Steaua Roşie, martie 1973 (Anul 24, nr. 49-75)
1973-03-01 / nr. 49
I De la Casa corpului didactic , tineri, 2 martie, ora 11, la Liceul „Bolyai" va avea loc pentru profesorii de biologie o lecţie demonstrativă in care se va aplica problematizarea, susţinută de prof. Maria Şerban. Lecţia se va desfăşura în limba română. „ Tot vineri, 2 martie, la acelaşi liceu, la ora 12, va avea loc pentru profesorii de biologie, tot o lecţie demonstrativă cu aplicarea problematizării, susţinută de prof. Kiss József, in limba maghiară. „ineri, 2 martie, de la ora 11, la Casa corpului didactic va avea loc o expunere insoţită de proiecţii, cu tema „Impresii de călătorie de la Sarmisegetu a lui Decebal, la Columna lui Traian“, pentru profesorii de geografie. Va expune lector univ. doctorand Oliviu Marcu, de la Institutul pedagogic din Tg.-Mureş. „ Tot la Casa corpului didactic, in aceeaşi zi de la ora 18, se va desfăşura un simpozion pentru învăţătorii de la secţiile de limbă română, cu tema „Formarea limbajului matematic *şi a gindirii logice prin predarea matematicii la clasele I—IV“. Tema va fi susţinută de Ana Benţa, învăţătoare şi Ioana Seniciu, profesoară. La Staţiunea experimentală I.C.Z. Singeorgiu de Mureş, duminică, 4 martie, de la ora 9, va avea loc o expunere pentru profesorii de agricultură şi biologie, cu tema „Direcţiile de dezvoltare e,ei Pe Plan naţional- sarcinile şi rezultatele obţinute la Singeorgiu de Mureş". Vor expune dr. Emil Silvaş, directorul staţiunii şi dr. Victor Mihu, cercetător ştiinţific. „ Duminică, 4 martie, de la ora 10, la Casa corpului didactic L ,° ‘Demonstraţia Practică pentru profesorii de muzică, cu . ”a ”.Met°da solfegiere a lui Weber, aplicată în predarea mu- 22! ’ ? maghiară. Tema va fi prezentată de lector univ. Szász Karoly, de la Institutul pedagogic de 11 ani din Tg.-Mureș. • La Tirnăveni, luni, 5 martie, de la ora 12, la Liceul nr. 2, va avea loc o expunere pentru profesorii de matematică, cu tema „Matematica” şi adevărul . Expune lector univ. dr. M. Gheorghe Fărcaş, de la Institutul pedagogic de 3 ani din Tg.-Mureş. La Liceul nr. 2 din Luduş, luni, 5 martie, la ora 14, are loc o dezbatere pentru toate cadrele didactice, pe tema „Educatorul in contextul procesului de modelare a profilului moral-cetăţenesc al tnerei generaţii . Dezbaterea va fi condusă de prof. Ioan Raţiu, Inspector şcolar general. . *,Mf.ri.6 martie, de la ora 11, la Liceul „Al. Papiu Ilarian", are o lecţie demonstrativă de limba română, în care se aplică problematizarea, pentru profesorii de limba română. Lecţia va fi susţinută de prof. Doina Bancu. 1 r!P Tz‘ma,nr. 6, ,Martie' La ora 11, la Casa corpului didactic, se desfăşoară o dezbatere pentru bibliotecarii din şcoli, cu tema Ro.!!'fCaIrt.u. sperii-politice în educarea tineretului şcolar", condusă de prof. Lorincz Ştefan, bibliotecar la Casa corpului didactic. © Marţi, 6 martie, de la ora 18, la Liceul nr. 2 din Tirnăveni are loc o dezbatere pentru diriginţi, cu tema „Mijloace şi procedee conducăd? d,r,g'nl' ln orientarea şcolară şi profesională a elevilor" condusă de prof. Ioan I. Vasilache, psiholog şcolar. PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Informaţia şi formaţia literară a elevilor—oglindită de faza judeţeană a concursului de literatură română Loc de elevată confruntare intelectuală, de afirmare a talentelor tinere, concursul de literatură română (etapa judeţeană) desfăşurat de curînd, a evidenţiat convingător faptul că tinerii din licee şi şcoli profesionale iubesc literatura, au o temeinică cultură estetică şi sunt dornici de afirmare in domeniul creaţiei literare. Spre deosebire de anii trecuţi, subiectele date pentru această etapă a concursului de Societatea de Ştiinţe Filologice au fost mai stimulative, au facilitat intr-un grad mai înalt creativitatea cunoştinţelor, solicitînd mai mult valenţele formative ale educaţiei literare. Formulările: „In lumea basmelor“ (anul I), „Cu scriitorii pe poteci de munte“ (anul III), „Fapt istoric şi ficţiune artistică“ (anul IV), „Meleaguri îndrăgite“ (anul I şcoli profesionale) ş.a.m.d. atestă intenţii exprese din partea organizatorilor, de a oferi cîmp larg imaginaţiei creatoare. Deşi formulările menţionate au putut contraria unele spirite prea didacticiste din rîndurile profesorilor de literatură, punînd in încurcătură pe acei concurenţi obişnuiţi să „înveţe literatura“, totuşi multe lucrări au demonstrat calităţi creatoare incontestabile: sensibilitate, putere de pătrundere, forţă de expresie, stăpînirea limbii literare, mînuirea ei cu pricepere, cu supleţe chiar. Asemenea compuneri relevă sentimente profunde, trăirea realităţilor din perspectiva unei dăruiri totale. Inflexiunile propoziţiilor, ale frazelor încearcă să reţină şi să redea zbaterea interioară a tinerilor concurenţi. Eleva Crăciun Natalia de la Liceul nr. 1 din Luduş îşi imaginează intrarea în lumea basmului ca un joc pur în infinitul universului. „Azi m-am jucat cu infinitul şi l-am făcut să rîdă. M-am suit pe un nimb în flăcări şi am văzut cum copiii se jucau cu soarele, şi am devenit de aur. Am suit treptele fumurii ale viitorului şi acolo sus, in universul visării am prins stelele într-o basma pe care apoi am răsucit-o ştrengăreşte...“. Pentru colega ei de concurs, Petrulescu Doina de la Liceul sanitar din Tg.-Mureş, peisajul românesc ca expresie artistică înseamnă: .......O lumină intr-o ţară cu trandafiri şi ţara se numeşte România şi intr-o zi i-am spus luminii: te iubesc pentru că într-o zi puteai să stlîngi şi n-ai plîns, te iubesc pentru că într-o zi erai şi spictor şi poet şi muncitor şi ţăran, te iubesc pentru că ai ştiut să mă mîngîi şisă mă cerţi, te iubesc pentru că lumea ta e o lume de oameni“. Nu mai puţin semnificativă, sub raportul forţei de autoexprimare, al notaţiei unor stări sufleteşti, ne apare compunerea „O zi în uzină“, a elevei Ioniţă M. Clara de la Grupul şcolar comercial Tg.-Mureş: „O să fie acceptată oare, cererea noastră? — era întrebarea pe care ne-o puneam cu toţii. In cabina portarului sună telefonul. In receptor se aude glasul directorului, nea Strete, lasă copiii să intre în curtea fabricii. O să vină şi tovarăşul inginer şi Gáspár bácsi să-i însoţească prin fabrică. Bucurie !“. Este regretabil însă că destul de multe lucrări nu s-au ridicat la o ţinută corespunzătoare: un stil rudimentar, o exprimare neutră, ştearsă, inexpresivă care denotă lipsă de interes pentru temele propuse, superficialitatea sentimentelor. Se constată că unii elevi nu ştiu să-şi aleagă tonul potrivit pentru ceea ce vor să comunice în lucrare, nu reuşesc să păstreze unitatea stilului pe tot parcursul compunerii (dese alunecări spre pastişă sau grandilocvenţă). Acestor aspecte va trebui să le acordăm mai multă atenţie în munca noastră la catedră. Pentru dezvoltarea imaginaţiei creatoare a elevilor, a exprimării scrise, importantă este nu atît tehnica compunerii (aşezarea în pagină, folosirea citatelor, a semnelor de punctuaţie etc.) cît alegerea temelor, pregătirea psihologică a elevilor pentru abordarea unei teme: ........ dacă interesul spontan pentru tema abordată este primar, dacă gîndirea şi participarea afectivă sunt elementare, atunci şi expresia stilistică (exprimarea generală — N. N.)va fi rudimentară, primitivă“. (Bianca Bratu, Literatura şi educaţia estetică a preadolescentului, E.D.P Buc., 1970, p. 182). La proba de cunoştinţe literare s-au înregistrat în general rezultate mai bune de către toţi concurenţii, o dovadă în plus că în şcoală încă se pune accentul tot pe informaţie şi nu pe formaţie, aşa după cum teoretic, toată lumea este de acord că ■ ar trebui să se procedeze. Din acest punct de vedere, chiar întrebările formulate pentru proba de cunoştinţe s-au adresat în exclusivitate memoriei elevilor, neglijîndu-se total formaţia lor intelectuală, depistarea unor aptitudini, a spiritului critic în abordarea fenomenului literar. Nu putem decât să ne exprimăm regretul pentru faptul că nu s-au găsit încă mijloacele cele mai adecvate pentru ca acest gen de concurs să evalueze în mai mare măsură nivelul formaţiei literare a elevilor, să descopere şi să promoveze capacităţile şi talentele autentice. La capătul acestor cîteva consideraţii desprinse din examinarea atentă a lucrărilor de concurs, ne facem plăcuta îndatorire de a prezenta rezultatele concursului stabilite de comisia judeţeană. Premiul I, nu se acordă; premiul II se acordă următorilor elevi: Ernst Corina, anul III, Liceul nr. 1 Sighişoara; Crăciun Natalia, anul I, Liceul nr. 1 Luduş şi Epure Marcela, anul IV, Liceul nr. 1 Reghin, premiul III se acordă elevilor: Petrulescu Doina, anul II, Liceul sanitar Tg.-Mureş; Borteş Gabriela, anul I, Liceul Alexandru Papiu Ilarian Tg.-Mureş; Batog Virginia, anul I, Liceul sanitar Tg.-Mureş; Suciaghi Alexandrina, anul II, Liceul din Sărmaşu; Chira Ligia, anul II, Liceul nr. 1 Tirnăveni şi Florea Voichiţa, anul I, Liceul din Deda. La şcoli profesionale premiul I şi II nu s-a acordat. Premiul III s-a atribuit următorilor elevi: Jeler Laurian, anul I, Şcoala profesională energetică Luduş: Weber Eugen, anul I, Şcoala profesională energetică Luduş: Ioniţă Clara, anul II, Grupul şcolar comercial Tg.-Mureş; Rîmpean Felicia, anul II, Grupul şcolar comercial Tg.-Mureş şi Cridon Maria, anul II, Grupul şcolar comercial Tg.-Mureş. Elevilor premiaţi li s-au înmînat de către Inspectoratul şcolar judeţean, Comitetul judeţean U.T.C. şi Filiala Tg.-Mureş a Societăţii de Ştiinţe Filologice, diplome. Peste 40 de elevi au fost distinşi cu menţiuni. Felicitîndu-i călduros pe toţi acei care au participat la etapa judeţeană a concursului de literatură română, dorim elevilor distinşi cu premiile II şi III să se pregătească temeinic pentru a reprezenta cu cinste judeţul nostru la etapa finală a concursului. prof. VASILE BUDA membru în comisia judeţeană a concursului de literatură română Din activitatea comitetului de femei Sovata Recent, activitatea comitetului de femei din Sovata a constituit obiectul analizei consiliului popular orăşenesc în cadrul căreia prof. Kovács Elisabeta, preşedinta comitetului a prezentat o amplă informare. Cu acest prilej a fost evidenţiată străduinţa depusă pentru organizarea cît mai multor acţiuni care au venit în întîmpinarea diverselor preocupări ale femeilor şi care — aşa cum ne spunea tovarăşul Kapus loan, locţiitor al secretarului comitetului de partid — s-au soldat întotdeauna cu rezultate dintre cele mai frumoase. S-au organizat recenzii de cărţi, conferinţe, lectorate, informări politice în cadrul cercurilor de citit, expuneri pe teme medicale sau venind in sprijinul educaţiei copiilor etc. în organizarea şi susţinerea acestor acţiuni un mare aport şi-au adus învăţătoarea Simon Paraschiva, profesoarele Koszta Berta, Fekete Edith ş a. Din partea comitetului de femei o menţiune specială pentru Farkas Elisabeta, Vass Berta şi Treznai Ecaterina — pentru modul în care s-au ocupat şi au reuşit să finalizeze diversele acţiuni. * Zilele trecute au fost organizate două întîlniri pentru cititoarele revistei „Femeia“ („Dolgozo ne“) cu lucrătoare ale acestei redacţii — una la Sovata iar cealaltă la Sărăteni. Ambele întîlniri s-au bucurat de o bogată participare, cea de la Sărăţeni fiind urmată şi de o expunere pe teme medicale, susţinută de dr. Farkas Zoltán din staţiune. S-a hotărît ca în viitor asemenea întîlniri să fie însoţite şi de organizarea unor expoziţii cu diferite lucruri de mînă executate de femei, care să constituie şi un util schimb de experienţă. S-au făcut totodată numeroase abonamente la revista „Femeia“, numărul total al acestora ridicîndu-se în oraş la 412. Sîmbătă, 25 februarie, din iniţiativa comitetului de femei s-a organizat tradiţionalul „bal al căsătoriţilor“, cu invitaţii speciale, la care au luat parte peste 300 de persoane, printre care şi mulți vîrstnici. Reluarea curselor de pasageri „NAVROM“ NAVROM comunică reluarea tuturor curselor de pasageri pe Dunăre. Astfel navele de călători efectuează curse zilnice pe braţele Sf. Gheorghe, Sulina şi Chilia, pe sectoarele Brăila — Galaţi — Tulcea, Brăila — Piatra Frecăţei, Hîrşova — Măraşu — Brăila; Cernavoda — Brăila; Călăraşi — Ostrov; Tr.-Severin — Ostrovu Mare şi Orşova — Moldova Veche. De asemenea, între Orşova şi Moldova Veche au început să circule din nou navele rapide. MĂRŢIŞOR .. (Fotó: Z. HARAGOS) Ilink, pe aceleaşi lungimi de undă... In fiecare zi, radioul, prietenul nedespărţit al casei, ne aduce veşti, ne conectează direct la marele clocot al ţării. Ne-am obişnuit cu evaltajul cald şi larg deschis prin care ni se adresează. Bucurii, emoţii, trăiri. Ne informează şi, în acelaşi timp, ne formează gîndul şi năzuinţa. Studioul de radio Tg.-Mureş. Impresionantă împărăţie, a cuvintelor, loc de întilnire a vocilor care, apoi, se reamplifică, să ajungă in casa noastră, a fiecăruia. Deşi îngemănată cu munca zilnică din redacţia unui ziar, in studio, atmosfera, specificul, sunt cu totul diferite. Poate tocmai de aici izvorăşte farmecul. Coridoare, uşi, paşi grăbiţi. Şi, totuşi, linişte! Se lucrează. La fiecare uşă alt sunet. Aici, o voce. Dincolo, nu înţelegi nimic — se derulează o bandă de magnetofon. Muzică, foşnet de pădure, dialog, tunete, tropote. Pentru ca noi, ascultătorii, să avem o ambianţă plăcută, să fim transpuşi in medii reale şi să simţim cit mai firesc împrejurarea, redactorii şi specialiştii din studio nu fac rezervă de energie şi talent. Şi ei folosesc foarfecă — cu mult mai des decit in redacţie. Odată sosit cu reportofonul încărcat de ginduri şi vorbe înregistrate, munca abia începe. De două-trei ori sunt mai multe cuvinte decit intră în emisiune. Trebuie selectate, orinduite logic. Intr-un cuvint, necesitatea eliminării neesenţialului. Apoi, bătălia cu secunda. In ziar, spaţiul paginilor. La radio — timpul: minutul, secunda. Apare, aşadar, , foarfecă. Şi, mai ales, măiestria de a o minui cu subtilitate, pentru a întări ieleea. Totul se cronometrează, se redimensionează pentru a înălţa o piramidă simetrică şi echilibrată a emisiunii. Zilnic, patru ore de emisie. De 15 ani, in fiecare zi, pe aceleaşi lungimi de undă, studioul tîrgumureşean transmite vibraţia vieţii şi a izbinzilor din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna. O singură redacţie a studioului — două colective frăţeşti închegate, cimentate in gind şi în dăruire. Aceleaşi lungimi de undă: 202 şi 318 metri, zilnic, intre orele 6,00—7,00 şi 16,30—19,30. In limbile română şi maghiară, prin tabloul dreptunghiular cu butoane şi cadran de sticlă din colţul camerei, studioul comunică cu noi. Ne-am gindit vreodată ce înseamnă cuvîntul transmis? înaltă responsabilitate comunistă, talent, inovaţie şi îndemn. Armonie, frumuseţe, căldură şi sensibilitate. E vocea noastră directă, nemijlocită; sînt ideile spuse, năzuinţele pe care le nutrim. E schimbid de idei: opinia, opţiunea maselor largi de oameni ai muncii, a celor mai diferite categorii sociale; oglinda vieţii cotidiene, militante, cu ideal precis definit, cu inulte scopuri uimane, etice specifice societăţii pe care o făurim cu întreaga noastră fiinţă. Studioul de radio Tg.-Mureş. O clădire retrasă, ferita de zgomotul străzii. In interiorul ei clocotesc inimi, se întrepătrund voci, vibrează timpul. Totul pentru ascultător, pentru bucuria lui, pentru clipele sale de răgaz şi instruire profesională, politică, etică. Există şi aici un fel de tipografie. Bineînţeles cu totul alta decit a ziarului: e încrengătura de aparate complicate prin care trece cuvîntul. Cuvint curat, îngrijit redat. Corpul tehnic al studioului: tehnicieni de înaltă ţinută, pasionaţi, care se contopesc intru totul cu ideea reporterului. Masa de mixaj — surprinsă în fotografie — aparatminune. Nimic exagerat în această afirmaţie: el cuplează mai multe magnetofoane sau microfoane deodată, poate înregistra simultan, pe o singură bandă, cele mai diferite efecte sonore. Creează iluzia celor mai nebănuite situaţii: de la ciripitul păsărilor pînă la paşii de pe trotuar. Pe pelicula fotografică: Szekrényi Tiberiu, operator principal şi Gyárfás Eva, operatoare de sunet. Dar, cite curiozităţi nu există intr-un studio de radio? „Aici Studióid de radio Tg.Mureş, Bună ziua stimaţi ascultători.. — Bună ziua, dragi prieteni, vă ascultăm cu plăcere . ■. PETRE GIURGIU EPISODUL XXXV Dacă aş fi... Mannix Dacă aş fi Mannix aş primi orice ofertă. Bunăoară, m-aş angaja să descopăr cele două multicare proprietatea „Prodcomplex“ Tg.-Mureş. Spun proprietatea, deoarece îi aparţin, achitându-le cu acte în regulă. Le-a achitat, dar nu se ştie de urma lor. Mai concret, întreprinderea nu le mai posedă. Cum s-au petrecut lucrurile? Cu mai bine de doi ani în urmă, la 17 februarie 1971, pentru satisfacerea nevoilor de transport intern, „Prodcomplex“ Tg.-Mureş comandă trei multicare tip D-22-1 şi trei remorci tip D. Renger. După un an de zile, la 24 februarie 1972, remorcile s-au preluat, s-au recepţionat şi s-au achitat. Apoi au sosit şi multicarele (două la număr). Dacă nu soseau, nu s-ar fi achitat costul lor. In acelaşi an, la datele de 9 şi 10 august, conform facturilor nr. 40.137 şi 40.140, „Prodcomplex“ a achitat suma de 91.917 lei. Dar multicarele nicăieri. Există în schimb remorcile. Că să faci însă cu remorcile fără multicare? Aşa că, neexistînd multicarele, remorcile stau nefolosite. Dar banii statului s-au dus. Dacă aş fi Mannix le-aş da de urmă cît ai bate din palme. Fiindcă nu sînt ceea ce aş vrea, renunţ la această treabă, lăsînd-o pe seama miliţiei şi a altor organe cu puteri mai mari. Şi sunt sigur că le vor găsi, aşa cum au găsit şi altele. Iată, de pildă, o instalaţie de sudură electrică. Tot aici, la „Prodcomplex“ Tg.-Mureş. A fost preluată de întreprindere la 21 august 1969. Reţineţi. 1969, în baza ordinului de transfer nr. 16.037 din 13 august a aceluiaşi an. A preluat-o de la Uzina mecanică „Nicovala“ din Iaşi inginerul Farago Emeric, delegat din partea întreprinderii. Instalaţia respectivă, denumită tehnic „Instalaţie de sudură electrică cu baza bandajului sub strat protector de flux (f) 850 — 1.100 mm“, a fost recepţionată la 23 august 1969. Figurează la nr. de inventar 40.718 cu o valoare de 408.655 lei. De atunci şi pînă în prezent, această instalaţie n-a fost ,,instalată“, îmbătrînind fără a face vreun serviciu. In schimb, s-a calculat în această perioadă amortisment în valoare de 113.061 lei. In stadiul de odihnă se află și cuptorul de forjă cu vatra mobilă din hala metalurgică. Acesta a fost confecţionat în cadrul întreprinderii. A costat, desigur, HaruT* '(depunîndu-se pentru cel muncă și folosindu-se materiale. „ v La 31 decembrie 1968 cuptorul a fost înregistrat ca mijloc fix la nr. 40.592 (fișa 899) cu o valoare de 215.070 lei. Și fix a rămas, nefolosindu-se pînă în prezent, dovedindu-se neutilizabil. Dar s-au calculat amortismente și pentru el, în valoare de 95.492 lei. Tot din fondurile statului. Nu a avut oare nevoie „Prodcomplex“ nici de presa de frezat orizontal la cald, tip M.P.C. pentru piulițe M. 30—50? Aceasta a fost primită prin ordinul de transfer nr. 15.026 din 4 februarie 1971 al M.I.C.M. de la Fabrica de şuruburi din Braşov. La 19 martie 1971, prin procesul verbal nr. 9.801 a fost recepţionată. Valoarea ei este de 1.407.000 lei. Dar n-a fost pusă nici aceasta în funcţiune. In schimb s-a plătit amortisment 162.511 lei. Lista instalaţiilor şi utilajelor procurata dar nefolosite continuă. In faţa magaziei centrale se odihneşte, nu de azi, de ieri, ci din 19 ianuarie 1971 o celulă electrică de 10 KV, achiziţionată de întreprindere în cadrul lucrărilor de dezvoltare a producţiei. Se motiva că este necesară pentru alimentarea cu energie electrică. După cum se vede. Insă, întreprinderea n-a mai avut nevoie de energie electrică, pentru care s-a achitat, cu factura nr. 8.813 din 19 ian. 1971 suma de 225.033,25 lei. Este adevărat faptul că de atunci pînă în prezent, de ce, de ce nu, nu s-a putut face recepția ei definitivă. Din acest motiv nu s-a calculat nici cota de amortizare. Bineînţeles, n-a fost nici folosită. Tot în faţa magaziei centrale se află şi o maşină automată de filetat piuliţe, tip 2.062, importată din Uniunea Sovietică. Stă aici din 16 august 1971, aşa cum a venit. De ce? Fiindcă întreprinderea nu are nevoie de ea. S-ar spune că undeva au existat mai multe maşini de acest fel decît ar fi fost nevoie. Şi ca să nu apară ca stoc supranormativ, maşina automată a fost repartizată automat la Direcţia judeţeană de industrie locală a judeţului Mureş. Aceasta, la rindul ei, tot automat a repartizat-o la „Prodcomplex“. Şi aici a rămas fără a se folosi măcar o clipă. Nici nu s-a încercat. Nu cum funcţionează, dar nici dacă nu cumva altă întreprindere ar avea nevoie de ea. Cu exemplele, noi ne oprim aici. Credem însă că organele economice şi alte organe în drept, nu se opresc. Militând cu perseverenţă pentru folosirea cu eficienţă maximă a banuluipublic, a fiecărui utilaj, a fiecărei instalaţii, ele vor continua şi, sîntem siguri, vor da de urmele şi a altor utilaje pentrucare s-au plătit bani grei dar s-au abandonat cu multă uşurinţă. Se vor găsi, de asemenea, şi vinovaţii, toţi cei care au dat şi mai dau dovadă de superficialitate şi lipsă de răspundere în gospodărirea avutului poporului. P. POPŞOR in atenţia alegătorilor In unele circumscripţii electorale judeţene şi municipale din Tîrgu-Mureş au loc alegeri parţiale de deputaţi pentru Consiliul popular judeţean şi pentru Consiliul popular municipal. In ziua de duminică, 4 martie 1973, cu începere de la ora 6 dimineaţa, vor avea loc alegerile de deputaţi în circumscripţiile electorale nr. 2, 7, 19, 21, 30 şi 41, precum şi în circumscripţiile electorale municipale nr. 9, 32, 49, 138 şi 156 in municipiul Tîrgu-Mureş. Alegătorii din circumscripţiile electorale menţionate sunt chemaţi să se prezinte la vot, după locul domicilierii, la următoarele secţii de votare: Şcoala generală nr. 4 din str. Horea nr. 23. Aici vor vota alegătorii din circumscripţia electorală judeţeană nr. 2 şi municipală nr. 9, deci străzile: Kossuth L. nr. 1—73, 2—48. Şcolii: Bartók Béla, Poligrafiei, Horea, Baladei, Arany János, Cloşca, Institutul pedagogic, str. N. Iorga nr. 1. Aici vor vota alegătorii din circumscripţia electorală judeţeană nr. 7 şi municipală nr. 32, deci străzile: Avram Iancu nr. 1—35, 29 36, Pasajul Palas, B-dul 1 Mai, str. Brigadierilor, N. Iorga, Cosminului, Spitalului Vechi, Topliţa, Doiceşti, Azuga. Şcoala generală nr. 7 din str. 7 Noiembrie nr. 49. Aici vor vota alegătorii din circumscripţia electorală municipală nr. 49, deci blocurile de locuinţe nr. D 1, D 3, D 5, D/7, D 9, D/ll, din strada Floreasca. Căminul de zi Tîrgu-Mureş str. Voinicenilor nr. 43. Aici vor vota alegătorii din circumscripţia electorală judeţeană nr. 19, deci străzile: Serg. maj. loan Roman, Serg. maj. Ionel Giurchi, Florilor, Serg. maj. Lazăr Blejnari, Plt. adj. David Rusu, Agricultorilor, Benefălău, Şoimilor, Plopilor, leacului, __ Serg. maj. Mircea Robu, Verde, Sîntana, Voinicenilor nr. 91—139, 78—136. Şcoala generală nr. 5 str. Kossuth L. nr. 105. Aici vor vota alegătorii din circumscripţia electorală judeţeană nr. 21, deci străzile: Kossuth L. nr. 75—109, 50—126, Uzinei, Morii, P-ţa Matei Corvin, Parcului 23 August, str. Elba, Insulei, Putnei, Somnului, Salcîmilor, Sebeşului, Belşugului, Sibiului, Şincai, Cuza-Vodă nr. 73—109, 56 80, Ghiocelului, Govora, Pîrîului, Liceul nr. 5 din str. Ialomiţa nr. 6. Aici vor vota alegătorii din circumscripţia electorală judeţeană nr. 30, deci străzile: Doftanei, Cernei, Băneasa nr. 2—8, 1—37 şi blocurile de locuinţe ale Fabricii de zahăr din str. Fabricii de zahăr nr. 9—11, str. M. Bălcescu nr. 1—21 şi 12—48 şi blocurile 25, 27, 29, 31, 50, 52, 54, 54/D str. Libertăţii blocurile turn nr. 103, 105, 107, 109, 111. Liceul nr. 4 din str. Suceava nr. 7. Aici vor vota alegătorii din circumscripţia electorală municipală nr. 138, deci strada: Gheorghe Doja nr. 1—55, 2—34. Şcoala generală nr. 14 str. Tudor Vladimirescu nr. 122. Aici vor vota alegătorii din circumscripţia electorală municipală nr. 156, deci strada Braşovului, blocurile turn nr. 1 şi 3, Şcoala generală nr. 1 din str. Gheorghe Doja nr. 202. Aici vor vota alegătorii din circumscripţia electorală judeţeană nr. 41, deci străzile: Gheorghe Doja, blocurile nr. 185/A, 185/B, 185/C, 185/D, 187/A, 187/B, 187 /C, 187/D, 187/B, 187/F, 189/A, 189/B, 189/C, 191/A, 191/B, 191 /C, 193/A, 193/B, și str. Gheorghe Doja nr. 195—259, 200— 264, străzile: Rampei, Scurtă, Dealului, Sapei, Toamnei, 8 Martie, Sudului. Listele electorale se pot consulta la Consiliul popular municipal pînă în ziua de 3 martie inclusiv.