Socialistă România (Urmare din pag. 1) ca în anul 1972 valoarea produc­ţiei marfă la 100 ha să fie de 790.969 lei, contribuind în acest fel la o mai bună aprovizionare a populaţiei din mediul urban, creşterea cantităţilor de produse livrate la export şi, totodată, la sporirea veniturilor cooperativei agricole, la ridicarea nivelului de trai al populaţiei din comuna noastră Totodată, s-au efectuat lucrări prin muncă patriotică în valoare de 512 mii lei, revenind 109 lei pe fiecare locuitor. Un rol de seamă în obţinerea acestor succese l-a avut întrece­rea socialistă organizată în cin­stea Conferinţei Naţionale a par­tidului şi aniversării a 25 ani de la proclamarea Republicii, precum şi mobilizatoarea chema­re la întrecere pentru realizarea sarcinilor economice, edilitare şi social-culturale, adresată tuturor comunelor din ţară de către co­muna Pechea, judeţul Galaţi. Consiliul popular, exprimînd adeziunea locuitorilor comunei Stoicăneşti de a traduce neabă­tut în viaţă hotărîrile Congresu­lui al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului, sarcini­le rezultate din rezoluţia Confe­rinţei pe ţară a secretarilor co­mitetelor comunale de partid şi primarilor din comune, privind creşterea producţiei agricole şi dezvoltarea economico-socială a satelor, adresează tuturor consi­liilor populare din ţară chema­rea la întrecere pentru îndepli­nirea si depăsirea sarcinilor pe anul 1973, în principal, la urmă­toarele obiective: I. — In domeniul economic A. — în agricultură 1. — Acţionînd cu mai multă fermitate pentru aplicarea legii fondului funciar şi intensificarea Repartizînd producţia marfă ce se va realiza de pe cele 3.595 ha, în anul 1973, rezultă că de pe fiecare ha, în afară de apro­vizionarea din belşug a popu­laţiei comunei — de 5.100 cetăţeni — şi asigurarea furajelor nece­sare creşterii animalelor, se va livra statului: 201 kg carne, 600 kg grîu, 610 kg porumb, 2.300 kg sfeclă de zahăr, 133 kg floarea­­soarelui, 450 kg legume, 100 kg ciuperci, 20 kg căpşuni şi alte produse. In aceste condiţii, producţia marfă de pe fiecare ha va fi de circa 9.500 lei.­­ Din gospodăriile populaţiei se vor contracta şi livra statului peste plan 1.000 kg carne pasăre, 20.000 kg carne porc, 500 kg car­ne oaie, 20 mii ouă și 90 hl lapte oaie. 3.­­ Prin realizarea angaja­mentelor asumate, producţia glo­bală planificată a C.A.P. va fi depăşită cu 5 la sută, iar averea obştească cu 10 la sută, revenind 1.200.000 lei, respectiv 1.600.000 lei la 100 ha; fondul de dezvol­tare va ajunge la 5.600.000 lei, ceea ce reprezintă o creştere de 10 la sută faţă de 1972. Venitu­rile membrilor cooperatori vor creşte cu 8 la sută, revenind fie­cărui braţ de muncă circa 14.000 lei venit anual. 4.­­ Secţia pentru mecanizarea agriculturii care îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei, prin îmbunătăţirea organizării muncii, întărirea disciplinei, extinderea şi diversificarea mecanizării, fo­losirea intensivă a tractoarelor şi maşinilor, va realiza în anul 1973 peste prevederi, venituri în valoare de circa 100 mii lei, pre­cum şi reducerea cu 6,25 lei a cheltuielilor planificate la 1.000 lei venituri. B . în sectorul activităţilor industriale şi ale prestărilor de servicii, prin descoperirea de noi resurse locale şi valorificarea su­perioară a acestora, prin înfiin­ţarea de noi secţii de producţie — prestaţii pe teritoriul comu­nei, prin dezvoltarea şi moderni­zarea celor existente, precum şi prin mai buna organizare a pro­cesului de producţie şi a activi­tăţilor de prestări de servicii că­tre populaţie, în anul 1973 se vor realiza: — depăşirea cu 20 la sută a planului producţiei marfă indus­trială la C.A.P., ajungînd la 14 milioane lei şi cu 37 la sută a planului de prestaţii al unităţilor industriale şi de prestări de ser­vicii de pe teritoriul comunei, lucrărilor de desecare, de scurge­rea apelor şi de corectare a ex­cesului de umiditate a terenuri­lor, precum şi a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare ca: nive­lări, combaterea eroziunii solu­lui, defrişări de mărăcinişuri, re­duceri de drumuri etc., prin mo­bilizarea locuitorilor comunei şi a mijloacelor materiale locale, se va asigura cultivarea întregii su­prafeţe arabile de 3.595 ha, pre­cum şi folosirea integrală, în sco­puri productive, a suprafeţelor din centrele gospodăreşti, a gră­dinilor populaţiei şi terenurilor intravilane. Totodată, se vor lua măsuri pentru fertilizarea a 600 ha teren arabil cu îngrăşăminte naturale. 2.­­ Prin continua îmbunătă­ţire a folosirii forţei de muncă şi a mijloacelor de producţie, a structurii culturilor şi a raselor de animale, aplicarea de noi mă­suri de cointeresare a coopera­torilor şi lucrătorilor din S.U.A., prin introducerea şi generaliza­rea acordului global în legumi­­cultură, viticultură, pomicultură şi creşterea animalelor, in anul 1973, se vor obţine: — depăşirea producţiei medii planificate de 4.000 kg/ha la grîu, cu 750 kg, a producţiei de 4 800 kg/ha la porumb cu 600 kg, a producţiei de 35.000 kg/ha sfec­lă de zahăr cu 6.500 kg, precum si depăşirea producţiei medii cu 250­­ lapte faţă de planul de 3 000 t­op cap de vacă furajată; — sporirea efectivelor de ani­male planificate cu 200 capete taurine, 500 capete porcine si cu 300 capete ovine, pentru a se realiza la finele anului cite 73 taurine din care 29 vaci şi ju­­ninci, 57 porcine, 40 ovine, res­pectiv 90 unităţi vită mare la 100 ha teren; — creşterea­­cantităţilor livrate fondului de stat la principalele produse vegetale şi animale, du­pă cum urmează:­­ — înfiinţarea, în baza Legii nr. 7/1971, a unei secţii noi de pro­ducţie, precum şi dezvoltarea ce­lor 12 unităţi existente de pres­tări servicii către populaţie. — Depăşirea planului de înca­sări, în numerar, la unităţile de prestări servicii către populaţie, cu 5 la sută. C. — Privind exportul, comu­na Stoicăneşti se angajează să depăşească livrările cu 57 la sută faţă de sarcina planificată, adi­că de la 500 mii lei valută la 785 mii lei valută. D. — Aprovizionarea popu­laţiei săteşti cu bunuri de larg consum — Prin unităţile comerţului so­cialist din comună, se va desface populaţiei un volum suplimentar de mărfuri faţă de plan de 8,2 la sută, asigurîndu-se o bună a­­provizionare şi servire a popu­laţiei. E. — Investiţii pentru dezvol­tarea economică şi socială a co­munei. Din fondurile proprii şi necen­tralizate ale unităţilor economi­ce, din fondurile de dezvoltare ale cooperativei agricole de pro­ducţie, din mica mecanizare, pre­cum şi din contribuţia bănească a locuitorilor, se vor realiza lu­crări în agricultură, industrie şi comerţ, precum şi obiective so­­cial-culturale şi edilitar-gospodă­­reşti în valoare de 5.500 mii lei, dintre care menţionăm: 1.­­ terminarea şi dotarea complexului sanitar din comună, compus din dispensar, staţionar şi casă de naştere; 2.­­ din fondurile populaţiei şi cu credite acordate de coope­rativa agricolă de producţie, se vor construi, pe baza cererilor cooperatorilor, în cadrul schiţei de sistematizare aprobată, un nu­măr de 40 case noi; 3.­­ se vor asigura concedii plătite cooperatorilor care lucrea­ză permanent în cooperativa a­­gricolă, alocaţii pentru copii și bilete de tratament pentru coope­ratorii care se încadrează în con­dițiile stabilite de regulamentul de ordine interioară al coopera­tivei agricole, în plus, faţă de cele plătite de Casa de pensii; 4. — terminarea construcţiei şi dotarea cu utilaje şi aparatură a unei secţii de mezeluri şi a unui laborator de producerea sporilor în vederea cultivării ciupercilor pe cei 10 000 mp amenajaţi în acest scop; 5. — construcţia a două graj­duri cu o capacitate de 600 ca­pete bovine. 6. — Realizarea planului de ve­nituri prevăzute în bugetul co­munei, a celor extrabugetare, precum şi atragerea suplimentară la buget a sumei de 280.000 lei; — încasarea contribuţiei bă­neşti, pentru lucrările de interes obştesc, potrivit Legii nr. 20/1971, în sumă de 90.000 lei. II. — în domeniul cultural-e­ducativ şi sportiv. Pentru intensificarea acţiuni­lor menite să contribuie la for­marea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a cetăţenilor, a educării maselor în spiritul eticii şi echi­tăţii socialiste ne propunem: — Permanentizarea activităţii căminului cultural, bibliotecii, ci­nematografului şi cluburilor or­ganizate la fermele şi brigăzile cooperativei agricole de produc­ţie. — Organizarea unor manifes­tări tradiţionale; „sărbătoarea griului“, „sărbătoarea bujorului românesc“ etc. cu prilejul cărora vor fi invitaţi fiii satului, cetă­ţeni născuţi in comună, dar ca­re in prezent îşi desfăşoară acti­­vitatea în alte localităţi, munci­tori, ingineri şi tehnicieni din u­nităţile m­ocimătoare de îngrăşă­minte chimice, de traftoare a’ roastru agricole şi din staţiunile de mecanizarea agriculturii.­­ Pentru lărgirea cifrei acti­vităţilor cultural-educative şi cu­prinderea unui număr cît mai mare de cetăţeni la conducerea şi realizarea acestora, vom con­stitui „Asociaţia culturală a co­munei Stoicăneşti“. — Desfăşurarea a două concur­suri cultural-sportive, primăvara şi toamna, cu participarea tutu­ror formaţiilor artistice şi spor­tive din comună şi cu invitarea celor din comunele vecine. Se va asigura un schimb permanent de activităţi culturale cu căminele culturale din judeţul nostru şi din alte judeţe. — Orientarea profesională po­trivit aptitudinilor elevilor şi ce­rinţelor economice şi social-cultu­rale ale comunei şi judeţului. — înfiinţarea pe lingă S.M.A. Stoicăneşti a două cercuri ale „Micilor mecanizatori“, — în vederea ridicării nivelu­lui de cunoştinţe profesionale şi de cultură generală, vor fi orea­­­n­zate trei concursuri „Cine ştie cîştigă“ pe teme agricole şi so­cial-culturale. — Lărgirea sferei de cuprinde­re a oamenilor , în cadrul „cursu­rilor Universităţii populare la cercurile: cunoaşterea maşinilor agricole şi conducerea tractoru­lui, creşterea animalelor, educa­ţia sanitară şi cadranul politic internaţional. Pentru ca învăţă­­mîntul agrozootehnic să fie cît mai strîns legat de activitatea practică şi de cercetare, se va dezvolta activitatea casei-labora­­tor, iar în cadrul acesteia se va înfiinţa un punct de cercetare cu concursul Staţiunii experimentale agricole din Caracal.­­ Pe lîngă ansamblul folclo­ric şi celelalte formaţii existente, se va înfiinţa în acest an un cor mixt, brigăzi artistice de agita­ţie pe ferme un taraf al elevi­lor, o formaţie de buciumaşi şi fluieraşi care vor participa la ac­ţiunile organizate pe plan local, judeţean şi naţional. — Creşterea numărului de abo­namente la presa centrală şi lo­cală la 250 la mia de locuitori şi lărgirea difuzării cărţii social­­politice ştiinţifice, agrozootehni­ce şi beletristice. — Organizarea în permanenţă a unor acţiuni sportive şi turis­tice sub forma întrecerilor spor­tive locale la care să fie antre­nat un număr tot mai mare de cetăţeni, precum şi organizarea de acţiuni menite să contribuie la pregătirea tineretului pentru a­­părarea patriei. Amenajarea şi extinderea prin muncă patriotică a complexului sportiv prin construcţia unui te­ren de tenis de cîmp, un teren de volei, unul de baschet şi o po­­picărie.­­ Vor fi organizate excursii cu membrii cooperatori pentru cu­noaşterea obiectivelor industriale şi agricole din judeţ şi din ţară; — îmbogăţirea muzeului comu­nal cu noi piese şi documente ce privesc istoria comunei şi a­­menajarea unei secţii de etno­grafie. Consiliul popular, toţi locuitorii comunei, vor depune eforturi pentru îndeplinirea exemplară a angajamentelor asumate, convinşi fiind că ne vom aduce contri­buţia la traducerea în viaţă a în­­ţeleptei politici a partidului nos­tru, de înflorire a scumpei noas­tre patrii — Republica Socialistă România. CONSILIUL POPULAR Al COMUNEI STOICANEŞTI produsul u. m. plan angaja­ment depășire Vs depășire grîu tone 1.800 2.100 300 116 porumb tone 1.800 2.200 400 120 sfeclă zahăr tone 7.000 8.300 1.300 120 carne tone 575 725 150 126 lapte vacă hl. 15.000 16.200 1.200 108

Next