Steaua Roşie, iunie 1975 (Anul 27, nr. 127-151)

1975-06-03 / nr. 127

VIAŢA DE PARTID Acţiunile comitetului de partid vizează realizarea la termen a planului de investiţii Planul de investiţii al I.U.P.S. Reghin prevede predarea în a­­cest an a două obiective impor­tante: turnătoria de oţel (prin construirea căreia va fi rezolva­tă fabricarea, prin forţe proprii, a reperelor de dimensiuni mai mari, eliminîndu-se astfel per­turbările frecvente cauzate de co­laborarea, uneori anevoioasă, cu furnizorii); căminul pentru ne­­familişti, cu o capacitate de 112 locuri, chemat să asigure tineri­lor, în final, condiţii mai bune de cazare. Din cauze obiective, investiţia industrială a fost atacată cu în­­tîrziere. Pentru ca termenul de­ predare să poată fi respectat, co­mitetul de partid şi-a orientat activitatea politică înspre înde­plinirea integrală a planului de investiţii. Sub îndrumarea co­mitetului de partid, birourile or­ganizaţiilor de bază au acţionat în două direcţii: pe de o parte, mobilizarea comuniştilor şi, prin ei, a tuturor lucrătorilor pentru sprijinirea constructorului; pe de altă parte, determinarea colecti­velor compartimentelor de prelu­crare şi montaj în vederea con­fecţionării, prin autoutilare, a marii majorităţi a instalaţiilor necesare turnătoriei. Printr-o activitate susţinută de­pusă de membrii birourilor orga­nizaţiilor de bază, de agitatori, lucrătorii unităţii au înţeles im­portanţa acţiunii iniţiate de co­mitetul de partid şi s-au prezen­­­tat, în grupuri, să execute prin muncă patriotică lucrările de fundaţii. Săpăturile aferente au fost executate în proporţie de 80 la sută de lucrătorii întreprin­derii, dînd un impuls, astfel, construcţiei în ansamblu, în ca­drul unei şedinţe comune, comi­tetul de partid şi comitetul oa­menilor muncii au analizat zilele trecute stadiul investiţiilor, con­­statîndu-s­e cu acest prilej posi­bilitatea sporirii ritmului prin începerea, chiar în timpul con­strucţiei, a montajului. Mai ales că a fost încheiată aproape în în­tregime execuţia maşinilor şi in­stalaţiilor prevăzute în planul de autoutilaje, marea parte a ce­lorlalte utilaje fiind şi ele deja livrate de furnizori. Constructo­rului i s-a făcut următoarea pro­punere: înaintea ridicării ziduri­lor, să termine construcţia aco­perişului, asigurîndu-se astfel fronturi paralele de lucru atît constructorilor cît şi mentorilor. Conducerea superioară de par­tid a indicat îndeplinirea în pri­mul semestru, în proporţie de 55 la sută, a planului anual de in­vestiţii. Acţiunile întreprinse de comitetul de partid au vizat asi­gurarea unor condiţii optime pentru înfăptuirea integrală a a­­cestui obiectiv. în acest scop a fost mobilizat şi consiliul de con­trol muncitoresc care urmăreşte sistematic stadiul investiţiei, in­­formînd, periodic, atît comitetul de partid cît şi comitetul oame­nilor muncii. SZABÓ DÉNES Femeia - participantă activă la viaţa economică Printre întreprinderile din mu­nicipiul Tg.-Mureş în care fe­meile deţin o pondere însemnată sunt întreprinderea de pielărie şi mănuşi şi Fabrica de maşini de calculat din cadrul întreprinde­rii „Electromureş“. Zilele trecute am vizitat aceste întreprinderi economice pentru a vedea în ce măsură comitetele de partid, comitetele oamenilor muncii se preocupă pentru formarea şi promovarea femeilor în munci de răspundere, pentru sporirea aportului acestora la realizarea sarcinilor de producţie, la con­ducerea întregii activităţi eco­nomice şi sociale din întreprin­dere. La întreprinderea de pielărie şi mănuşi, unde femeile deţin o pondere de peste 50 la sută, s-au făcut paşi însemnaţi în sensul a­­mintit, luîndu-se măsuri ca fe­meile să contribuie cu toată ca­pacitatea lor în activitatea de conducere. Cîteva cifre ni se par semnificative. Din totalul mem­brilor de partid, peste 50 la sută sînt femei, reflectînd numărul total al lucrătorilor, această pro­porţie găsindu-şi locul cuvenit şi în cadrul comitetului de partid pe întreprindere,­ iar la atelierul cusătorie de mănuşi, unde din 1.600 lucrători, peste 1.100 sunt femei, conducerea secţiei a fost încredinţată unei femei, ing. Lefkovitz Eva, toate brigadie­rele şi patru maiştri sunt femei. Deosebit de îmbucurător este faptul că, recent, conducerea în­treprinderii a luat măsuri ca unele locuri de muncă, pînă nu demult ocupate de bărbaţi, să se încredinţeze femeilor, iniţiativă ce a condus la ridicarea calităţii muncii. La Fabrica de maşini de cal­culat, situaţia pare a fi nemul- ţuîiitoare. Cu toate că sunt ate­liere şi echipe în care femeile deţin o mare pondere, ca de pildă la atelierul montaj, unde sînt echipe în care femeile sînt în proporţie de 80—90 la sută, acestora nu li s-a rezervat încă nici un post de încredere, mani­­festîndu-se faţă de capacitatea lor de conducere rezerve inexpli­cabile. Cu toate că din rîndul lor se detaşează muncitoare cu reale posibilităţi profesionale —­ lucru oglindit de numărul mare de fruntaşe în întrecerea socia­listă, şi cu oarecare vechime în întreprindere — nici una nu este şefă de echipă, bunăoară, iar în cadrul comitetului de par­tid au fost cooptate doar trei femei, deşi mai bine de un sfert din numărul membrilor de par­tid sunt femei. După cum ne in­forma secretarul comitetului de partid, Petre Borca, pentru vii­tor se vor preconiza măsuri care să remedieze situaţia existentă, numindu-se o femeie în funcţia de şefă de echipă. Oricum, şi a­­ceastă măsură ni se pare insufi­cientă şi considerăm de datoria comitetului de partid de aici de a se preocupa cu mai multă convingere pentru pregătirea şi promovarea femeilor în munci de răspundere. Ar fi un act nu de clemenţă, ci de încredere în virtuţile profesionale ale femei­lor, un act social cu profunde semnificaţii. ION ARDELEANU Un sfert de veac de la înfiinţarea Teatrului de stat de păpuşi Duminică dimineaţa, ca un o­­magiu adus Zilei de 1 Iunie, s-a desfăşurat la Tg.-Mureş sărbă­torirea într-un cadru festiv a u­­nui sfert de veac de la înfiinţarea Teatrului de stat de păpuşi din municipiu. Festivitatea­ a marcat şi încheierea şirului manifestă­rilor prilejuite de eveniment, des­făşurate timp de o săptămînă şi la care şi-au dat concursul Tea­trul „Ţăndărică“ din Bucureşti şi teatrele de păpuşi din Cluj- Napoca, Oradea şi Tg.-Mureş. La festivitatea care a avut loc la Teatrul de păpuşi din munici­piu, au participat tovarăşii: Iro­­nim Buda, prim-secretar al Co­mitetului municipal Tg.-Mureş al P.C.R., primarul municipiului, Ana Predescu şi Galfalvi Zsolt, din partea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Iulius Mol­dovan, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, reprezentanţi ai Comi­tetului judeţean U.T.C. şi Con­siliului judeţean al Organizaţiei pionierilor, ai teatrelor de pă­puşi din Bucureşti, Cluj-Napoca, Galaţi, Arad, Oradea, artişti, scriitori, compozitori, reprezen­tanţi ai vieţii culturale din judeţ. Despre activitatea Teatrului de păpuşi din Tg.-Mureş desfă­şurată în sfertul de veac parcurs, despre realizările şi contribuţia acestuia la educaţia artistică şi estetică a celei mai tinere gene­raţii a vorbit tovarăşa Ana Ander, directoarea teatrului. In numele Biroului Comitetu­lui judeţean de partid, al Birou­lui Comitetului municipal de par­tid, tovarăşul Ironim Buda, prim­­secretar al Comitetului municipal de partid, a adresat un călduros salut şi a felicitat cordial colec­tivul de actori, regizori şi lucră­tori ai teatrului de păpuşi, apre­ciind activitatea laborioasă des­făşurată pentru cultivarea în rîn­dul celor mai mici spectatori a idealurilor noii noastre societăţi, a dragostei de patrie, a priete­niei dintre oamenii muncii ro­mâni, maghiari şi de alte naţio­nalităţi. Au adus apoi salutul lor tea­trului aniversar Ana Predescu, din partea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, pioniera Car­men Florea, Iulius Moldovan, din partea Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă şi a Teatrului de stat tîrgumure­­şean, Mărioara Stoica, secretară a Comitetului judeţean U.T.C., care a­ înmînat organizaţiei de U.T.C. a teatrului de păpuşi Di­ploma de onoare a C.C. al U.T.C. şi tovarăşei Dorina Pop, secreta­ra organizaţiei U.T.C. Diploma de onoare a Comitetului judeţean U.T.C. şi Gheorghiţa Neacşu, pre­şedinta Consiliului municipal al Organizaţiei pionierilor, care a înmînat Diploma de onoare a Consiliului Naţional al Organi­zaţiei pionierilor Teatrului de pă­puşi, şi tovarăşilor Ana Ander, An­tal Pal, Maria Mierluţ, Adorjani Katalin, Simion Petru, Kron Er­nő, Miclea Catalina, Haller Iosif, Ambrus Imre, Zsigmond Iosif, Zsigmond Elise, Zernovan Cosma Ileana, Adorjani Alexandru, Diz­­macsek Albanezu Rodica, Szalai Cornelia. Au adus, de asemenea, salutul lor, reprezentanţii tea­trelor din Cluj-Napoca, Arad, Ga­laţi, Timişoara. Un moment emo­ţionant al festivităţii l-a consti­tuit salutul unui grup de pionieri care au oferit flori actorilor săr­bătoriţi. OLGA APOSTOL Buletin meteorologic săptămînal Avînd în vedere circulaţia at­mosferică în regiunile noastre, precum şi starea de umiditate la suprafaţa solului, Institutul me­teorologic apreciază că vremea se va menţine instabilă cu deosebi­re în primele două zile, cînd ce­rul va prezenta înnorări pronun­ţate şi se vor semnala ploi loca­le însoţite izolat de descărcări e­­lectrice. în următoarele zile ale săp­­tămînii, înnorările vor fi mai re­­strînse iar, precipitaţiile cu un caracter mai izolat. Temperatura aerului va înre­gistra o uşoară scădere la înce­putul săptămînii, apoi va reveni la normal și va oscila între limi­tele corespunzătoare anotimpului în care ne aflăm. Valorile maxi­me vor fi cuprinse între 18 grade la început, apoi 24^-28 de grade, iar cele minime între 8 și 12 grade. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit, cu intensificări de scur­tă durată, mai frecvent din sec­torul vestic. DUMITRU MARINICA şeful Staţiei meteorologice Tg.-Mureş în centrul oraşului copiii se întrec în a desena cît mai frumos pe ... asfalt. Fierbinte omagiu adus copiilor (Urmare din pag. I) re a universului de preocu­pări ale pionierilor şi şcolari­lor, a grijii pline de înaltă responsabilitate a cadrelor di­dactice, a tuturor slujitorilor şcolii pentru pregătirea şi for­marea multilaterală a viitori­lor cetăţeni şi făuritori ai so­cietăţii de miine. La parada din Piaţa Trandafirilor au participat peste 11.000 de pio­nieri şi preşcolari de la unită­ţile de învăţămint şcolar şi preşcolar din Tg.-Mureş şi din comunele învecinate. Au tre­cut, rind pe rînd, prin faţa unui numeros public venit să-i asiste şi să-i aplaude, trompe­­tişti şi sportivi, sanitari şi a­­genţi de circulaţie, dansatori, membri ai cercurilor Casei pionierilor — aducînd cu ei sentimentul de deplină satis­facţie şi mulţumire partidului şi statului pentru minunate­le condiţii de muncă şi învă­ţătură puse la dispoziţie. A urmat apoi crosul pionierilor, jocurile de baschet, handbal, volei şi fotbal, iar micii dese­natori şi-au dezvăluit talen­tul şi fantezia, executind de­sene pe asfalt, în timp ce preşcolarii s-au întrecut în ca­drul unor concursuri de trici­clete, biciclete şi trotinete. Deosebit de apreciate au fost spectacolul cultural-artistic ce s-a desfăşurat în sala mică a Palatului culturii şi recitalul de poezie patriotică desfăşu­rat la biblioteca pentru copii. Tot cu acest prilej, în holul cinematografului Arta a fost deschisă o expoziţie de dese­ne a copiilor preşcolari. Manifestări asemănătoare au fost organizate şi la Sighişoa­ra, Tirnăveni, Reghin, Luduş şi în alte localităţi ale jude­ţului, prilejuind unui nume­ros public posibilitatea de a cunoaşte mai de aproape mun­ca şi activitatea copiilor, posi­bilităţile lor de a-şi afirma ta­lentul şi capacitatea creatoare. O „FILOZOFIE“ SORTITĂ FALIMENTULUI TOTAL Zilele trecute, Fali Károly, secretar al Biroului exe­cutiv al Consiliului popular orășenesc Reghin, ne relata un caz de fugă de răspundere socială, de condamnabilă ires­ponsabilitate.. . ... Comisia de tutelă de pe lingă consiliul popular. Două femei. Una în vîrstă o priveş­te mustrător pe cea mai tî­­nără. Reproşuri. Este Ötvös Apolonia, domiciliată în Re­ghin, strada Subcetate nr. 128. A crescut 13 copii, din care 11 trăiesc şi azi. Alături, fiica, Ötvös Elisabeta. Femeie în putere, voinică. Are doar 38 de ani şi doi copii din afa­ra căsătoriei: o fată şi un băieţel. De mai bine de un an nu lucrează nicăieri, dar nici de copii nu se îngrijeşte. Ii lasă pe capul bătrînei, în vîrstă de peste 70 de ani. In­tr-o zi s-a prezentat la co­misia de tutelă: „Să-i ia sta­tul. N-am nevoie de ei!“. Do­reşte să se lepede de propriii copii ca de nişte zdrenţe. Ötvös Apolonia a pălmuit-o. Două palme, poate tardiv da­te, însoţite de reproşul: „Să-ţi fie ruşine". Ar fi nedrept să deducem că nu a existat o preocupare faţă de situaţia cam delicată —­ pe care C. E„ singură şi-a creat-o. Dimpotrivă. Dînd do­vadă de înţelegere şi urna- MORALA-CONDUITA­ nism, organele locale i-au în­tins o mînă de ajutor. I s-a dat posibilitatea să lucreze la T.C.M., Şantierul Reghin, a­­poi ca femeie de serviciu la I.C.L.S.M. Nu stă nicăieri prea mult. Ötvös Ileana, sora ei, are şi ea doi copii. Nimeni nu ştie însă pe unde umblă. Proba­bil, îngroaşă pe undeva acea plagă socială a celor ce fac alergie la muncă. Şi-a aban­donat copiii şi umblă telefeu. Unul este plasat la Casa co­pilului din Sighişoara. Este obligată că plătească 100 de lei. Nici măcar atîta nu face pentru copilul ei. Deci, 4 copii fără supraveghere. Cum vor creşte?! „Restul sînt cumse­cade, ne spune bătrîna, clăti­­nînd mîhnită din cap. Mun­cesc, îşi văd de treabă. Cu fetele astea nu ştiu ce să mă fac!“. Deocamdată, Ötvös Elisa­beta şi Ötvös Ileana, care din traiul uşor şi-au făcut o „fi­lozofie“ proprie, au la dispo­ziţie un timp pentru a se angaja. In caz contrar, vor fi acuzate de abandon familial. O măsură severă, însă în con­cordanţă cu normele eticii şi echităţii noastre socialiste. Fuga de muncă, sfidarea legi­lor, niciodată nu sunt taxate prea aspru. Iar oamenii care refuză acea privire în afară, din egoism sau din îngusti­mea unor interese personale nu merită altă tratare. O cere, în primul rînd, eradicarea tu­turor tendinţelor antisociale. Desigur, aceasta nu înseamnă să generalizăm. Dar, nici mo­tive de falsă automulţumire nu putem avea. Ar fi greșit. Numeroase sunt exemplele faptele de fiecare zi sînt o dovadă — cînd aceste apucă­turi, netaxate la timp, cu se­veritatea cerută, de cei din jur, de legile noastre, au de­venit de-a dreptul molipsi­toare. „Nu mă amestec, nu mă privește, fiecare e liber să facă ce vrea!“. Simplu de spus. Nimic mai fals! în spa­tele unei astfel de accepţiuni asupra vieţii se ascunde mul­tă laşitate. Libertatea este necesitate înţeleasă. Or, de aici la a trăi ca-n codru, a face ce, cînd şi cum­ vrei, este o distanţă ce nu are nimic comun cu libertatea noastră, într-o societate a omeniei şi deplinei afirmări. „Filozofia“ C. E. şi C. I. — a lor şi a altora ca ele — clădită pe nisip, refuzul de a răspunde la apelul vieţii, sunt sortite unui faliment inevitabil! LAZAR LADARIU * STEAUA ROȘIE PAGINA 3

Next