Steaua Roşie, noiembrie 1974 (Anul 26, nr. 258-282)

1974-11-01 / nr. 258

Zeci de mii de oameni ai muncii participă la invăţămintul politic şi economic organizat de sindicate Preocupîndu-se permanent de perfecţionarea activităţii de pro­pagare a ideologiei partidului, Secretariatul C.C. al P.C.R. a luat măsura, pentru anul de în­­văţămîn­t 1974—1975, ca învăţă­­m­întul politico-ideologic şi eco­nomic să fie conceput ca un sis­tem unitar, cu foarte largă cu­prindere a maselor. Din acest sistem unitar, în afara învăţă­­mîntului de partid şi învăţămîn­­tului politic organizat de U.T.C., face parte şi învăţămîntul poli­tico-ideologic şi economic orga­nizat de sindicate, în care sunt încadraţi membri de sindicat ca­re nu sunt cuprinşi în invăţă­­mîntul de partid şi U.T.C. In urma măsurilor stabilite de către Secretariatul C.C. al P.C.R., organele teritoriale sin­dicale din judeţul Mureş au tre­cut de îndată la acţiune. Consi­liul judeţean al sindicatelor, con­siliile municipale şi orăşeneşti şi-au întocmit planuri de măsuri, sprijinind efectiv comitetele sin­dicatelor din întreprinderi şi in­stituţii în organizarea temeinică a învăţămîntului politic, econo­mie. In urma acestei ample ac­ţiuni, în judeţul nostru vor func­ţiona circa 1.300 de cursuri, cu­­prinzînd peste 57.000 membri de sindicat din întreprinderi, insti­­tuţii, I.A.S. şi S.M.A. Mai bine de jumătate din aceste cursuri vor funcţiona la Tg.-Mureş, cu un efectiv de 32.806 cursanţi. Multe dintre ele şi-au şi început activitatea, urmînd ca după 1 noiembrie şi în unităţile agricole de stat şi S.M.A. să se treacă la dezbaterea primei teme din pro­gramul de învăţămînt stabilit. Formele­ concrete de activitate au fost alese — sub conducerea şi îndrumarea organizaţiilor de partid , în funcţie de situaţia specifică locală, de nivelul de pregătire şi preocupările cursan­ţilor. Majoritatea cursurilor s-au organizat pe una sau mai multe grupe sindicale, în alte cazuri pe ateliere, secţii, sectoare, iar în privinţa genurilor de activitate s-a optat cu precădere pentru expunere-dezbatere, adică după ce a avut loc expunerea asupra temei programate se trece la dezbaterea problemelor respecti­ve. După cum este cunoscut, pro­pagandiştii întocmesc pentru fie­care curs de învăţămînt progra­me de studiu, cuprinzînd 9 teme obligatorii, eventual şi alte teme­. In toate cazurile se va utiliza un­ bogat material ilustrativ, adec­vat — grafica, diagrame, par­nouri, diapozitive, filme docu­mentare s.a.m.d. Indiferent de formele de activitate, accentul se pune pe studiul individual. Cabinetele de ştiinţe sociale şi punctele de informare şi docu­mentare vor sta la dispoziţia tu­­turor cursanţilor din întreprin­derea sau instituţia respectivă. De aceea, pe măsura posibilităţi­lor, sindicatele vor contribui la completarea materialului docu­mentar şi de tehnică audio-vi­­zuală necesar pentru pregătirea propagandiştilor şi cursanţilor. In cadrul acestui sistem orga­nizat de învăţămînt se va asi­gura studierea şi însuşirea te­meinică a Documentelor Congre­sului al XI-Iea, a cuvîntărilor secretarului general al partidu­lui, şi a altor documente de partid şi de stat. Studiul trebuie să ducă la îmbunătăţirea între­gii activităţi desfăşurate de sin­dicate, să dezvolte capacitatea oamenilor muncii de a înţelege cît mai bine politica partidului, să determine o participare mai activă a oamenilor muncii la în­făptuirea liniei politice a parti­dului, a tuturor hotărîrilor sale, la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înain­tarea României spre comunism. SZABÓ DÉNES II Premiile literare pe anul 1973 întrunit în ziua de 29 octom­brie a.c., juriul ales de Asociaţia scriitorilor din Tg.-Mureş — al­cătuit din Hajdú Győző, preşe­dinte, Gagyi László, Romulus Guga, Oláh Tibor şi Nagy Pál, membri — a acordat premiile li­terare pe anul 1973 ale Asociaţiei scriitorilor din Tg.-Mureş lui:Já­­nosházy György (pentru lucrarea Printre stele — antologie în lim­ba maghiară de traduceri din poezia română şi universală, a­­părută la Edi­tura „Kriterion“) şi Mihai Sin (Aşteptînd în linişte — nuvele, lucrare apărută la E­­ditura „Dacia“). • STEAUA ROSIE PAGINA 3 PREGĂTIREA PRODUCŢIEI ANULUI VIITOR In articolul de faţă ne-am pro­pus să prezentăm stadiul de pre­gătire a producţiei anului 1975, ultimul an al actualului cincinal pe care colectivul de la I.P.L. „23 August“ din Tg.-Mureş s-a angajat să-l încheie în patru ani şi trei luni. Avînd în vedere a­­cest fapt, conducerea colectivă a întreprinderii, comitetul de par­tid, acordă atenţia cuvenită pre­gătirii şi lansării producţiei anu­lui viitor. Astfel, în ziua de 28 octombrie, s-a analizat pe larg, cu spirit de răspundere, stadiul aprovizionării tehnico-materiale pentru 1975. Concluziile rezulta­te cu acest prilej sunt mulţumi­toare. — Serviciul de specialitate din cadrul întreprinderii noastre a întocmit, conform legislaţiei în vigoare, necesarul de materii prime şi materiale, scule şi piese de schimb pentru anul viitor, ne­cesar care a fost înaintat la timp forurilor superioare — ne spu­nea economistul Gheorghe Lun­gu, directorul comercial al uni­tăţii. La fel, din partea centra­lei a­m primit repartiţii pentru 90 la sută din necesarul de materii prime şi materiale, pe baza că­rora am depus comenzi la fur­nizori care au emis proiectele de contract. Pînă în prezent s-au în­cheiat contracte pentru 68 la sută din necesarul de materii prime şi materiale. Acţiunea­­ în curs de desfăşurare şî pînă la 15 noiembrie nivelul contrac­telor ferme va atinge proporţia de 90 la sută din cantităţile pe care le-am solicitat. Restul de 10 la sută îl formează materialele din grupa hîrtiilor şi cartoanelor pentru ambalaj şi cheresteaua de ulm, cireş şi paltin pentru care urmează să primim repar­tiţii. La cherestea de fag şi ste­jar, care formează baza aprovi­zionării, nu avem probleme. — Despre asigurarea necesa­rului de piese de schimb şi scu­le ce ne puteţi spune? — Şi la acest capitol am în­tocmit necesarul la timpul potri­vit, acţiunea se află în curs­­a centrală care, de fapt, încheie contractele cu furnizorii interni LA ORDINEA ZILEI şi externi. La piesele de schimb ce provin de la furnizorii in­terni avem asigurat 70 la sută din cantitatea solicitată, la cele din import, deocamda­tă, nu a­­vem probleme. La scule tăietoa­re mai avem unele necazuri însă să sperăm că le vom rezolva cu bine. O serie de scule și mai a­­les cele din import, le-am exe­cutat in atelierul nostru, la un nivel calitativ corespunzător. Despre stadiul încheierii con­tractelor de desfacere a produc­ţiei şi lansarea acesteia în fabri­caţie ne-a vorbit Iosif Szabó, şeful biroului plan. „ Pentru producţia care o livrăm pe piaţa internă, am în­cheiat complet contractele de desfacere. La export această ac­ţiune se află în plină desfăşu­rare. Sunt plecaţi delegaţi în mai multe ţări din Europa pentru a­ încheia contracte şi a definitiva exact cantităţile şi sortimentele solicitate de partenerii externi. — Cunoscîndu-se că media ci­clului de fabricaţie este de 90 de zile, care este stadiul lansării în lucru a producţiei anului viitor? — S-a lansat deja în lucru 60 la sută din producţia aferentă trimestrului I. în ultimele două luni ale acestui an acţiunea va continua în ritm susţinut, du­pă cum­­ impune ciclul de fa­bricaţie a fiecărui tip de mobi­lier. In anul 1975 vom produce un nou tip de cameră de zi com­binată — Miraj — pentru export şi piaţa internă, care deja a fost­­lansat în fabricaţie. — Cum acţionaţi pentru înnoi­rea producţiei? — De fapt, în fiecare an circa 40 la sută din producţie este nouă, astfel că în afară de unele produse clasice, din trei in trei ani producţia se înnoieşte. In proiectarea noilor tipuri de mo­bilă şi reproiiectarea celor vechi se ţine seama de folosirea cît mai raţională a masei lemnoase, astfel ca dintr-un mc să se scoa­tă o valoare tot mai mare, îrt vederea creşterii continue a efi­cienţei economice. Prin intrarea in funcţiune, în luna noiembrie a. c., a uscăto­­riei cu o capacitate de 300 mp şi a secţiei de croit din Reghin se va rezolva şi problema uscă­rii materialului lemnos şi a asi­gurării semifabricatelor, înlătu­­rîndu-se gîtuirile din secţia ac­tuală de croit. Drept urmare, procesul de producţie se va des­făşura în condiţii bune, cu toa­te că în anul 1975 planul pro­ducţiei globale este cu 6 la sută mai mare decit realizările ce le vom înregistra in acest an. I. HUSAR La C.A.P. Rîciu, realizări meritorii în creşterea efectivelor de animale şi sporirea producţiei Acum, în preajma celui de-al XI-lea Congres al partidului, cind fiecare unitate agricolă îşi face bilanţul realizărilor, organi­zaţia de bază, conducerea coope­rativei agricole Rîciu, al cărui preşedinte este Vasile Vasu, în­­tîmpină acest eveniment politic cu fapte deosebit de semnifica­tive. In acest scop edificator este a arăta că există o concordanţă între realizarea efectivelor şi sporirea producţiei de lapte. A­­ceastă sincronizare se realizează în mod armonios, mai ales în ul­timii trei ani. Mai concret, să vedem pe ce căi, prin ce metode au reuşit să ridice zootehnia pe primul plan al preocupărilor. Din agenda de lucru a tovarăşului Vasile Vasu, preşedintele unităţii, consemnăm realizarea efectivelor pe acest an atît la total bovine cît şi la vaci. Important este de scos în evi­denţă, şi aici este meritul aces­tui harnic colectiv de conducere, că nu a acceptat îndeplinirea planului numai cantitativ ci şi calitativ. Aşa s-a ajuns ca în efectivul celor 440 de vaci, ma­joritatea să fie animale valoroa­se. Din cele 40 vaci cumpărate în ultima perioadă, 70 la sută sunt la prima fătare. Tot ce se cumpără se face pe bază de ga­ranţie, adică pe vaci cu o pro­ducţie medie zilnică de 18—20 litri lapte. La aceasta se adaugă şi interesul ca fiecare animal să fie cumpărat la începutul anu­lui. Dealtfel, socoteala este deo­sebit de economicoasă. Un ani­mal cumpărat în luna februarie, chiar cu 7.000 lei, şi care în acel an dă o producţie de 2.500 litri lapte, numai din valorificarea laptelui se realizează un venit de 5.000 lei, la care se adaugă valoarea viţelului. Deci, timpul de recuperare a investiţiei se poate face intr-un termen scurt. Spre lauda zootehniştilor de aici, sporirea efectivelor de vaci nu s-a făcut numai prin cum­părări, ci ponderea o constituie prăsilii proprie. Din această sur­să, numai în anul în curs, in grupa de bază au intrat 86 de juni nci. O altă metodă eficientă care contribuie­­la selecţia ani­malelor este aceea a scoaterii din efectiv a acelor exemplare care la primele lactaţii se menţin sub o producţie de 14 litri lapte pe zi. La fel, o preocupare susţinută este şi în privinţa creşterii pon­derii zootehniei în venitul to­tal al C.A.P. Iată cîteva date semnificative. Dacă în 1973, din venitul total al C.A.P., 46 la sută provenea din zootehnie, in anul în curs acesta a ajuns la 50 la sută. Valoric, aceasta înseamnă 4 milioane lei. Numai din vîn­­zarea laptelui C.A.P. realizează un venit de 1,7 milioane lei. Este un curs de îndeplinire şi planul la producţia de lapte, de 2.650 litri pe vacă furajată. Suc­cese se înregistrează şi la livra­rea de carne de bovină, unde planul anual este realizat şi sunt condiţii de depăşire cu 6 tone de carne. La aceste fapte se a­­daugă şi acela al realizării cu un an mai devreme a efectivelor de vaci ce au fost prevăzute pentru finele actualului cincinal. Desigur, la aceste succese o contribuţie de seamă au oame­nii. In primul rînd, cuvinte de laudă merită preşedintele Vasile Vasu şi Marian Crahmaliuc, in­ginerul şef al C.A.P., care au pus în centrul preocupărilor sar­cinile trasate de­ partid în pri­vinţa creşterii animalelor, bri­gadierul zootehnic Avram Vasu, precum şi cei 56 de îngrijitori ce lucrează în acord global. Con­semnăm că, anul trecut, cîştigul mediu al unui îngrijitor în zoo­tehnie a fost de 1.800 lei. Printre muncitorii fruntaşi ce lucrează în zootehnie se numără Ştefan Someşan, Alexandru Bucur, Ma­ria Mărginean, Teodor Rad, Ioan Cioloboc şi alţii. Succesele co­operatorilor din Rîciu se dato­­resc în principal oamenilor care au reuşit să asigure adăposturi moderne și furaje suficiente pentru întreg efectivul, să îngri­jească cu toată răspunderea ani­malele cooperativei. REMUS CÂMPEAN Căpătuiala — incompatibilă cu principiile eticii şi echităţii socialiste Este de-a dreptul revoltător să constaţi că mai sunt încă oa­meni care, încâlcind legile ţării şi ale omeniei, încearcă să obţi­nă, folosind adeseori mijloace abjecte, avantaje materiale. Soţii Emil şi Maria Covaci, domiciliaţi în strada Lutului nr. 2/A din Tg.-Mureş, nu s-au sfiit să fo­losească asemenea mijloace, ro­­tunjindu-şi veniturile. Avînd dis­ponibile două camere, ei s-au gîndit să le transforme în „azil“, recrutînd în acest scop tinere fete — eleve, muncitoare — care au găsit aici adăpost, fie pentru o lună de zile, fie pentru mai mult timp. Oameni sensibili, ce mai vorbă, care dintr-un exces de generozitate adăposteau în cele două camere, în care abia ai loc să te mişti, cîte patru­­sau şase fete, repartizate, conform spaţiului, patru în camera mare, două în cea mică, avînd la dis­poziție trei paturi cu tot confor­tul, adică pături aduse de unele de la ele de acasă. Numai că a­­cest „confort“ costa cam scump pe tinerele chiriaşe, ele fiind o­­bligate să plătească cîte 175 lei pe lună. Așa se face că la „azi­lul“ de pe strada Lutului nr. 2/A se înregistrau în fiecare an mari fluctuaţii care puteau dez­echilibra în mod îngrijorător ve­nitul proprietarului şi, ca să nu dea „faliment“, cei doi soţi au declarat, negru pe alb şi pe cu­vin­t de onoare, circumscripţiei financiare a Consiliului popular municipal că deţin în chirie doar trei persoane, de la care încasează cîte 100 lei pe lună, deci în total 300 de lei, ceea ce constituie, evident, un neadevăr şi o inducere în eroare a orga­nelor financiare. Dar şirul mani­festărilor ilicite şi a lipsei de omenie nu s-a oprit aici. A­­vînd-o în chirie pe Maria Cotruş, vînzătoare la O.C.L. Alimentara, îi pretindea acesteia să-i procu­re unele produse alimentare, fă­ră să se gîndească însă că aces­tea costă bani şi, ca atare, să i le plătească, astfel că într-una din zile fata s-a găsit în situaţia să-şi caute altă locuinţă, ceea ce a şi făcut. Iar, răzbunarea gaz­dei, respectiv a Măriei Covaci, a fost cruntă: i-a reţinut o canadia­nă din fîs în valoare de 460 lei, pe care nu i-a restituit-o nici azi. Cu eleva Felicia Berian s-a comportat şi mai neomenos: pen­tru o jumătate de lună cît a stat in chirie în septembrie, i-a pre­tins suma de 130 lei, cu toate că pe baza unei înţelegeri anterioare aceasta îi datora numai 40 lei. Ne­­avînd la ea suma solicitată, Fe­licia B. i-a plătit 100 lei, cu alte cuvinte şi-a întors buzunarele şi i-a dat ultimul bănuţ, implorîn­­d-o s-o mai păsuiască pînă va merge acasă şi-i va aduce restul de bani. Ţi-ai găsit însă cine s-o înţeleagă! In noaptea de 11 oc­tombrie, la ora 22, tînăra fată a fost obligată să-şi facă bagajele şi să-şi caute altă locuinţă. Cu alte cuvinte, a fost aruncată în stradă, reţinîndu-i-se şi ei, drept zălog, o pătură, nerestituită nici pînă azi. Dincolo de particularitatea a­­cestui caz transpar mentalităţi şi deprinderi învechite, care, din păcate, mai dăinuie în mintea u­­nor oameni care, prin comporta­rea lor, prin setea de a obţine venituri fără muncă, aduc seri­oase prejudicii atît statului cît şi educaţiei in spiritul eticii şi echităţii socialiste a tineretului. De aceea ni se pare cu totul oportună şi dreaptă sancţiunea aplicată de Circumscripţia finan­ciară a Consiliului popular mu­nicipal prin care soţii Covaci sînt obligaţi să plătească retro­activ impozitul datorat statului pe doi ani, plus amenda cores­punzătoare pentru nedeclararea sinceră a întregului venit. ION CHIJRDARU

Next