Steaua Roşie, ianuarie 1974 (Anul 25, nr. 1-25)

1974-01-03 / nr. 1

Adunarea comitetului comunal de partid Bichiş cu activul Prin muncă organizată, responsabilă, se pot obţine rezultate mai bune In comuna Bichiş ramura econo­mică de bază este agricultura. Nu Intîmplător darea de seamă a co­mitetului comunal de partid a pus pe primul plan analiza situaţiei eco­nomice din C.A.P., abordîndu-se bineînţeles şi alte probleme majore ale vieţii organizaţiilor de partid, ale comunei. Dezbaterile s-au desfăşurat în spi­rit critic şi autocritic, arătîndu-se lipsurile care s-au manifestat des­tul de frecvent în activitatea orga­nizaţiilor de bază din C.A.P. Există şi rezultate bune, dar ele puteau fi şi mai bune. De exemplu, în cursul anului trecut, s-au obţinut producţii frumoase de struguri, soia şi tutun. La struguri au fost plani­ficate 4.000 kg la ha şi s-au obţinut 4.600 kg la ha, la soia s-au plani­ficat 1.100 kg la ha şi s-au obţinut 1.100 kg, iar la tutun au fost pla­nificate 1.100 kg la ha şi s-au obţi­nut 1.200 kg. Dar marea majoritate a indicato­rilor de plan la celelalte culturi n-au fost îndepliniţi, obţinîndu-se producţii la ha foarte mici. La cul­tura griului, deşi s-au administrat 200 kg azotat la ha, iar 150 ha au fost erbicidate — nu s-a obţinut producţia planificată. In loc de 2.350 kg la ha s-au realizat 1.560 kg la ha în medie, rezultate slabe obţi­nîndu-se la brigada din Gîmbuţ care a obţinut doar 900 kg la ha. Aşa cum arăta tovarăşul Mihály Ferenc — preşedintele C.A.P. — nu se poate spune că nu s-au depus eforturi, dar organizaţiile de partid nu au găsit toate căile pentru mo­bilizarea oamenilor la muncile agri­cole în timpul optim. Dacă din su­prafaţa de 60 ha planificată a fi cultivată cu cartofi la Ozd s-au rea­lizat doar 40 ha, este tot o lipsă de organizare. Nu a fost asigurată să­­mînţa în primăvară. Brigada din Ozd a luat măsuri din timp şi pen­tru a asigura însămînţarea întregii suprafeţe planificate pentru anul 1974. Şeful fermei zootehnice — ing. Mihály József — arăta că sectorul zootehnic, care numără peste 150 vaci cu lapte, nu are rezultate la înălţimea posibilităţilor. Neexisten­­ţa îngrijitorilor permanenţi la vite a condus la obţinerea unor produc­ţii slabe. La ora actuală nu este asigurat necesarul de furaje decît în procent de 70, nu s-a rea­lizat nici planul de însilozare (au fost planificate 20 ha pentru însilozat şi nu s-a însămînţat nici un­ hectar). în această situaţie se impune ca furajarea animalelor să se facă cît mai raţional pentru a se preveni risipa de furaje. In cu­­vîntul său tovarăşul Marton Fran­­cisc — vicepreşedintele consiliului popular — a arătat că situaţia de­ficitară a furajelor poate fi rezol­vată prin strîngerea cocenilor de porumb aflaţi pe hotar (!). Rezultatele slabe obţinute în ca­drul C.A.P. se datoresc — arăta to­varăşul Ballai Ioan, secretarul co­mitetului de partid din C.A.P. — nu numai condiţiilor climaterice nefavorabile ci şi faptului că prea puţin s-a simţit prezenţa comitetu­lui de partid al C.A.P., datorită spi­ritului de automulţumire care şi-a făcut loc, iar în organizaţiile de bază prea puţin s-a analizat în mod concret munca în cadrul C.A.P. Nu au fost traşi la răspundere coope­ratorii — printre care mulţi comu­nişti — cînd nu s-au achitat de o­­bligaţiile ce le reveneau­. Colabora­rea între brigadieri şi secretarul or­ganizaţiei de bază a lăsat de dorit. Anul 1974 trebuie să aducă recol­te mai bogate, întrucît s-a însămîn­ţat toată suprafaţa planificată în condiţii calitative bune, ca rod al strînsei conlucrări cu S.M.A. Luduş, cu secţia de mecanizare. Pentru asi­gurarea producţiilor record ale anului 1974 — arăta tovarăşul Va­sile Răchită de la S.M.A. Bichiş, mecanizatorii sunt pregătiţi să trans­porte încă în aceste zile cea mai mare parte a îngrăşămintelor pe cîmp, pentru a putea fi adminis­trate la timpul potrivit. Cele 7 organizaţii de bază din C.A.P. numără 256 de membri, re­prezentând o puternică forţă de in­fluenţă în rîndul cooperatorilor. Secretarii organizaţiilor de bază trebuie să manifeste mai mare pre­ocupare pentru întărirea în conti­nuare, numerică şi calitativă, a or­ganizaţiilor de bază. Tinerii trebuie atraşi mai mult în munca din C.A.P., să se ia o atitudine mai ho­­tărîtă faţă de indisciplinaţi, faţă de cei certaţi cu punctualitatea. Din populaţia activă a C.A.P., 51 la sută sînt femei. Totuşi ele re­prezintă în rîndul membrilor de partid doar un procent de 29, ceea ce desigur este foarte puţin. Se impune ca organizaţiile de bază să se preocupe de primirea femeilor în rîndurile partidului, promovîn­­du-le totodată în munci de­ răspun­dere, de conducere — aşa cum pre­vede hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973. Primi­rea femeilor în partid şi promova­rea lor în funcţii de conducere (de brigadieri) vor avea ca rezultat în­tărirea organizaţiilor de partid şi vor contribui la creşterea prestigiu­lui lor în mase, la realizarea sarci­nilor de plan. Cooperatorii din satele comunei Bichiş care şi-au spus cuvîntul în adunare au arătat că, printr-o strînsă colaborare între comitetul comunal de partid, comitetul de partid pe C.A.P., , organizaţiile U.T.C., organizaţiile de femei, re­zultatele viitoare vor putea fi din­tre cele mai bune. Organizaţiile de partid vor trebui să treacă, în lumina indicaţiilor pre­ţioase date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul Consfătuirii de la C.C. al P.C.R. cu primii se­cretari ai comitetelor judeţene de partid şi cu secretarii cu proble­mele organizatorice, la folosirea şi antrenarea într-o măsură sporită a activului de partid în întreaga acti­vitate, lărgindu-1 şi împrospătîn­­du-1 continuu. Viaţa confirmă că prin antrenarea activului se pot re­zolva probleme în aparenţă compli­cate în viaţa şi activitatea C.A.P. Credem că acest lucru este valabil şi pentru activul de partid şi C.A.P. din Bichiş. MÁTÉ andrei corespondent al ziarului „Steaua roşie" 1­C­P­K­L.Ii mmm Realizările obţinute în întreaga noastră economie naţională au de­terminat ca procesul de economisire bănească să ia în ultimii ani o ma­re amploare, cuprinzind mase din ce in ce mai largi. Programul dezvoltării economice şi social-culturale a ţării în perioa­da viitoare, adoptat de Congresul al X-lea al partidului, deschide şi ac­tivităţii de economisire noi perspec­tive. In aceste condiţii, organizarea la un nivel calitativ superior a deser­virii populaţiei — obiectiv central al activităţii Casei de Economii şi Consemnaţiuni, constituie o sarcina obligatorie pentru toate unităţile C.E.C. Faţă de această­ situaţie con­ducerea Sucursalei judeţene C.­ C. a luat măsura extinderii reţelei de unităţi mandatare în instituţii, în­treprinderi şi organizaţii, înfiinţind în anul 1973 un număr de 38 ghi­şee C.E.C., din care 16 cu gestiune şi 23 cu borderou de legătură. A­­ceste ghişee s-au înfiinţat cu acor­dul conducerii unităţilor, fiind nu­miţi să efectueze aceste operaţiuni salariaţii indicaţi de conducere, care au fost instruiţi de către lucrătorii C.E.C. în scopul deservirii corecte a depunătorilor la locul de muncă. Ghişeele C.E.C. cu gestiune pri­mesc depuneri iniţiale şi pot emite librete de economii cu dobîndă şi librete de economii cu dobîndă şi cîştiguri Depunerile ce se efectuea­ză prin aceste ghişee C.E.C. pot fi nominale, la vedere, cu sau fără clauze de împuternicire şi necondi­ţionate. Ghişeele C.E.C. cu gestiune nu primesc depuneri pe termen sau de­puneri condiţionate şi nici depuneri cu dispoziţii testamentare. a n ■ * Depunerile pe librete de economii prin ghişeele C.E.C. cu gestiune din instituţii, întreprinderi şi organiza­ţii, se pot efectua în numerar sau prin virament. Depunerile prin virament se e­­fectuează pe baza consimţământu­lui scris al depunătorilor prin care aceştia solicită să li se depună oca­zional sau cu regularitate la C.E.C. o anumită sumă din salariu sau din alte drepturi băneşti. Asemenea de­puneri se pot face numai în insti­tuţiile, întreprinderile şi organiza­ţiile în care funcţionează ghişee C.E.C Consimţămintele pot fi revocate pericînd­ de către depunători. Ghişeele C.E.C. cu borderou de legătură din instituţii, întreprinderi şi organizaţii, primesc documentele în legătură cu operaţiunile de pri­mire şi restituire a economiilor bă­neşti şi sumele pe care le depun salariaţii din instituţia, întreprin­derea sau organizaţia respectivă. Restituie imediat solicitanţilor, în cazul în care au numerar rezultat din depunerile efectuate în aceeaşi zi, sume pină la 500 de lei, resti­tuirea făcîndu-se numai pentru va­loarea integrală a documentului. Documentează zilnic, sau cel mai târziu a doua zi, pe bază de bor­derou, faţă de unitatea C.E.C. pro­prie sau P.T.T.R. de care depind sumele rezultate din operaţiunile e­­fectuate, prezentând acesteia docu­mentele de depuneri şi restituire, precum şi libretele de economii pentru efectuarea operaţiunilor. De menţionat faptul că şi ghi­şeele C.E.C. cu borderou de legă­tură primesc depuneri pe bază de consimţămînt scris al depunătorului prin care acesta solicită să i se depună cu regularitate la C.E.C. o anumită sumă din salariu sau din alte drepturi băneşti. Aceste ghişee nu primesc consimţăminte pentru depuneri ocazionale. Salariaţii unităţilor unde funcţio­nează ghişee C.E.C., pot apela cu încredere la serviciile acestora pe linia operaţiunilor C.E.C., întrucît aceste unităţi fac o deservire opera­tivă şi corectă la locul de muncă şi cunosc toate obligaţiile ce le revin legat de această activitate. I. GHERMAN director adjunct la Sucursala judeţeană C.E.C. Mureş In curînd, o nouă șarjă... în secţia decor a întreprinderii de sticlărie şi faianţă din Sighişoara Semne bune anul­are... Convorbire cu tovarăşul VASI­LE OPREA POPA, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor de consum Mureş — Iată-ne deci, în anul 1974, penultimul din actualul cincinal. Fără doar şi poate, ca şi în toate domeniile de activitate, pentru acest an în cooperaţia de consum­ se pre­văd ritmuri înalte. V-am ruga să ne relataţi, pentru a informa cititorii, asupra perspectivelor in domeniul aprovizionării. — Intr-adevăr, în acest an şi în faţa cooperaţiei de consum stau sar­cini mari. Astfel, volumul desfaceri­lor va marca faţă de anul 1973, o creştere de 102 milioane lei, cele mai mari sporuri fiind prevăzute la mărfurile industriale mult soli­citate de populaţie, la care urmează să înregistrăm o creştere de 12,4 la sută. De exemplu, la confecţii şi tri­cotaje volumul desfacerilor va creş­te cu 16 milioane lei, la încălţămin­te cu peste două milioane lei, uni­tăţile noastre vor pune la dispozi­ţia cumpărătorilor, în comparaţie cu anul 1973, cu­­500 de­ televizoare mai mult, cu 1.500 garnituri de mobilă de bucătărie, cu 188 mii metri pă­traţi de carton asfaltat etc. — Care sunt principalele obiecti­ve spre care vă îndreptaţi atenţia în domeniul desfacerii? — O coordonată principală a ac­tivităţii noastre în noul an o re­prezintă, concomitent cu creşterea volumului mărfurilor, aproviziona­rea ritmică a unităţilor, în primul rînd cu mărfurile de cerinţă zilni­că. De asemenea, în centrul aten­ţiei noastre stă creşterea calificării lucrătorilor, a răspunderii lor faţă de sarcinile încredinţate, sporirea respectului faţă de cumpărători. — în ultimii ani, cooperaţia de consum din judeţul nostru a făcut paşi deosebit de importanţi pe ca­lea dezvoltării şi modernizării re­ţelei comerciale. Ce aveţi în plan pentru 1974? — Şi în acest an vom continua activitatea de dezvoltare şi moder­nizare a reţelei de desfacere, pentru ridicarea activităţii comerciale la nivelul cerinţelor actuale şi de perspectivă. In acest scop avem prevăzut un fond de investiţii în valoare de 14.660.000 lei. Construim la Iernut un mare complex de ali­mentaţie publică, la Sîngeorgiu de Pădure un magazin universal, alte magazine universale la Sărmaşu, Batoş, Caşva şi in alte localităţi. Pe lingă cele 10 magazine universale noi, vom moderniza şi specializa 35 de raioane în magazinele exis­tente, creînd condiţii corespunzătoa­re pentru un comerţ civilizat, prin autoservire sau expunere des­chisă. Importante fonduri vom alo­ca pentru dezvoltarea bazei mate­riale a laboratoarelor şi carmangeri­ilor, prin dotarea lor cu utilaje şi agregate frigorifice. — O sarcină importantă ce stă în faţa cooperaţiei de consum­ o con­stituie satisfacerea solicitărilor populaţiei cu o gamă tot mai largă de servicii. Ce intenţionaţi să între­prindeţi in această direcţie? — In anul 1973, unităţile noastre de producţie şi prestări de servicii au obţinut rezultate bune, depăşin­­du-şi sarcinile de plan, valoric, cu 14 milioane lei. Anul acesta, volu­mul producţiei şi prestaţiilor va creşte cu 8 la sută faţă de anul tre­cut. Această creştere se va realiza prin dezvoltarea şi diversificarea prestaţiilor, prin înfiinţarea unor unităţi şi servicii din cele mai so­licitate de populaţie, cum ar fi, de pildă, croitorii şi cizmării, ateliere de tîmplărie, de cioplit piatră şi al­tele. Concomitent cu înfiinţarea de noi unităţi, cele existente vor fi­­dotate cu scule­­şi utilaje noi (ma­şini de cusut, de tricotat etc.) în vederea creşterii productivităţii muncii şi îmbunătăţirii calităţii lu­crărilor. De altfel, in domeniul prestărilor de servicii, îmbunătăţi­rea calităţii şi reducerea termenu­lui de execuţie reprezintă una din preocupările noastre permanente. Trebuie să subliniem şi faptul că prin dezvoltarea şi diversificarea producţiei şi prestărilor de servicii, unităţile noastre îşi vor spori a­­portul la aprovizionarea populaţiei cu o gamă largă de bunuri de con­sum. De la aceste unităţi ne-am propus să livrăm anul acesta pen­tru fondul pieţii bunuri de consum în valoare de 63 milioane lei, re­prezentând o creştere cu 19 la su­tă faţă de 1973. Printre altele, vom livra şi 280 tone de conserve şi semiconserve de legume. „ Am reţinut faptul că anul a­­cesta se prevăd creşteri importante atît în privinţa desfacerilor, cît şi a producţiei şi prestărilor. Dar ce ne puteţi spune despre cealaltă la­tură a activităţii cooperaţiei de consum, achiziţiile? — In această privinţă milităm pentru a atrage un volum cît mai mare de produse agroalimentare din disponibilul populaţiei de la sate. Pentru aceasta, ne procupăm de încheierea unor convenţii şi contracte cu producătorii, în vede­rea achiziţionării unor cantităţi sporite de ouă, păsări, porci, fa­sole, legume şi alte produse. A­­vem toată garanţia că in acest an vom înregistra rezultate superioare şi în activitatea de achiziţii. Convorbire realizată de P. POPSOR O experienţă care merită a fi preluată. Microcantinele din Luduş Pornind de la faptul că în­­tr-un oraş ca Luduşul, cu multe unităţi mici, dispersate, trebuie să se ţină seama de posibilităţile practice de aprovizionare la lo­cul de muncă, sub îndrumarea Comitetului b­ivnnicpsi de partid, cu sprijinul Consiliului popular şi al Consiliului orăşenesc al sindicatelor, au fost înfiinţate 5 microcantine, organizate în cinci zone ale oraşului, spre a se putea deservi 5 grupuri de între­­prideri şi instituţii apropiate. Aceste microcantine sunt de fapt puncte de aprovizionare la locul de muncă, cu preparate calde şi produse alimentare, ca­re funcţionează la Consiliul popular orăşenesc, la exploata­rea întreprinderii de gospodărie comunală şi locativă, la între­prinderea de industrie locală, la cooperativa de consum şi la To­pitoria de cînepă. Este în curs de înfiinţare o microcantină şi la Fabrica de zahăr. „Mama" microcantinelor este cantina-restaurant a cooperativei de consum, situată în zona blo­curilor. Această cantină, bine gospodărită, care are la ora ac­tuală 400 de abonaţi, asigură, a­­şadar, aprovizionarea interuzi­­nală, furnizînd mîncărurile calde pentru cele 5 „sucursale“, pre­cum şi unele preparate. Alte preparate se fac chiar la bucă­tăriile microcantinelor, unde se şi reîncălzesc mîncărurile calde produse de bucătăria centrală. Cum funcţionează, practic, o asemenea „sucursală“? Ne aflăm la microcantina Consiliului popular orăşenesc. Aici au fost amenajate o mică sală de mese, unde se servesc în condiţii de confort mîncărurile şi preparatele, o bucătărie, care pregăteşte şi grătare şi mici, şi un punct alimentar, unde, pe baza comenzilor prealabile, fă­cute la începerea programului de lucru, se ambalează produsele a­­limentare solicitate, care apoi sunt distribuite sau în pauze, sau la terminarea programului. Gestionara Maria Bungărdea îşi dă silinţa ca atît servirea mîncărurilor şi gustărilor, cit şi a mărfurilor alimentare să se desfăşoare ordonat, rapid, igie­nic. Această microcantină deser­veşte astfel zilnic salariaţii de la Consiliul popular şi alte in­stituţii şi întreprinderi din zonă, ca banca, spitalul. Fabrica de lapte-praf, P.T.T.R., respectiv blocurile. Iată o experienţă care merită a fi generalizată. STEFAN I­ S­K STEAUA ROȘIE PAGINĂ 3 Ce a­re examene . Păşind — aşadar — pragul u­­nui nou an calendaristic, este firesc să ne întrebăm dacă re­zultatele activităţii dintr-un do­meniu sau altul au fost sau nu de natură să satisfacă exigenţele puse în faţa noastră de condu­cerea partidului şi statului nos­tru. Desigur, în momentele aces­tea studenţii tîrgumureşeni îşi petrec fiecare, într-un loc sau altul, ultimele zile ale vacanţei din anotimpul hibernal. Fapt es­te însă că pentru toţi cei peste 2.000 de studenţi tîrgumureşeni, certificatul aprecierii trecutului semestru (şi deci a activităţii lor) e dat — mai ales — de rezul­tatele înregistrate în prima se­siune a anului universitar în curs. In scopul evidenţierii cîtor­­va aspecte din testul valoric la care ne referim, i-am adresat cî­­teva întrebări lectorului univer­sitar Mihai Rogaşcă — preşedin­tele U.A.S.C. din Centrul uni­versitar Tg.-Mureş. Iată — aşa­dar — doar cîteva întrebări şi tot atâtea răspunsuri: — După cite am fost informaţi, în vederea desfăşurării sesiunii recent încheiate au fost efectua­te asidue pregătiri. A fost lansa­tă o adevărată întrecere intre fa­cultăţi sau ani de studiu ... — Mihai Rogoşcă. Intr-adevăr, pornind de la exigenţele puse în faţa tineretului universitar de ultimele documente de partid şi de stat, Centrul universitar — in colaborare cu rectoratele şi decanatele facultăţilor — s-a pre­ocupat îndeaproape de pregăti­rea sesiunii încheiate nu cu mult timp în urmă. Şi, aşa cum aţi remarcat, la nivelul unor facul­tăţi sau ani de studiu au fost lansate chemări la întrecere, fie­care urmărind să reliefeze volu­mul şi calitatea cunoştinţelor studenţilor tîrgumureşeni şi pre­zenţa cît mai masivă a acestora la examenele planificate. Or, pentru realizarea a ceea ce nu­meam noi pe atunci „sesiunea calităţii“ au fost luate toate mă­surile menite să faciliteze trans­punerea în practică a acestui im­perativ. Din raţiuni lesne de în­ţeles, nu mi-am propus să înşir aici preparativele administrati­ve luate la data respectivă în vederea desfăşurării sesiunii. Ori­cum, bibliotecile, căminele, cantina sau consultaţiile la ce­rere au favorizat în mare mă­sură pregătirea studenţilor. — Pentru că vorbeaţi în prese­siune de__„prezenţa masivă a studenţilor la examenele de an" cum aţi aprecia acum realizarea acelui deziderat? — M. R. După opinia mea, prezenţa la sesiunea din iarnă ar putea fi considerată ca bună. Mai ales dacă e să avem în ve­dere că au existat şi studenţi bolnavi. Judecată în procente, a­­ceasta s-ar estima la 98,86 la su­tă. Ceea ce — evident — nu în­seamnă că ea nu putea fi şi de sută la sută, dar ... — Dar dacă... „prezenţa" a fost bună, se pare că unele o­­biecţii ar comporta în speţă re­zultatele obţinute. Ce credeţi? — M. R. Este intr-adevăr un punct mai sensibil al discuţiei noastre, dar şi în acest caz a­­precierile sunt favorabile. Me­diocritatea — oricum — nu ca­racterizează sesiunea la care ne referim. Dealtfel, aş putea menţiona — ca să dau un exem­plu — că pentru rezultatele bu­ne, Comitetul executiv al U.A.S.R. i-a decernat Institutu­lui pedagogic de 3 ani o diplo­mă de onoare... — Am înţeles — deci — că per ansamblu situaţia e bună. N-ar fi oare util să informăm cititorii şi cu unele aspecte mai puţin roze din sesiunea de iar­nă? — M. R. E însuşi aspectul pe care intenţionam să-l punctez în cadrul discuţiei noastre. Pentru că ar fi — zic eu — greşit ca un calificativ de ansamblu (bun în cazul de faţă) să nu ţină sea­ma şi de unele minusuri înregis­trate la nivelul unor facultăţi sau ani de studiu. In fond, de ce nu am recunoaşte că, la u­­nele facultăţi sau ani, „rezulta­tele" sunt departe de a satisface, însuşi procentul neprezentaţilor şi amînaţilor a crescut faţă de anul trecut de la 0,71 la sută la 1,14 la sută. Aş vrea însă să re­lev — cu această ocazie — si­tuaţia slabă a studenţilor anului al III-lea matematică-fizică, a­­nului al III-lea teatru şi ai ani­lor V medicină generală şi pe­diatrie (şi nu numai a lor' 'a care procentul promovabil aţii este necorespunzător. — Poate că în sensul acesta e­­xistă şi unele circumstanţe ... — M. R. Fără a scuza lipsa de pregătire a unor studenţi (ce nu şi-au înţeles încă menirea în­tr-un institut sau altul), trebuie spus că unele insuccese îşi au, sursa şi în deficienţele de ordin organizatoric. Ca unul ce-mi des­făşor de mai mulţi ani activi­tatea în învăţ­ămîntul superior nu mă sfiesc să afirm că e neco­­respunzătoare structura anului universitar (de unde şi inechita­tea în timp a semestrelor uni­versitare). De aici, o inechitate şi în privinţa repartizării exa­menelor. La drept v­orbind de ce studentul anului I (medicină ge­nerală, şi nu numai el) susţine un examen în iarnă (anatomia în regnl de fată), iar vara un nu­măr de 6 examene? Or, în sensul acesta, modul în care a fost „soluţionată“ programarea examenului de etică şi deonto­logie medicală (la anul al V-lea) e mai mult decît semnificativă şi consecinţa e cunoscută — un mare număr de studenţi nepre­zentaţi! — Suntem­ totuşi tentaţi să con­siderăm că unele insuccese îşi au sursa şi în lipsa cursurilor li­tografiate şi a tratatelor univer­sitare. — M. R. Indiscutabil. Numai că in direcţia aceasta aş dori să formulez următoarea precizare. După cîte cunosc, cadrele de pre­dare din centrul nostru univer­sitar dispun fiecare de cursuri redactate. Dealtfel, în acest sens există şi o indicaţie de partid. Problema e însă că nu dispunem — orice s-ar spune , la ora a­­ceasta, de mijloacele tehnice ne­cesare multiplicării cursurilor. în re­mă priveşte consider că exis­tenţa unei staţii tehnice de mul­tiplicare la nivelul centrului u­­niversitar ar soluţiona şi această problemă — într-adevăr, deloc neglijabilă. Oricum, desfăşurarea sesiunii de care vorbim a relie­fat o multitudine de aspecte po­zitive şi.. .negative. La reîntoar­cerea din această vacanţă (din care mai sînt doar două zile) in­tenţionăm să realizăm o analiză pe centru universitar. Sîntem în­credinţaţi că planul de activitate ce-l vom elabora pentru semes­trul al II-lea va avea ca efect obţinerea unor rezultate pe mă­sura exigenţelor şi pretenţiilor puse în faţa noastră de docu­mentele de partid şi de stat. sesiunea — Interlocutorul nostru, MIHAI ROGOŞCA — preşedintele Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din Centrul universitar Tg.-Mureş UDINI . Pentru rezultatele obţinute în pregătirea viitoarelor lor pro­fesii merită evidenţiaţi — la ru­brica noastră — studenţii anilor IV (medicină generală, pediatrie, stomatologie şi teatru), I (istorie­­geografie, muzică şi teatru) şi II (muzică, fizică şi chimie). 9 După cîte am aflat la Cen­trul universitar Tg.-Mureş, nu­meroşi studenţi se află zilele acestea în staţiunile Braşov, Buşteni, Sinaia, Predeal şi Pi­riul Rece. O altă parte se exer­sează sau deprind pe pîrtiile Pietrei Arse tainele schiului.­­ Pentru amatorii artei foto­grafice este deschisă — într-una din sălile Casei de cultură a stu­denţilor — expoziţia ..Sărbăto­rim aniversarea Republicii: 1947 —1973“. Sînt expuse cele mai reuşite lucrări ale studenţilor din cercurile foto (Institutul peda­gogic de 3 ani şi I.M.F.). 9 în sesiunea din iarnă, doar 40 (din 51 cîţi numără anul al II-lea educaţie fizică) au reuşit să devină integralişti. Dacă e să avem în vedere că un număr de 9 studenţi au „căzut" la gim­nastica de bază (dealtfel, singu­rul examen), comentariile sînt de prisos... Rubrică realizată de GH. GIURGICI

Next