Steaua Roşie, ianuarie 1974 (Anul 25, nr. 1-25)
1974-01-03 / nr. 1
Adunarea comitetului comunal de partid Bichiş cu activul Prin muncă organizată, responsabilă, se pot obţine rezultate mai bune In comuna Bichiş ramura economică de bază este agricultura. Nu Intîmplător darea de seamă a comitetului comunal de partid a pus pe primul plan analiza situaţiei economice din C.A.P., abordîndu-se bineînţeles şi alte probleme majore ale vieţii organizaţiilor de partid, ale comunei. Dezbaterile s-au desfăşurat în spirit critic şi autocritic, arătîndu-se lipsurile care s-au manifestat destul de frecvent în activitatea organizaţiilor de bază din C.A.P. Există şi rezultate bune, dar ele puteau fi şi mai bune. De exemplu, în cursul anului trecut, s-au obţinut producţii frumoase de struguri, soia şi tutun. La struguri au fost planificate 4.000 kg la ha şi s-au obţinut 4.600 kg la ha, la soia s-au planificat 1.100 kg la ha şi s-au obţinut 1.100 kg, iar la tutun au fost planificate 1.100 kg la ha şi s-au obţinut 1.200 kg. Dar marea majoritate a indicatorilor de plan la celelalte culturi n-au fost îndepliniţi, obţinîndu-se producţii la ha foarte mici. La cultura griului, deşi s-au administrat 200 kg azotat la ha, iar 150 ha au fost erbicidate — nu s-a obţinut producţia planificată. In loc de 2.350 kg la ha s-au realizat 1.560 kg la ha în medie, rezultate slabe obţinîndu-se la brigada din Gîmbuţ care a obţinut doar 900 kg la ha. Aşa cum arăta tovarăşul Mihály Ferenc — preşedintele C.A.P. — nu se poate spune că nu s-au depus eforturi, dar organizaţiile de partid nu au găsit toate căile pentru mobilizarea oamenilor la muncile agricole în timpul optim. Dacă din suprafaţa de 60 ha planificată a fi cultivată cu cartofi la Ozd s-au realizat doar 40 ha, este tot o lipsă de organizare. Nu a fost asigurată sămînţa în primăvară. Brigada din Ozd a luat măsuri din timp şi pentru a asigura însămînţarea întregii suprafeţe planificate pentru anul 1974. Şeful fermei zootehnice — ing. Mihály József — arăta că sectorul zootehnic, care numără peste 150 vaci cu lapte, nu are rezultate la înălţimea posibilităţilor. Neexistenţa îngrijitorilor permanenţi la vite a condus la obţinerea unor producţii slabe. La ora actuală nu este asigurat necesarul de furaje decît în procent de 70, nu s-a realizat nici planul de însilozare (au fost planificate 20 ha pentru însilozat şi nu s-a însămînţat nici un hectar). în această situaţie se impune ca furajarea animalelor să se facă cît mai raţional pentru a se preveni risipa de furaje. In cuvîntul său tovarăşul Marton Francisc — vicepreşedintele consiliului popular — a arătat că situaţia deficitară a furajelor poate fi rezolvată prin strîngerea cocenilor de porumb aflaţi pe hotar (!). Rezultatele slabe obţinute în cadrul C.A.P. se datoresc — arăta tovarăşul Ballai Ioan, secretarul comitetului de partid din C.A.P. — nu numai condiţiilor climaterice nefavorabile ci şi faptului că prea puţin s-a simţit prezenţa comitetului de partid al C.A.P., datorită spiritului de automulţumire care şi-a făcut loc, iar în organizaţiile de bază prea puţin s-a analizat în mod concret munca în cadrul C.A.P. Nu au fost traşi la răspundere cooperatorii — printre care mulţi comunişti — cînd nu s-au achitat de obligaţiile ce le reveneau. Colaborarea între brigadieri şi secretarul organizaţiei de bază a lăsat de dorit. Anul 1974 trebuie să aducă recolte mai bogate, întrucît s-a însămînţat toată suprafaţa planificată în condiţii calitative bune, ca rod al strînsei conlucrări cu S.M.A. Luduş, cu secţia de mecanizare. Pentru asigurarea producţiilor record ale anului 1974 — arăta tovarăşul Vasile Răchită de la S.M.A. Bichiş, mecanizatorii sunt pregătiţi să transporte încă în aceste zile cea mai mare parte a îngrăşămintelor pe cîmp, pentru a putea fi administrate la timpul potrivit. Cele 7 organizaţii de bază din C.A.P. numără 256 de membri, reprezentând o puternică forţă de influenţă în rîndul cooperatorilor. Secretarii organizaţiilor de bază trebuie să manifeste mai mare preocupare pentru întărirea în continuare, numerică şi calitativă, a organizaţiilor de bază. Tinerii trebuie atraşi mai mult în munca din C.A.P., să se ia o atitudine mai hotărîtă faţă de indisciplinaţi, faţă de cei certaţi cu punctualitatea. Din populaţia activă a C.A.P., 51 la sută sînt femei. Totuşi ele reprezintă în rîndul membrilor de partid doar un procent de 29, ceea ce desigur este foarte puţin. Se impune ca organizaţiile de bază să se preocupe de primirea femeilor în rîndurile partidului, promovîndu-le totodată în munci de răspundere, de conducere — aşa cum prevede hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973. Primirea femeilor în partid şi promovarea lor în funcţii de conducere (de brigadieri) vor avea ca rezultat întărirea organizaţiilor de partid şi vor contribui la creşterea prestigiului lor în mase, la realizarea sarcinilor de plan. Cooperatorii din satele comunei Bichiş care şi-au spus cuvîntul în adunare au arătat că, printr-o strînsă colaborare între comitetul comunal de partid, comitetul de partid pe C.A.P., , organizaţiile U.T.C., organizaţiile de femei, rezultatele viitoare vor putea fi dintre cele mai bune. Organizaţiile de partid vor trebui să treacă, în lumina indicaţiilor preţioase date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul Consfătuirii de la C.C. al P.C.R. cu primii secretari ai comitetelor judeţene de partid şi cu secretarii cu problemele organizatorice, la folosirea şi antrenarea într-o măsură sporită a activului de partid în întreaga activitate, lărgindu-1 şi împrospătîndu-1 continuu. Viaţa confirmă că prin antrenarea activului se pot rezolva probleme în aparenţă complicate în viaţa şi activitatea C.A.P. Credem că acest lucru este valabil şi pentru activul de partid şi C.A.P. din Bichiş. MÁTÉ andrei corespondent al ziarului „Steaua roşie" 1CPKL.Ii mmm Realizările obţinute în întreaga noastră economie naţională au determinat ca procesul de economisire bănească să ia în ultimii ani o mare amploare, cuprinzind mase din ce in ce mai largi. Programul dezvoltării economice şi social-culturale a ţării în perioada viitoare, adoptat de Congresul al X-lea al partidului, deschide şi activităţii de economisire noi perspective. In aceste condiţii, organizarea la un nivel calitativ superior a deservirii populaţiei — obiectiv central al activităţii Casei de Economii şi Consemnaţiuni, constituie o sarcina obligatorie pentru toate unităţile C.E.C. Faţă de această situaţie conducerea Sucursalei judeţene C. C. a luat măsura extinderii reţelei de unităţi mandatare în instituţii, întreprinderi şi organizaţii, înfiinţind în anul 1973 un număr de 38 ghişee C.E.C., din care 16 cu gestiune şi 23 cu borderou de legătură. Aceste ghişee s-au înfiinţat cu acordul conducerii unităţilor, fiind numiţi să efectueze aceste operaţiuni salariaţii indicaţi de conducere, care au fost instruiţi de către lucrătorii C.E.C. în scopul deservirii corecte a depunătorilor la locul de muncă. Ghişeele C.E.C. cu gestiune primesc depuneri iniţiale şi pot emite librete de economii cu dobîndă şi librete de economii cu dobîndă şi cîştiguri Depunerile ce se efectuează prin aceste ghişee C.E.C. pot fi nominale, la vedere, cu sau fără clauze de împuternicire şi necondiţionate. Ghişeele C.E.C. cu gestiune nu primesc depuneri pe termen sau depuneri condiţionate şi nici depuneri cu dispoziţii testamentare. a n ■ * Depunerile pe librete de economii prin ghişeele C.E.C. cu gestiune din instituţii, întreprinderi şi organizaţii, se pot efectua în numerar sau prin virament. Depunerile prin virament se efectuează pe baza consimţământului scris al depunătorilor prin care aceştia solicită să li se depună ocazional sau cu regularitate la C.E.C. o anumită sumă din salariu sau din alte drepturi băneşti. Asemenea depuneri se pot face numai în instituţiile, întreprinderile şi organizaţiile în care funcţionează ghişee C.E.C Consimţămintele pot fi revocate pericînd de către depunători. Ghişeele C.E.C. cu borderou de legătură din instituţii, întreprinderi şi organizaţii, primesc documentele în legătură cu operaţiunile de primire şi restituire a economiilor băneşti şi sumele pe care le depun salariaţii din instituţia, întreprinderea sau organizaţia respectivă. Restituie imediat solicitanţilor, în cazul în care au numerar rezultat din depunerile efectuate în aceeaşi zi, sume pină la 500 de lei, restituirea făcîndu-se numai pentru valoarea integrală a documentului. Documentează zilnic, sau cel mai târziu a doua zi, pe bază de borderou, faţă de unitatea C.E.C. proprie sau P.T.T.R. de care depind sumele rezultate din operaţiunile efectuate, prezentând acesteia documentele de depuneri şi restituire, precum şi libretele de economii pentru efectuarea operaţiunilor. De menţionat faptul că şi ghişeele C.E.C. cu borderou de legătură primesc depuneri pe bază de consimţămînt scris al depunătorului prin care acesta solicită să i se depună cu regularitate la C.E.C. o anumită sumă din salariu sau din alte drepturi băneşti. Aceste ghişee nu primesc consimţăminte pentru depuneri ocazionale. Salariaţii unităţilor unde funcţionează ghişee C.E.C., pot apela cu încredere la serviciile acestora pe linia operaţiunilor C.E.C., întrucît aceste unităţi fac o deservire operativă şi corectă la locul de muncă şi cunosc toate obligaţiile ce le revin legat de această activitate. I. GHERMAN director adjunct la Sucursala judeţeană C.E.C. Mureş In curînd, o nouă șarjă... în secţia decor a întreprinderii de sticlărie şi faianţă din Sighişoara Semne bune anulare... Convorbire cu tovarăşul VASILE OPREA POPA, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor de consum Mureş — Iată-ne deci, în anul 1974, penultimul din actualul cincinal. Fără doar şi poate, ca şi în toate domeniile de activitate, pentru acest an în cooperaţia de consum se prevăd ritmuri înalte. V-am ruga să ne relataţi, pentru a informa cititorii, asupra perspectivelor in domeniul aprovizionării. — Intr-adevăr, în acest an şi în faţa cooperaţiei de consum stau sarcini mari. Astfel, volumul desfacerilor va marca faţă de anul 1973, o creştere de 102 milioane lei, cele mai mari sporuri fiind prevăzute la mărfurile industriale mult solicitate de populaţie, la care urmează să înregistrăm o creştere de 12,4 la sută. De exemplu, la confecţii şi tricotaje volumul desfacerilor va creşte cu 16 milioane lei, la încălţăminte cu peste două milioane lei, unităţile noastre vor pune la dispoziţia cumpărătorilor, în comparaţie cu anul 1973, cu500 de televizoare mai mult, cu 1.500 garnituri de mobilă de bucătărie, cu 188 mii metri pătraţi de carton asfaltat etc. — Care sunt principalele obiective spre care vă îndreptaţi atenţia în domeniul desfacerii? — O coordonată principală a activităţii noastre în noul an o reprezintă, concomitent cu creşterea volumului mărfurilor, aprovizionarea ritmică a unităţilor, în primul rînd cu mărfurile de cerinţă zilnică. De asemenea, în centrul atenţiei noastre stă creşterea calificării lucrătorilor, a răspunderii lor faţă de sarcinile încredinţate, sporirea respectului faţă de cumpărători. — în ultimii ani, cooperaţia de consum din judeţul nostru a făcut paşi deosebit de importanţi pe calea dezvoltării şi modernizării reţelei comerciale. Ce aveţi în plan pentru 1974? — Şi în acest an vom continua activitatea de dezvoltare şi modernizare a reţelei de desfacere, pentru ridicarea activităţii comerciale la nivelul cerinţelor actuale şi de perspectivă. In acest scop avem prevăzut un fond de investiţii în valoare de 14.660.000 lei. Construim la Iernut un mare complex de alimentaţie publică, la Sîngeorgiu de Pădure un magazin universal, alte magazine universale la Sărmaşu, Batoş, Caşva şi in alte localităţi. Pe lingă cele 10 magazine universale noi, vom moderniza şi specializa 35 de raioane în magazinele existente, creînd condiţii corespunzătoare pentru un comerţ civilizat, prin autoservire sau expunere deschisă. Importante fonduri vom aloca pentru dezvoltarea bazei materiale a laboratoarelor şi carmangeriilor, prin dotarea lor cu utilaje şi agregate frigorifice. — O sarcină importantă ce stă în faţa cooperaţiei de consum o constituie satisfacerea solicitărilor populaţiei cu o gamă tot mai largă de servicii. Ce intenţionaţi să întreprindeţi in această direcţie? — In anul 1973, unităţile noastre de producţie şi prestări de servicii au obţinut rezultate bune, depăşindu-şi sarcinile de plan, valoric, cu 14 milioane lei. Anul acesta, volumul producţiei şi prestaţiilor va creşte cu 8 la sută faţă de anul trecut. Această creştere se va realiza prin dezvoltarea şi diversificarea prestaţiilor, prin înfiinţarea unor unităţi şi servicii din cele mai solicitate de populaţie, cum ar fi, de pildă, croitorii şi cizmării, ateliere de tîmplărie, de cioplit piatră şi altele. Concomitent cu înfiinţarea de noi unităţi, cele existente vor fidotate cu sculeşi utilaje noi (maşini de cusut, de tricotat etc.) în vederea creşterii productivităţii muncii şi îmbunătăţirii calităţii lucrărilor. De altfel, in domeniul prestărilor de servicii, îmbunătăţirea calităţii şi reducerea termenului de execuţie reprezintă una din preocupările noastre permanente. Trebuie să subliniem şi faptul că prin dezvoltarea şi diversificarea producţiei şi prestărilor de servicii, unităţile noastre îşi vor spori aportul la aprovizionarea populaţiei cu o gamă largă de bunuri de consum. De la aceste unităţi ne-am propus să livrăm anul acesta pentru fondul pieţii bunuri de consum în valoare de 63 milioane lei, reprezentând o creştere cu 19 la sută faţă de 1973. Printre altele, vom livra şi 280 tone de conserve şi semiconserve de legume. „ Am reţinut faptul că anul acesta se prevăd creşteri importante atît în privinţa desfacerilor, cît şi a producţiei şi prestărilor. Dar ce ne puteţi spune despre cealaltă latură a activităţii cooperaţiei de consum, achiziţiile? — In această privinţă milităm pentru a atrage un volum cît mai mare de produse agroalimentare din disponibilul populaţiei de la sate. Pentru aceasta, ne procupăm de încheierea unor convenţii şi contracte cu producătorii, în vederea achiziţionării unor cantităţi sporite de ouă, păsări, porci, fasole, legume şi alte produse. Avem toată garanţia că in acest an vom înregistra rezultate superioare şi în activitatea de achiziţii. Convorbire realizată de P. POPSOR O experienţă care merită a fi preluată. Microcantinele din Luduş Pornind de la faptul că într-un oraş ca Luduşul, cu multe unităţi mici, dispersate, trebuie să se ţină seama de posibilităţile practice de aprovizionare la locul de muncă, sub îndrumarea Comitetului bivnnicpsi de partid, cu sprijinul Consiliului popular şi al Consiliului orăşenesc al sindicatelor, au fost înfiinţate 5 microcantine, organizate în cinci zone ale oraşului, spre a se putea deservi 5 grupuri de întreprideri şi instituţii apropiate. Aceste microcantine sunt de fapt puncte de aprovizionare la locul de muncă, cu preparate calde şi produse alimentare, care funcţionează la Consiliul popular orăşenesc, la exploatarea întreprinderii de gospodărie comunală şi locativă, la întreprinderea de industrie locală, la cooperativa de consum şi la Topitoria de cînepă. Este în curs de înfiinţare o microcantină şi la Fabrica de zahăr. „Mama" microcantinelor este cantina-restaurant a cooperativei de consum, situată în zona blocurilor. Această cantină, bine gospodărită, care are la ora actuală 400 de abonaţi, asigură, aşadar, aprovizionarea interuzinală, furnizînd mîncărurile calde pentru cele 5 „sucursale“, precum şi unele preparate. Alte preparate se fac chiar la bucătăriile microcantinelor, unde se şi reîncălzesc mîncărurile calde produse de bucătăria centrală. Cum funcţionează, practic, o asemenea „sucursală“? Ne aflăm la microcantina Consiliului popular orăşenesc. Aici au fost amenajate o mică sală de mese, unde se servesc în condiţii de confort mîncărurile şi preparatele, o bucătărie, care pregăteşte şi grătare şi mici, şi un punct alimentar, unde, pe baza comenzilor prealabile, făcute la începerea programului de lucru, se ambalează produsele alimentare solicitate, care apoi sunt distribuite sau în pauze, sau la terminarea programului. Gestionara Maria Bungărdea îşi dă silinţa ca atît servirea mîncărurilor şi gustărilor, cit şi a mărfurilor alimentare să se desfăşoare ordonat, rapid, igienic. Această microcantină deserveşte astfel zilnic salariaţii de la Consiliul popular şi alte instituţii şi întreprinderi din zonă, ca banca, spitalul. Fabrica de lapte-praf, P.T.T.R., respectiv blocurile. Iată o experienţă care merită a fi generalizată. STEFAN I SK STEAUA ROȘIE PAGINĂ 3 Ce are examene . Păşind — aşadar — pragul unui nou an calendaristic, este firesc să ne întrebăm dacă rezultatele activităţii dintr-un domeniu sau altul au fost sau nu de natură să satisfacă exigenţele puse în faţa noastră de conducerea partidului şi statului nostru. Desigur, în momentele acestea studenţii tîrgumureşeni îşi petrec fiecare, într-un loc sau altul, ultimele zile ale vacanţei din anotimpul hibernal. Fapt este însă că pentru toţi cei peste 2.000 de studenţi tîrgumureşeni, certificatul aprecierii trecutului semestru (şi deci a activităţii lor) e dat — mai ales — de rezultatele înregistrate în prima sesiune a anului universitar în curs. In scopul evidenţierii cîtorva aspecte din testul valoric la care ne referim, i-am adresat cîteva întrebări lectorului universitar Mihai Rogaşcă — preşedintele U.A.S.C. din Centrul universitar Tg.-Mureş. Iată — aşadar — doar cîteva întrebări şi tot atâtea răspunsuri: — După cite am fost informaţi, în vederea desfăşurării sesiunii recent încheiate au fost efectuate asidue pregătiri. A fost lansată o adevărată întrecere intre facultăţi sau ani de studiu ... — Mihai Rogoşcă. Intr-adevăr, pornind de la exigenţele puse în faţa tineretului universitar de ultimele documente de partid şi de stat, Centrul universitar — in colaborare cu rectoratele şi decanatele facultăţilor — s-a preocupat îndeaproape de pregătirea sesiunii încheiate nu cu mult timp în urmă. Şi, aşa cum aţi remarcat, la nivelul unor facultăţi sau ani de studiu au fost lansate chemări la întrecere, fiecare urmărind să reliefeze volumul şi calitatea cunoştinţelor studenţilor tîrgumureşeni şi prezenţa cît mai masivă a acestora la examenele planificate. Or, pentru realizarea a ceea ce numeam noi pe atunci „sesiunea calităţii“ au fost luate toate măsurile menite să faciliteze transpunerea în practică a acestui imperativ. Din raţiuni lesne de înţeles, nu mi-am propus să înşir aici preparativele administrative luate la data respectivă în vederea desfăşurării sesiunii. Oricum, bibliotecile, căminele, cantina sau consultaţiile la cerere au favorizat în mare măsură pregătirea studenţilor. — Pentru că vorbeaţi în presesiune de__„prezenţa masivă a studenţilor la examenele de an" cum aţi aprecia acum realizarea acelui deziderat? — M. R. După opinia mea, prezenţa la sesiunea din iarnă ar putea fi considerată ca bună. Mai ales dacă e să avem în vedere că au existat şi studenţi bolnavi. Judecată în procente, aceasta s-ar estima la 98,86 la sută. Ceea ce — evident — nu înseamnă că ea nu putea fi şi de sută la sută, dar ... — Dar dacă... „prezenţa" a fost bună, se pare că unele obiecţii ar comporta în speţă rezultatele obţinute. Ce credeţi? — M. R. Este intr-adevăr un punct mai sensibil al discuţiei noastre, dar şi în acest caz aprecierile sunt favorabile. Mediocritatea — oricum — nu caracterizează sesiunea la care ne referim. Dealtfel, aş putea menţiona — ca să dau un exemplu — că pentru rezultatele bune, Comitetul executiv al U.A.S.R. i-a decernat Institutului pedagogic de 3 ani o diplomă de onoare... — Am înţeles — deci — că per ansamblu situaţia e bună. N-ar fi oare util să informăm cititorii şi cu unele aspecte mai puţin roze din sesiunea de iarnă? — M. R. E însuşi aspectul pe care intenţionam să-l punctez în cadrul discuţiei noastre. Pentru că ar fi — zic eu — greşit ca un calificativ de ansamblu (bun în cazul de faţă) să nu ţină seama şi de unele minusuri înregistrate la nivelul unor facultăţi sau ani de studiu. In fond, de ce nu am recunoaşte că, la unele facultăţi sau ani, „rezultatele" sunt departe de a satisface, însuşi procentul neprezentaţilor şi amînaţilor a crescut faţă de anul trecut de la 0,71 la sută la 1,14 la sută. Aş vrea însă să relev — cu această ocazie — situaţia slabă a studenţilor anului al III-lea matematică-fizică, anului al III-lea teatru şi ai anilor V medicină generală şi pediatrie (şi nu numai a lor' 'a care procentul promovabil aţii este necorespunzător. — Poate că în sensul acesta există şi unele circumstanţe ... — M. R. Fără a scuza lipsa de pregătire a unor studenţi (ce nu şi-au înţeles încă menirea într-un institut sau altul), trebuie spus că unele insuccese îşi au, sursa şi în deficienţele de ordin organizatoric. Ca unul ce-mi desfăşor de mai mulţi ani activitatea în învăţămîntul superior nu mă sfiesc să afirm că e necorespunzătoare structura anului universitar (de unde şi inechitatea în timp a semestrelor universitare). De aici, o inechitate şi în privinţa repartizării examenelor. La drept vorbind de ce studentul anului I (medicină generală, şi nu numai el) susţine un examen în iarnă (anatomia în regnl de fată), iar vara un număr de 6 examene? Or, în sensul acesta, modul în care a fost „soluţionată“ programarea examenului de etică şi deontologie medicală (la anul al V-lea) e mai mult decît semnificativă şi consecinţa e cunoscută — un mare număr de studenţi neprezentaţi! — Suntem totuşi tentaţi să considerăm că unele insuccese îşi au sursa şi în lipsa cursurilor litografiate şi a tratatelor universitare. — M. R. Indiscutabil. Numai că in direcţia aceasta aş dori să formulez următoarea precizare. După cîte cunosc, cadrele de predare din centrul nostru universitar dispun fiecare de cursuri redactate. Dealtfel, în acest sens există şi o indicaţie de partid. Problema e însă că nu dispunem — orice s-ar spune , la ora aceasta, de mijloacele tehnice necesare multiplicării cursurilor. în remă priveşte consider că existenţa unei staţii tehnice de multiplicare la nivelul centrului universitar ar soluţiona şi această problemă — într-adevăr, deloc neglijabilă. Oricum, desfăşurarea sesiunii de care vorbim a reliefat o multitudine de aspecte pozitive şi.. .negative. La reîntoarcerea din această vacanţă (din care mai sînt doar două zile) intenţionăm să realizăm o analiză pe centru universitar. Sîntem încredinţaţi că planul de activitate ce-l vom elabora pentru semestrul al II-lea va avea ca efect obţinerea unor rezultate pe măsura exigenţelor şi pretenţiilor puse în faţa noastră de documentele de partid şi de stat. sesiunea — Interlocutorul nostru, MIHAI ROGOŞCA — preşedintele Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din Centrul universitar Tg.-Mureş UDINI . Pentru rezultatele obţinute în pregătirea viitoarelor lor profesii merită evidenţiaţi — la rubrica noastră — studenţii anilor IV (medicină generală, pediatrie, stomatologie şi teatru), I (istoriegeografie, muzică şi teatru) şi II (muzică, fizică şi chimie). 9 După cîte am aflat la Centrul universitar Tg.-Mureş, numeroşi studenţi se află zilele acestea în staţiunile Braşov, Buşteni, Sinaia, Predeal şi Piriul Rece. O altă parte se exersează sau deprind pe pîrtiile Pietrei Arse tainele schiului. Pentru amatorii artei fotografice este deschisă — într-una din sălile Casei de cultură a studenţilor — expoziţia ..Sărbătorim aniversarea Republicii: 1947 —1973“. Sînt expuse cele mai reuşite lucrări ale studenţilor din cercurile foto (Institutul pedagogic de 3 ani şi I.M.F.). 9 în sesiunea din iarnă, doar 40 (din 51 cîţi numără anul al II-lea educaţie fizică) au reuşit să devină integralişti. Dacă e să avem în vedere că un număr de 9 studenţi au „căzut" la gimnastica de bază (dealtfel, singurul examen), comentariile sînt de prisos... Rubrică realizată de GH. GIURGICI