Steaua Roşie, decembrie 1975 (Anul 27, nr. 283-308)

1975-12-02 / nr. 283

VIAŢA DE PARTID Schimb de experienţă cu propagandiştii Care sînt căile de îmbogăţire a conţinutului şi a eficienţei în­­văţămîntului politico-ideologic? Căutînd răspuns la această în­trebare, comitetul de partid al comunei Iernut a iniţiat organi­zarea, de două-trei ori pe trimes­tru, a unor schimburi de expe­rienţă cu propagandiştii din co­mună, în cadrul cărora să se dez­bată aspectele privind conţinutul de idei al învăţămîntului de par­tid, să se împărtăşească metode­le folosite, experienţa dobîndită. Prima acţiune de acest fel a a­­vut loc recent. Comisia de propa­gandă a comitetului comunal de partid a organizat în aşa fel întîlnirea propagandiştilor (la ca­re au fost prezenţi şi unii se­cretari de organizaţie de bază) ca ei să participe în prealabil la seminarul cadrelor didactice, ur­­mînd ca obiectul central a schim­bului de experienţă să îl consti­tuie metodologia, modalitatea de conducere a seminariilor în ge­neral. Seminarul cadrelor didactice a prilejuit o bază temeinică pen­tru dezbateri utile, rodnice. Par­ticipanţii la dezbateri au abor­dat cu competenţă tema care a vizat momente din istoria patriei noastre, iar propagandista Schö­­naurer Margit a condus cu pri­cepere dialogul politico-ideologic. Cei prezenţi au urmărit cu inte­res intervenţiile cursanţilor Iosif Na­tea, Florin Băncilă, Nagy Re­beka, Ioan Pîrlea, Livia Beligrad, Ana Bratu, care au contribuit la elucidarea problemelor cuprinse în planul tematic al seminarului, demonstrînd o bună cunoaştere a tematicii şi o însoţire a lor cu multe argumente faptice. Au sugerat, de pildă, prin exempli­ficări concrete, utilizarea opere­lor literare cu caracter istoric in vederea educării elevilor în spi­ritul patriotismului socialist. Din schimbul de experienţă ca­re a succedat seminarul se pot trage preţioase învăţăminte. Ţi­­nînd cont că seminarul este o formă superioară a învăţămîntu­lui de partid, avînd ca obiectiv principal dezbaterea şi clarifi­carea problemelor esenţiale, se recomandă ca în viitor dezbate­rile să evite generalităţile, ele să vizeze probleme de importanţă primordială. În acest scop este necesară o documentare temeini­că a tuturor cursanţilor, studie­rea unei bibliografii vaste, toate acestea determinînd abordarea şi aducerea în dezbatere a unor ele­mente noi privind tema aleasă. In acest fel se vor completa dez­baterile cu cele mai noi teze din documente. Se cere însă, ca luă­rile la cuvînt să fie cît mai suc­cinte pentru a asigura partici­parea la dezbateri a unui număr cît mai mare de cursanţi. (La se­minarul prezent au cerut cuvîntul aproximativ un sfert din numă­rul total al cursanţilor). O altă concluzie, demnă de reţinut: pro­pagandiştii să recurgă, pe cît po­sibil, şi la material intuitiv — principiu pedagogic care trebuie să se afirme în toate cazurile. Ştefan Luca, locţiitorul secreta­rului comitetului de partid, a a­­nunţat că tema următorului schimb de experienţă va fi meto­dologia cursurilor politico-ideolo­­gice, preconizîndu-se discutarea la obiect şi cu exemple concre­te a acestui capitol. Iată în ce constă sprijinul de care se bucură propagandiştii, fapt pentru care iniţiativa comi­tetului de partid al comunei Ier­nut se înscrie ca o acţiune lău­dabilă, demnă de urmat. SZABÓ DÉNES II • Printr-o scrisoare trimisă redacţiei, semnată de tovarăşul Ioan Luduşan, Asociaţia de loca­tari nr. 15, din cartierul Mure­şeni, ne face cunoscut că: „Sala termică nr. 1, care deserveşte locatarii şi asociaţia noastră, nu a fost pregătită pentru sezonul de toamnă-iarnă“. Se fac repro­şuri I.J.G.C.L. pentru neglijarea intereselor cetăţenilor. Locatarii întîmpină greutăţi, în ceea ce priveşte furnizarea apei calde mai ales. Dacă înainte de masă mai curge ceva, în orele după­­amiezii, în special la etajul 4, nu se mai găseşte nici „de leac“. Se spune în scrisoare că, indiferen­ţa şi neglijenţa creează nişte cheltuieli inutile, încheind astfel: „Dacă plătim apă caldă, pretin­dem să fim serviţi, ori dacă a­­cest lucru nu este posibil, să fim scutiţi de aceste cheltuieli“. Sun­tem­ rugaţi să intervenim pe lin­gă I.J.G.C.L. pentru luarea mă­surilor care se impun pentru remedierea neajunsurilor semna­late. Ceea ce şi facem, mai ales că locatarii din Mureşeni nu sunt singurii în situaţia amintită. Cazuri similare au fost semna­late şi în cartierele Ady şi „1848“, unde unii locatari au fost „pedepsiţi“ să stea în casă cu paltonul sau şuba. Poate, poate cei răspunzători văd care-i hiba. Mă rog! Chestie de omenie! • La Miliţia municipiului Tîrgu- Mureş, camera 23, se află depus ceasul „Poliot“ seria 4441063. Cine l-a adus susţine că l-a gă­sit, prin august, în gara C.F.R.­­Reghin. Numai păgubaşul nu s-a găsit. • Om tînăr, născut la 5 martie 1931, Mihail Bodoni, din Gorneşti, nu are încă ocupaţie. Pînă prin 1969 a lucrat. De a­­tunci... pescuieşte toată ziua pe Mureş. A fost şi sancţionat con­travenţional. Băiat bun, ni se spune, dar nu iubeşte munca! Rubrică realizată de: L. DARIU VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş era de 4 grade. Timpul probabil. Vremea se menţine frumoasă, dar relativ re­ce noaptea şi dimineaţa, cerul va fi mai mult senin. Vînt slab din sud-vest. Temperaturile mi­nime vor fi cuprinse între minus 9 şi minus 6 grade, maximele în­tre 3—6 grade. Luna culturii mureşene „Zilele cărţii social-politice“ Ieri, la Tg.-Mureş, a avut loc inaugurarea celei de-a V-a ediţii a „Lunii mureşene a culturii şi educaţiei socialiste“, eveniment remarcabil in via­ţa spirituală a judeţului nos­tru, marcat de deschiderea manifestării „Zilele cărţii so­­cial-politice“. Evenimentul s-a desfăşurat in ambianţa expo­ziţiei de carte social-politică organizată cu acest prilej in holul cinematografului Arta. Au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, oameni de cultură, artă şi ştiinţă, un numeros pu­blic. Cu acest prilej au luat cuvîntul tovarăşul Năftăilă Suciu, directorul Centrului de librării Tg.-Mureş şi tovarăşul Vasile Dobrescu, director ad­junct al Cabinetului judeţean de partid, care a sub­liniat rolul important ce re­vine literaturii social-politice care, prin conţinutul şi mesa­jul său, constituie un mijloc esenţial în educarea comunis­tă a maselor, în formarea şi dezvoltarea conştiinţei lor so­cialiste. In încheiere publicul prezent a vizionat expoziţia. Din viaţa cultural-artistică a tineretului • Ieri după-amiază, în sala Studio, a avut loc un spectacol susţinut de ansamblul „Mareşe­­lul“ al pionierilor în cinstea ma­melor fruntaşe în producţie. Tot­odată, s-a deschis şi o expoziţie ilustrînd viaţa şi activitatea fe­meilor. Ambele manifestări se înscriu în „Decada culturii pen­tru femei“ din cadrul „Lunii mu­reşene a culturii şi educaţiei so­cialiste“ şi sunt consacrate Anu­lui internaţional al femeii. • Activul pionieresc din mu­nicipiul Tg.-Mureş a participat ieri, la evocarea memorabilei zi­le de 1 decembrie 1918, desfăşu­rată în ambianţa Muzeului ju­deţean de istorie. • Luni, in sala Apollo a avut loc deschiderea expoziţiei de artă plastică intitulată „Culorile liber­tăţii“. Lucrările expuse sunt in­spirate din lupta poporului ro­mân pentru neatîrnare, din în­făptuirile prezentului socialist, fiind realizate de unii dintre cei mai tineri creatori , pionieri şi utecişti din judeţ. • Duminică a avut loc la Si­ghişoara şi Tîrnăveni faza pe zo­­­nă a „Cupei tineretului“ la să­­niuş şi schi. ATITUDINI CA LA „PECO“ Zilnic, la întreprinderea de re­paraţii auto din Tg.-Mureş sunt aduse, din cîteva judeţe, autobu­ze pentru reparaţii capitale. Unii conducători auto, înainte de a intra în curtea întreprinde­rii pentru a-şi preda mijloace­le de transport, se opresc cu ele în faţa I.R.A. Printr-un furtun de cauciuc, ca la PECO, ben­zina din rezervoarele autobuzelor aduse pentru reparaţii trece în ale altor camioane, autoturisme etc. Altfel spus, la „mica înţele­gere“, se face comerţ cu benzina pentru care unităţile de trans­port ce-şi trimit autobuzele la reparaţii au cheltuit bani. Sesizăm faptul cu scopul de a fi stîrpit „obiceiul“ unor condu­cători auto de a face ciubuc pe benzina statului. Şi, bineînţeles, şi al acelora ca­re pîndesc la poarta I.R.A. să-şi cumpere benzină cu preţ redus. C. CONSTANTIN Deşeurile si metalele vechi... (Urmare din pag. 1) prime şi energetice şi restrîngerii la strictul necesar a importuri­lor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat la plenara comună a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Su­prem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României din iulie 1975 că: „Ministerele trebuie să acorde o atenţie mai mare orga­nizării şi dezvoltării activităţii de recuperare a deşeurilor de la în­treprinderi şi de la populaţie, precum şi punerii in funcţiune la termenele planificate şi utilizării maxime a capacităţii de pre­lucrare a deşeurilor“. Industria noastră metalurgică, principalul beneficiar al deşeurilor şi meta­lului vechi, economiseşte an de an, prin utilizarea acestor resur­se secundare, însemnate canti­tăţi de minereu şi cocs , care sunt aduse în cea mai mare par­te din import. Acestea fiind realităţile, recent, Consiliul de Stat a adoptat De­cretul nr. 106/1975, care regle­mentează, în mod unitar, toate activităţile legate de colectarea, predarea, gospodărirea şi valori­ficarea deşeurilor şi stabileşte o­­bligaţii şi răspunderi precise ce revin în acest domeniu tuturor u­­nităţilor socialiste, fiecărui cetă­ţean. In baza acestui decret, fiecare unitate economică este obligată începînd din 1976 să asigure toa­te condiţiile pentru introducerea bilanţului anual al folosirii re­surselor de materii prime şi ma­teriale, prin care urmează a se evidenţia cantităţile de materii prime şi materiale utilizate în fabricaţie şi cele ce se regăsesc în produsul finit. Astfel, se vor putea determina cantitatea şi structura deşeurilor şi ale altor resurse secundare rezultate din procesul de producţie. In acest fel, bilanţul anual al folosirii re­surselor materiale va servi ne­mijlocit la fundamentarea planu­lui fiecărei unităţi, la stabilirea concretă a obligaţiilor şi răs­punderilor pentru diminuarea pierderilor sub formă de deşeuri, prin perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie, precum şi pentru reintroducerea în circuitul econo­mic a deşeurilor şi celorlalte re­surse secundare. In strînsă legătură cu această acţiune, decretul Consiliului de Stat prevede în mod expres o­­bligaţia organelor de conducere colectivă din fiecare unitate so­cialistă de­­ a desemna comparti­mente, servicii şi persoane în a căror răspundere directă intră sarcinile de colectare, pregătire, depozitare şi predare spre valori­ficare a deşeurilor şi altor resur­se secundare, precum şi de utili­zare a acestora în procesul de producţie. Citeam, deunăzi, rîndurile unui confrate. Dojenea ano­nimii din sălile cinematografe­lor bucureştene, care tulbură tihna spectatorilor sau lasă, printre scaune, tot felul de hîrtii şi coji de seminţe... Citeam şi gîndul mă purta prin sălile tîrgumureşene. Căci, nu rareori ne e dat să tresărim în timpul proiectării filmului. In momentele de in­tense trăiri emoţionale, din te miri ce loc, un rîset strident, schimonosit, spintecă liniştea sălii şi frumuseţea din noi. A­­poi, din partea cealaltă, ca un ecou întîrziat, ţîşneşte alt rî­set, la fel de ţuguiat şi pre­lungit. Am văzut şi plasatoare ca­re se zbat, pe întuneric, să po­tolească asemenea nesăbuinţe. Degeaba! Ce-i de făcut? Nimic deose­bit: organele în drept să ac­ţioneze şi aici operativ, apli­­cînd sancţiunile legale. Insă, nu cele minime. P. GIURGIU STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Unii caută containere, iar alţii „le ţin f­i în custodie“ Metoda transportului mărfuri­lor în containere este folosită cu bune rezultate de multe unităţi economice. Cel mai mare soli­citant este I.C.R.T.I. Tg.-Mureş, care rulează lunar sute de con­tainere. Din păcate, lucrătorii în­treprinderii comerciale uită că descărcarea lor are ca normă doar două ore, reţinîndu-le în di­ferite puncte de desfacere a măr­furilor mai multe zile la rînd. Pentru a putea exercita un control mai riguros asupra mo­dului de utilizare a acestor efica­ce mijloace, supunem atenţiei conducerii întreprinderii mai multe aspecte. Astfel, 60 de con­tainere au fost ţinute nedescăr­cate din ziua de 29 octombrie pînă la 3 noiembrie, alte 26 au fost ridicate de la gară în ziua­ de 4 noiembrie şi returnate doar în 7 noiembrie. Practica s-a re­petat şi în continuare, cînd 74 de containere au fost împrăştiate timp de trei zile în diferite uni­tăţi, unde s-a dat cu greu de ur­ma lor. In acest timp, alte uni­tăţi economice le-au solicitat, dar n-au aflat cum pot intra în po­sesia lor. Nu le-au găsit nici pe cele 38 ridicate în ziua de 15 noiembrie, care au fost expediate abia în ziua de 18 noiembrie. Pentru alte 16 containere între­prinderea nici nu a depus docu­mentaţie, cu toate că erau încăr­cate. De la tovarăşul Ioan Puiac, adjunctul şefului staţiei C.F.R. Tg.-Mureş, am aflat că alte uni­tăţi uită să-şi ridice coletele din gară, ele ocupînd spaţiile de de­pozitare mai multe zile la rînd. Am atenţiona pe această cale serviciul aprovizionare al C.I.C. Tg.-Mureş, care are 10 colete so­site încă în 24 noiembrie şi nu se ridicaseră nici în 28 noiembrie. De asemenea, Inspectoratului şco­lar judeţean i-au sosit 6 lăzi cu maşini de găurit, dar nu le miş­­case nici în ziua de 28 noiembrie. Tot în categoria celor care ocu­pă spaţiile de depozitare din gară se află şi I.C.R.M. Tg.-Mureş ca­re ţine pe rampă un container cu cremă de ghete încă din ziua de 22 noiembrie. Pentru că toate produsele sunt solicitate, le cerem celor cărora le aparţin să-şi amintească de e­­le şi să nu mai aglomereze spa­ţiile şi aşa restrînse ale gării din Tg.-Mureş. GH. BARBULESCU Exigenţă şi operativitate... (Urmare din pag. 1) Sărmaşu. Repararea şasiurilor se face la Reghin şi Miercurea Ni­­rajului, iar S.M.A. Luduş face a­­semenea lucrări la motoarele de 45 CP. Maşinile fitosanitare sunt trimise la o secţie specializată formată în cadrul S.M.A. Sărma­şu. In această etapă nu­­au fost uitate nici combinele C-12 şi pre­sele de balotat care se repară la Bahnea şi Sighişoara. Menţionez că în atelierele S.M.A. se execută numai revizii tehnice la tractoare. Lucrările cu grad mai mare de tehnicitate se execută la centre specializate. In atelierele secţiilor au rămas să se execute lucrări de mai mică complexitate. Cu o astfel de or­ganizare ne-am propus ca pînă la 30 decembrie să reparăm 60 la sută din parcul de tractoare şi să încheiem acţiunea la maşinile fi­tosanitare, la grapele cu discuri, cultivatoare şi altele. — Aveţi asigurate piesele de schimb? — Cu toate demersurile făcute, continuăm să avem greutăţi în privinţa asigurării pieselor de schimb pentru tractoarele de 65 şi 45 CP. Este vorba mai ales de aprovizionarea cu pinioane la cutia de viteze şi transmisia fi­nală. In vederea asigurării unei colaborări cît mai strînse cu Ba­za de aprovizionare nr. 26 din Tg.-Mureş, de două ori pe săptă­­mînă doi specialişti ai trustului nostru analizează şi urmăresc stadiul în care se află livrarea pieselor. — Desigur, în această situaţie acordaţi atenţie sporită recondi­­ţionării pieselor? — Aşa este. In centrele de re­paraţii au fost formate secţii spe­cializate pentru recondiţionarea pieselor. 60 de tipuri de piese şi ansambluri de la motoare şi sis­temul de transmisie se recondi­ţionează. La nivelul trustului va­loarea pieselor recondiţionate se ridică la 2,5 milioane lei. — Ce v-aţi propus pentru ridi­carea cunoştinţelor profesionale ale mecanizatorilor? — începînd din 10 ianuar­e, paralel cu efectuarea reparaţii­lor — pe care vrem să le înche­iem între 15—20 februarie — se va trece, pe centre, la şcolari­zarea tuturor mecanizatorilor.

Next