Steaua Roşie, noiembrie 1974 (Anul 26, nr. 258-282)
1974-11-01 / nr. 258
Zeci de mii de oameni ai muncii participă la invăţămintul politic şi economic organizat de sindicate Preocupîndu-se permanent de perfecţionarea activităţii de propagare a ideologiei partidului, Secretariatul C.C. al P.C.R. a luat măsura, pentru anul de învăţămînt 1974—1975, ca învăţămîntul politico-ideologic şi economic să fie conceput ca un sistem unitar, cu foarte largă cuprindere a maselor. Din acest sistem unitar, în afara învăţămîntului de partid şi învăţămîntului politic organizat de U.T.C., face parte şi învăţămîntul politico-ideologic şi economic organizat de sindicate, în care sunt încadraţi membri de sindicat care nu sunt cuprinşi în invăţămîntul de partid şi U.T.C. In urma măsurilor stabilite de către Secretariatul C.C. al P.C.R., organele teritoriale sindicale din judeţul Mureş au trecut de îndată la acţiune. Consiliul judeţean al sindicatelor, consiliile municipale şi orăşeneşti şi-au întocmit planuri de măsuri, sprijinind efectiv comitetele sindicatelor din întreprinderi şi instituţii în organizarea temeinică a învăţămîntului politic, economie. In urma acestei ample acţiuni, în judeţul nostru vor funcţiona circa 1.300 de cursuri, cuprinzînd peste 57.000 membri de sindicat din întreprinderi, instituţii, I.A.S. şi S.M.A. Mai bine de jumătate din aceste cursuri vor funcţiona la Tg.-Mureş, cu un efectiv de 32.806 cursanţi. Multe dintre ele şi-au şi început activitatea, urmînd ca după 1 noiembrie şi în unităţile agricole de stat şi S.M.A. să se treacă la dezbaterea primei teme din programul de învăţămînt stabilit. Formele concrete de activitate au fost alese — sub conducerea şi îndrumarea organizaţiilor de partid , în funcţie de situaţia specifică locală, de nivelul de pregătire şi preocupările cursanţilor. Majoritatea cursurilor s-au organizat pe una sau mai multe grupe sindicale, în alte cazuri pe ateliere, secţii, sectoare, iar în privinţa genurilor de activitate s-a optat cu precădere pentru expunere-dezbatere, adică după ce a avut loc expunerea asupra temei programate se trece la dezbaterea problemelor respective. După cum este cunoscut, propagandiştii întocmesc pentru fiecare curs de învăţămînt programe de studiu, cuprinzînd 9 teme obligatorii, eventual şi alte teme. In toate cazurile se va utiliza un bogat material ilustrativ, adecvat — grafica, diagrame, parnouri, diapozitive, filme documentare s.a.m.d. Indiferent de formele de activitate, accentul se pune pe studiul individual. Cabinetele de ştiinţe sociale şi punctele de informare şi documentare vor sta la dispoziţia tuturor cursanţilor din întreprinderea sau instituţia respectivă. De aceea, pe măsura posibilităţilor, sindicatele vor contribui la completarea materialului documentar şi de tehnică audio-vizuală necesar pentru pregătirea propagandiştilor şi cursanţilor. In cadrul acestui sistem organizat de învăţămînt se va asigura studierea şi însuşirea temeinică a Documentelor Congresului al XI-Iea, a cuvîntărilor secretarului general al partidului, şi a altor documente de partid şi de stat. Studiul trebuie să ducă la îmbunătăţirea întregii activităţi desfăşurate de sindicate, să dezvolte capacitatea oamenilor muncii de a înţelege cît mai bine politica partidului, să determine o participare mai activă a oamenilor muncii la înfăptuirea liniei politice a partidului, a tuturor hotărîrilor sale, la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism. SZABÓ DÉNES II Premiile literare pe anul 1973 întrunit în ziua de 29 octombrie a.c., juriul ales de Asociaţia scriitorilor din Tg.-Mureş — alcătuit din Hajdú Győző, preşedinte, Gagyi László, Romulus Guga, Oláh Tibor şi Nagy Pál, membri — a acordat premiile literare pe anul 1973 ale Asociaţiei scriitorilor din Tg.-Mureş lui:Jánosházy György (pentru lucrarea Printre stele — antologie în limba maghiară de traduceri din poezia română şi universală, apărută la Editura „Kriterion“) şi Mihai Sin (Aşteptînd în linişte — nuvele, lucrare apărută la Editura „Dacia“). • STEAUA ROSIE PAGINA 3 PREGĂTIREA PRODUCŢIEI ANULUI VIITOR In articolul de faţă ne-am propus să prezentăm stadiul de pregătire a producţiei anului 1975, ultimul an al actualului cincinal pe care colectivul de la I.P.L. „23 August“ din Tg.-Mureş s-a angajat să-l încheie în patru ani şi trei luni. Avînd în vedere acest fapt, conducerea colectivă a întreprinderii, comitetul de partid, acordă atenţia cuvenită pregătirii şi lansării producţiei anului viitor. Astfel, în ziua de 28 octombrie, s-a analizat pe larg, cu spirit de răspundere, stadiul aprovizionării tehnico-materiale pentru 1975. Concluziile rezultate cu acest prilej sunt mulţumitoare. — Serviciul de specialitate din cadrul întreprinderii noastre a întocmit, conform legislaţiei în vigoare, necesarul de materii prime şi materiale, scule şi piese de schimb pentru anul viitor, necesar care a fost înaintat la timp forurilor superioare — ne spunea economistul Gheorghe Lungu, directorul comercial al unităţii. La fel, din partea centralei am primit repartiţii pentru 90 la sută din necesarul de materii prime şi materiale, pe baza cărora am depus comenzi la furnizori care au emis proiectele de contract. Pînă în prezent s-au încheiat contracte pentru 68 la sută din necesarul de materii prime şi materiale. Acţiunea în curs de desfăşurare şî pînă la 15 noiembrie nivelul contractelor ferme va atinge proporţia de 90 la sută din cantităţile pe care le-am solicitat. Restul de 10 la sută îl formează materialele din grupa hîrtiilor şi cartoanelor pentru ambalaj şi cheresteaua de ulm, cireş şi paltin pentru care urmează să primim repartiţii. La cherestea de fag şi stejar, care formează baza aprovizionării, nu avem probleme. — Despre asigurarea necesarului de piese de schimb şi scule ce ne puteţi spune? — Şi la acest capitol am întocmit necesarul la timpul potrivit, acţiunea se află în cursa centrală care, de fapt, încheie contractele cu furnizorii interni LA ORDINEA ZILEI şi externi. La piesele de schimb ce provin de la furnizorii interni avem asigurat 70 la sută din cantitatea solicitată, la cele din import, deocamdată, nu avem probleme. La scule tăietoare mai avem unele necazuri însă să sperăm că le vom rezolva cu bine. O serie de scule și mai ales cele din import, le-am executat in atelierul nostru, la un nivel calitativ corespunzător. Despre stadiul încheierii contractelor de desfacere a producţiei şi lansarea acesteia în fabricaţie ne-a vorbit Iosif Szabó, şeful biroului plan. „ Pentru producţia care o livrăm pe piaţa internă, am încheiat complet contractele de desfacere. La export această acţiune se află în plină desfăşurare. Sunt plecaţi delegaţi în mai multe ţări din Europa pentru a încheia contracte şi a definitiva exact cantităţile şi sortimentele solicitate de partenerii externi. — Cunoscîndu-se că media ciclului de fabricaţie este de 90 de zile, care este stadiul lansării în lucru a producţiei anului viitor? — S-a lansat deja în lucru 60 la sută din producţia aferentă trimestrului I. în ultimele două luni ale acestui an acţiunea va continua în ritm susţinut, după cum impune ciclul de fabricaţie a fiecărui tip de mobilier. In anul 1975 vom produce un nou tip de cameră de zi combinată — Miraj — pentru export şi piaţa internă, care deja a fostlansat în fabricaţie. — Cum acţionaţi pentru înnoirea producţiei? — De fapt, în fiecare an circa 40 la sută din producţie este nouă, astfel că în afară de unele produse clasice, din trei in trei ani producţia se înnoieşte. In proiectarea noilor tipuri de mobilă şi reproiiectarea celor vechi se ţine seama de folosirea cît mai raţională a masei lemnoase, astfel ca dintr-un mc să se scoată o valoare tot mai mare, îrt vederea creşterii continue a eficienţei economice. Prin intrarea in funcţiune, în luna noiembrie a. c., a uscătoriei cu o capacitate de 300 mp şi a secţiei de croit din Reghin se va rezolva şi problema uscării materialului lemnos şi a asigurării semifabricatelor, înlăturîndu-se gîtuirile din secţia actuală de croit. Drept urmare, procesul de producţie se va desfăşura în condiţii bune, cu toate că în anul 1975 planul producţiei globale este cu 6 la sută mai mare decit realizările ce le vom înregistra in acest an. I. HUSAR La C.A.P. Rîciu, realizări meritorii în creşterea efectivelor de animale şi sporirea producţiei Acum, în preajma celui de-al XI-lea Congres al partidului, cind fiecare unitate agricolă îşi face bilanţul realizărilor, organizaţia de bază, conducerea cooperativei agricole Rîciu, al cărui preşedinte este Vasile Vasu, întîmpină acest eveniment politic cu fapte deosebit de semnificative. In acest scop edificator este a arăta că există o concordanţă între realizarea efectivelor şi sporirea producţiei de lapte. Această sincronizare se realizează în mod armonios, mai ales în ultimii trei ani. Mai concret, să vedem pe ce căi, prin ce metode au reuşit să ridice zootehnia pe primul plan al preocupărilor. Din agenda de lucru a tovarăşului Vasile Vasu, preşedintele unităţii, consemnăm realizarea efectivelor pe acest an atît la total bovine cît şi la vaci. Important este de scos în evidenţă, şi aici este meritul acestui harnic colectiv de conducere, că nu a acceptat îndeplinirea planului numai cantitativ ci şi calitativ. Aşa s-a ajuns ca în efectivul celor 440 de vaci, majoritatea să fie animale valoroase. Din cele 40 vaci cumpărate în ultima perioadă, 70 la sută sunt la prima fătare. Tot ce se cumpără se face pe bază de garanţie, adică pe vaci cu o producţie medie zilnică de 18—20 litri lapte. La aceasta se adaugă şi interesul ca fiecare animal să fie cumpărat la începutul anului. Dealtfel, socoteala este deosebit de economicoasă. Un animal cumpărat în luna februarie, chiar cu 7.000 lei, şi care în acel an dă o producţie de 2.500 litri lapte, numai din valorificarea laptelui se realizează un venit de 5.000 lei, la care se adaugă valoarea viţelului. Deci, timpul de recuperare a investiţiei se poate face intr-un termen scurt. Spre lauda zootehniştilor de aici, sporirea efectivelor de vaci nu s-a făcut numai prin cumpărări, ci ponderea o constituie prăsilii proprie. Din această sursă, numai în anul în curs, in grupa de bază au intrat 86 de juni nci. O altă metodă eficientă care contribuiela selecţia animalelor este aceea a scoaterii din efectiv a acelor exemplare care la primele lactaţii se menţin sub o producţie de 14 litri lapte pe zi. La fel, o preocupare susţinută este şi în privinţa creşterii ponderii zootehniei în venitul total al C.A.P. Iată cîteva date semnificative. Dacă în 1973, din venitul total al C.A.P., 46 la sută provenea din zootehnie, in anul în curs acesta a ajuns la 50 la sută. Valoric, aceasta înseamnă 4 milioane lei. Numai din vînzarea laptelui C.A.P. realizează un venit de 1,7 milioane lei. Este un curs de îndeplinire şi planul la producţia de lapte, de 2.650 litri pe vacă furajată. Succese se înregistrează şi la livrarea de carne de bovină, unde planul anual este realizat şi sunt condiţii de depăşire cu 6 tone de carne. La aceste fapte se adaugă şi acela al realizării cu un an mai devreme a efectivelor de vaci ce au fost prevăzute pentru finele actualului cincinal. Desigur, la aceste succese o contribuţie de seamă au oamenii. In primul rînd, cuvinte de laudă merită preşedintele Vasile Vasu şi Marian Crahmaliuc, inginerul şef al C.A.P., care au pus în centrul preocupărilor sarcinile trasate de partid în privinţa creşterii animalelor, brigadierul zootehnic Avram Vasu, precum şi cei 56 de îngrijitori ce lucrează în acord global. Consemnăm că, anul trecut, cîştigul mediu al unui îngrijitor în zootehnie a fost de 1.800 lei. Printre muncitorii fruntaşi ce lucrează în zootehnie se numără Ştefan Someşan, Alexandru Bucur, Maria Mărginean, Teodor Rad, Ioan Cioloboc şi alţii. Succesele cooperatorilor din Rîciu se datoresc în principal oamenilor care au reuşit să asigure adăposturi moderne și furaje suficiente pentru întreg efectivul, să îngrijească cu toată răspunderea animalele cooperativei. REMUS CÂMPEAN Căpătuiala — incompatibilă cu principiile eticii şi echităţii socialiste Este de-a dreptul revoltător să constaţi că mai sunt încă oameni care, încâlcind legile ţării şi ale omeniei, încearcă să obţină, folosind adeseori mijloace abjecte, avantaje materiale. Soţii Emil şi Maria Covaci, domiciliaţi în strada Lutului nr. 2/A din Tg.-Mureş, nu s-au sfiit să folosească asemenea mijloace, rotunjindu-şi veniturile. Avînd disponibile două camere, ei s-au gîndit să le transforme în „azil“, recrutînd în acest scop tinere fete — eleve, muncitoare — care au găsit aici adăpost, fie pentru o lună de zile, fie pentru mai mult timp. Oameni sensibili, ce mai vorbă, care dintr-un exces de generozitate adăposteau în cele două camere, în care abia ai loc să te mişti, cîte patrusau şase fete, repartizate, conform spaţiului, patru în camera mare, două în cea mică, avînd la dispoziție trei paturi cu tot confortul, adică pături aduse de unele de la ele de acasă. Numai că acest „confort“ costa cam scump pe tinerele chiriaşe, ele fiind obligate să plătească cîte 175 lei pe lună. Așa se face că la „azilul“ de pe strada Lutului nr. 2/A se înregistrau în fiecare an mari fluctuaţii care puteau dezechilibra în mod îngrijorător venitul proprietarului şi, ca să nu dea „faliment“, cei doi soţi au declarat, negru pe alb şi pe cuvint de onoare, circumscripţiei financiare a Consiliului popular municipal că deţin în chirie doar trei persoane, de la care încasează cîte 100 lei pe lună, deci în total 300 de lei, ceea ce constituie, evident, un neadevăr şi o inducere în eroare a organelor financiare. Dar şirul manifestărilor ilicite şi a lipsei de omenie nu s-a oprit aici. Avînd-o în chirie pe Maria Cotruş, vînzătoare la O.C.L. Alimentara, îi pretindea acesteia să-i procure unele produse alimentare, fără să se gîndească însă că acestea costă bani şi, ca atare, să i le plătească, astfel că într-una din zile fata s-a găsit în situaţia să-şi caute altă locuinţă, ceea ce a şi făcut. Iar, răzbunarea gazdei, respectiv a Măriei Covaci, a fost cruntă: i-a reţinut o canadiană din fîs în valoare de 460 lei, pe care nu i-a restituit-o nici azi. Cu eleva Felicia Berian s-a comportat şi mai neomenos: pentru o jumătate de lună cît a stat in chirie în septembrie, i-a pretins suma de 130 lei, cu toate că pe baza unei înţelegeri anterioare aceasta îi datora numai 40 lei. Neavînd la ea suma solicitată, Felicia B. i-a plătit 100 lei, cu alte cuvinte şi-a întors buzunarele şi i-a dat ultimul bănuţ, implorînd-o s-o mai păsuiască pînă va merge acasă şi-i va aduce restul de bani. Ţi-ai găsit însă cine s-o înţeleagă! In noaptea de 11 octombrie, la ora 22, tînăra fată a fost obligată să-şi facă bagajele şi să-şi caute altă locuinţă. Cu alte cuvinte, a fost aruncată în stradă, reţinîndu-i-se şi ei, drept zălog, o pătură, nerestituită nici pînă azi. Dincolo de particularitatea acestui caz transpar mentalităţi şi deprinderi învechite, care, din păcate, mai dăinuie în mintea unor oameni care, prin comportarea lor, prin setea de a obţine venituri fără muncă, aduc serioase prejudicii atît statului cît şi educaţiei in spiritul eticii şi echităţii socialiste a tineretului. De aceea ni se pare cu totul oportună şi dreaptă sancţiunea aplicată de Circumscripţia financiară a Consiliului popular municipal prin care soţii Covaci sînt obligaţi să plătească retroactiv impozitul datorat statului pe doi ani, plus amenda corespunzătoare pentru nedeclararea sinceră a întregului venit. ION CHIJRDARU