Steaua Roşie, decembrie 1975 (Anul 27, nr. 283-308)
1975-12-02 / nr. 283
VIAŢA DE PARTID Schimb de experienţă cu propagandiştii Care sînt căile de îmbogăţire a conţinutului şi a eficienţei învăţămîntului politico-ideologic? Căutînd răspuns la această întrebare, comitetul de partid al comunei Iernut a iniţiat organizarea, de două-trei ori pe trimestru, a unor schimburi de experienţă cu propagandiştii din comună, în cadrul cărora să se dezbată aspectele privind conţinutul de idei al învăţămîntului de partid, să se împărtăşească metodele folosite, experienţa dobîndită. Prima acţiune de acest fel a avut loc recent. Comisia de propagandă a comitetului comunal de partid a organizat în aşa fel întîlnirea propagandiştilor (la care au fost prezenţi şi unii secretari de organizaţie de bază) ca ei să participe în prealabil la seminarul cadrelor didactice, urmînd ca obiectul central a schimbului de experienţă să îl constituie metodologia, modalitatea de conducere a seminariilor în general. Seminarul cadrelor didactice a prilejuit o bază temeinică pentru dezbateri utile, rodnice. Participanţii la dezbateri au abordat cu competenţă tema care a vizat momente din istoria patriei noastre, iar propagandista Schönaurer Margit a condus cu pricepere dialogul politico-ideologic. Cei prezenţi au urmărit cu interes intervenţiile cursanţilor Iosif Natea, Florin Băncilă, Nagy Rebeka, Ioan Pîrlea, Livia Beligrad, Ana Bratu, care au contribuit la elucidarea problemelor cuprinse în planul tematic al seminarului, demonstrînd o bună cunoaştere a tematicii şi o însoţire a lor cu multe argumente faptice. Au sugerat, de pildă, prin exemplificări concrete, utilizarea operelor literare cu caracter istoric in vederea educării elevilor în spiritul patriotismului socialist. Din schimbul de experienţă care a succedat seminarul se pot trage preţioase învăţăminte. Ţinînd cont că seminarul este o formă superioară a învăţămîntului de partid, avînd ca obiectiv principal dezbaterea şi clarificarea problemelor esenţiale, se recomandă ca în viitor dezbaterile să evite generalităţile, ele să vizeze probleme de importanţă primordială. În acest scop este necesară o documentare temeinică a tuturor cursanţilor, studierea unei bibliografii vaste, toate acestea determinînd abordarea şi aducerea în dezbatere a unor elemente noi privind tema aleasă. In acest fel se vor completa dezbaterile cu cele mai noi teze din documente. Se cere însă, ca luările la cuvînt să fie cît mai succinte pentru a asigura participarea la dezbateri a unui număr cît mai mare de cursanţi. (La seminarul prezent au cerut cuvîntul aproximativ un sfert din numărul total al cursanţilor). O altă concluzie, demnă de reţinut: propagandiştii să recurgă, pe cît posibil, şi la material intuitiv — principiu pedagogic care trebuie să se afirme în toate cazurile. Ştefan Luca, locţiitorul secretarului comitetului de partid, a anunţat că tema următorului schimb de experienţă va fi metodologia cursurilor politico-ideologice, preconizîndu-se discutarea la obiect şi cu exemple concrete a acestui capitol. Iată în ce constă sprijinul de care se bucură propagandiştii, fapt pentru care iniţiativa comitetului de partid al comunei Iernut se înscrie ca o acţiune lăudabilă, demnă de urmat. SZABÓ DÉNES II • Printr-o scrisoare trimisă redacţiei, semnată de tovarăşul Ioan Luduşan, Asociaţia de locatari nr. 15, din cartierul Mureşeni, ne face cunoscut că: „Sala termică nr. 1, care deserveşte locatarii şi asociaţia noastră, nu a fost pregătită pentru sezonul de toamnă-iarnă“. Se fac reproşuri I.J.G.C.L. pentru neglijarea intereselor cetăţenilor. Locatarii întîmpină greutăţi, în ceea ce priveşte furnizarea apei calde mai ales. Dacă înainte de masă mai curge ceva, în orele dupăamiezii, în special la etajul 4, nu se mai găseşte nici „de leac“. Se spune în scrisoare că, indiferenţa şi neglijenţa creează nişte cheltuieli inutile, încheind astfel: „Dacă plătim apă caldă, pretindem să fim serviţi, ori dacă acest lucru nu este posibil, să fim scutiţi de aceste cheltuieli“. Suntem rugaţi să intervenim pe lingă I.J.G.C.L. pentru luarea măsurilor care se impun pentru remedierea neajunsurilor semnalate. Ceea ce şi facem, mai ales că locatarii din Mureşeni nu sunt singurii în situaţia amintită. Cazuri similare au fost semnalate şi în cartierele Ady şi „1848“, unde unii locatari au fost „pedepsiţi“ să stea în casă cu paltonul sau şuba. Poate, poate cei răspunzători văd care-i hiba. Mă rog! Chestie de omenie! • La Miliţia municipiului Tîrgu- Mureş, camera 23, se află depus ceasul „Poliot“ seria 4441063. Cine l-a adus susţine că l-a găsit, prin august, în gara C.F.R.Reghin. Numai păgubaşul nu s-a găsit. • Om tînăr, născut la 5 martie 1931, Mihail Bodoni, din Gorneşti, nu are încă ocupaţie. Pînă prin 1969 a lucrat. De atunci... pescuieşte toată ziua pe Mureş. A fost şi sancţionat contravenţional. Băiat bun, ni se spune, dar nu iubeşte munca! Rubrică realizată de: L. DARIU VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş era de 4 grade. Timpul probabil. Vremea se menţine frumoasă, dar relativ rece noaptea şi dimineaţa, cerul va fi mai mult senin. Vînt slab din sud-vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 9 şi minus 6 grade, maximele între 3—6 grade. Luna culturii mureşene „Zilele cărţii social-politice“ Ieri, la Tg.-Mureş, a avut loc inaugurarea celei de-a V-a ediţii a „Lunii mureşene a culturii şi educaţiei socialiste“, eveniment remarcabil in viaţa spirituală a judeţului nostru, marcat de deschiderea manifestării „Zilele cărţii social-politice“. Evenimentul s-a desfăşurat in ambianţa expoziţiei de carte social-politică organizată cu acest prilej in holul cinematografului Arta. Au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, oameni de cultură, artă şi ştiinţă, un numeros public. Cu acest prilej au luat cuvîntul tovarăşul Năftăilă Suciu, directorul Centrului de librării Tg.-Mureş şi tovarăşul Vasile Dobrescu, director adjunct al Cabinetului judeţean de partid, care a subliniat rolul important ce revine literaturii social-politice care, prin conţinutul şi mesajul său, constituie un mijloc esenţial în educarea comunistă a maselor, în formarea şi dezvoltarea conştiinţei lor socialiste. In încheiere publicul prezent a vizionat expoziţia. Din viaţa cultural-artistică a tineretului • Ieri după-amiază, în sala Studio, a avut loc un spectacol susţinut de ansamblul „Mareşelul“ al pionierilor în cinstea mamelor fruntaşe în producţie. Totodată, s-a deschis şi o expoziţie ilustrînd viaţa şi activitatea femeilor. Ambele manifestări se înscriu în „Decada culturii pentru femei“ din cadrul „Lunii mureşene a culturii şi educaţiei socialiste“ şi sunt consacrate Anului internaţional al femeii. • Activul pionieresc din municipiul Tg.-Mureş a participat ieri, la evocarea memorabilei zile de 1 decembrie 1918, desfăşurată în ambianţa Muzeului judeţean de istorie. • Luni, in sala Apollo a avut loc deschiderea expoziţiei de artă plastică intitulată „Culorile libertăţii“. Lucrările expuse sunt inspirate din lupta poporului român pentru neatîrnare, din înfăptuirile prezentului socialist, fiind realizate de unii dintre cei mai tineri creatori , pionieri şi utecişti din judeţ. • Duminică a avut loc la Sighişoara şi Tîrnăveni faza pe zonă a „Cupei tineretului“ la săniuş şi schi. ATITUDINI CA LA „PECO“ Zilnic, la întreprinderea de reparaţii auto din Tg.-Mureş sunt aduse, din cîteva judeţe, autobuze pentru reparaţii capitale. Unii conducători auto, înainte de a intra în curtea întreprinderii pentru a-şi preda mijloacele de transport, se opresc cu ele în faţa I.R.A. Printr-un furtun de cauciuc, ca la PECO, benzina din rezervoarele autobuzelor aduse pentru reparaţii trece în ale altor camioane, autoturisme etc. Altfel spus, la „mica înţelegere“, se face comerţ cu benzina pentru care unităţile de transport ce-şi trimit autobuzele la reparaţii au cheltuit bani. Sesizăm faptul cu scopul de a fi stîrpit „obiceiul“ unor conducători auto de a face ciubuc pe benzina statului. Şi, bineînţeles, şi al acelora care pîndesc la poarta I.R.A. să-şi cumpere benzină cu preţ redus. C. CONSTANTIN Deşeurile si metalele vechi... (Urmare din pag. 1) prime şi energetice şi restrîngerii la strictul necesar a importurilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat la plenara comună a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României din iulie 1975 că: „Ministerele trebuie să acorde o atenţie mai mare organizării şi dezvoltării activităţii de recuperare a deşeurilor de la întreprinderi şi de la populaţie, precum şi punerii in funcţiune la termenele planificate şi utilizării maxime a capacităţii de prelucrare a deşeurilor“. Industria noastră metalurgică, principalul beneficiar al deşeurilor şi metalului vechi, economiseşte an de an, prin utilizarea acestor resurse secundare, însemnate cantităţi de minereu şi cocs , care sunt aduse în cea mai mare parte din import. Acestea fiind realităţile, recent, Consiliul de Stat a adoptat Decretul nr. 106/1975, care reglementează, în mod unitar, toate activităţile legate de colectarea, predarea, gospodărirea şi valorificarea deşeurilor şi stabileşte obligaţii şi răspunderi precise ce revin în acest domeniu tuturor unităţilor socialiste, fiecărui cetăţean. In baza acestui decret, fiecare unitate economică este obligată începînd din 1976 să asigure toate condiţiile pentru introducerea bilanţului anual al folosirii resurselor de materii prime şi materiale, prin care urmează a se evidenţia cantităţile de materii prime şi materiale utilizate în fabricaţie şi cele ce se regăsesc în produsul finit. Astfel, se vor putea determina cantitatea şi structura deşeurilor şi ale altor resurse secundare rezultate din procesul de producţie. In acest fel, bilanţul anual al folosirii resurselor materiale va servi nemijlocit la fundamentarea planului fiecărei unităţi, la stabilirea concretă a obligaţiilor şi răspunderilor pentru diminuarea pierderilor sub formă de deşeuri, prin perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie, precum şi pentru reintroducerea în circuitul economic a deşeurilor şi celorlalte resurse secundare. In strînsă legătură cu această acţiune, decretul Consiliului de Stat prevede în mod expres obligaţia organelor de conducere colectivă din fiecare unitate socialistă de a desemna compartimente, servicii şi persoane în a căror răspundere directă intră sarcinile de colectare, pregătire, depozitare şi predare spre valorificare a deşeurilor şi altor resurse secundare, precum şi de utilizare a acestora în procesul de producţie. Citeam, deunăzi, rîndurile unui confrate. Dojenea anonimii din sălile cinematografelor bucureştene, care tulbură tihna spectatorilor sau lasă, printre scaune, tot felul de hîrtii şi coji de seminţe... Citeam şi gîndul mă purta prin sălile tîrgumureşene. Căci, nu rareori ne e dat să tresărim în timpul proiectării filmului. In momentele de intense trăiri emoţionale, din te miri ce loc, un rîset strident, schimonosit, spintecă liniştea sălii şi frumuseţea din noi. Apoi, din partea cealaltă, ca un ecou întîrziat, ţîşneşte alt rîset, la fel de ţuguiat şi prelungit. Am văzut şi plasatoare care se zbat, pe întuneric, să potolească asemenea nesăbuinţe. Degeaba! Ce-i de făcut? Nimic deosebit: organele în drept să acţioneze şi aici operativ, aplicînd sancţiunile legale. Insă, nu cele minime. P. GIURGIU STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Unii caută containere, iar alţii „le ţin fi în custodie“ Metoda transportului mărfurilor în containere este folosită cu bune rezultate de multe unităţi economice. Cel mai mare solicitant este I.C.R.T.I. Tg.-Mureş, care rulează lunar sute de containere. Din păcate, lucrătorii întreprinderii comerciale uită că descărcarea lor are ca normă doar două ore, reţinîndu-le în diferite puncte de desfacere a mărfurilor mai multe zile la rînd. Pentru a putea exercita un control mai riguros asupra modului de utilizare a acestor eficace mijloace, supunem atenţiei conducerii întreprinderii mai multe aspecte. Astfel, 60 de containere au fost ţinute nedescărcate din ziua de 29 octombrie pînă la 3 noiembrie, alte 26 au fost ridicate de la gară în ziua de 4 noiembrie şi returnate doar în 7 noiembrie. Practica s-a repetat şi în continuare, cînd 74 de containere au fost împrăştiate timp de trei zile în diferite unităţi, unde s-a dat cu greu de urma lor. In acest timp, alte unităţi economice le-au solicitat, dar n-au aflat cum pot intra în posesia lor. Nu le-au găsit nici pe cele 38 ridicate în ziua de 15 noiembrie, care au fost expediate abia în ziua de 18 noiembrie. Pentru alte 16 containere întreprinderea nici nu a depus documentaţie, cu toate că erau încărcate. De la tovarăşul Ioan Puiac, adjunctul şefului staţiei C.F.R. Tg.-Mureş, am aflat că alte unităţi uită să-şi ridice coletele din gară, ele ocupînd spaţiile de depozitare mai multe zile la rînd. Am atenţiona pe această cale serviciul aprovizionare al C.I.C. Tg.-Mureş, care are 10 colete sosite încă în 24 noiembrie şi nu se ridicaseră nici în 28 noiembrie. De asemenea, Inspectoratului şcolar judeţean i-au sosit 6 lăzi cu maşini de găurit, dar nu le mişcase nici în ziua de 28 noiembrie. Tot în categoria celor care ocupă spaţiile de depozitare din gară se află şi I.C.R.M. Tg.-Mureş care ţine pe rampă un container cu cremă de ghete încă din ziua de 22 noiembrie. Pentru că toate produsele sunt solicitate, le cerem celor cărora le aparţin să-şi amintească de ele şi să nu mai aglomereze spaţiile şi aşa restrînse ale gării din Tg.-Mureş. GH. BARBULESCU Exigenţă şi operativitate... (Urmare din pag. 1) Sărmaşu. Repararea şasiurilor se face la Reghin şi Miercurea Nirajului, iar S.M.A. Luduş face asemenea lucrări la motoarele de 45 CP. Maşinile fitosanitare sunt trimise la o secţie specializată formată în cadrul S.M.A. Sărmaşu. In această etapă nuau fost uitate nici combinele C-12 şi presele de balotat care se repară la Bahnea şi Sighişoara. Menţionez că în atelierele S.M.A. se execută numai revizii tehnice la tractoare. Lucrările cu grad mai mare de tehnicitate se execută la centre specializate. In atelierele secţiilor au rămas să se execute lucrări de mai mică complexitate. Cu o astfel de organizare ne-am propus ca pînă la 30 decembrie să reparăm 60 la sută din parcul de tractoare şi să încheiem acţiunea la maşinile fitosanitare, la grapele cu discuri, cultivatoare şi altele. — Aveţi asigurate piesele de schimb? — Cu toate demersurile făcute, continuăm să avem greutăţi în privinţa asigurării pieselor de schimb pentru tractoarele de 65 şi 45 CP. Este vorba mai ales de aprovizionarea cu pinioane la cutia de viteze şi transmisia finală. In vederea asigurării unei colaborări cît mai strînse cu Baza de aprovizionare nr. 26 din Tg.-Mureş, de două ori pe săptămînă doi specialişti ai trustului nostru analizează şi urmăresc stadiul în care se află livrarea pieselor. — Desigur, în această situaţie acordaţi atenţie sporită recondiţionării pieselor? — Aşa este. In centrele de reparaţii au fost formate secţii specializate pentru recondiţionarea pieselor. 60 de tipuri de piese şi ansambluri de la motoare şi sistemul de transmisie se recondiţionează. La nivelul trustului valoarea pieselor recondiţionate se ridică la 2,5 milioane lei. — Ce v-aţi propus pentru ridicarea cunoştinţelor profesionale ale mecanizatorilor? — începînd din 10 ianuare, paralel cu efectuarea reparaţiilor — pe care vrem să le încheiem între 15—20 februarie — se va trece, pe centre, la şcolarizarea tuturor mecanizatorilor.