Steaua Roşie, noiembrie 1976 (Anul 28, nr. 259-283)
1976-11-02 / nr. 259
Fapta — cel mai convingător argument al sentimentului patriotic Este plăcut şi în acelaşi timp iapresionant să păşeşti In seciile şi atelierele I.U.P.S. din Rehin. In primul rînd te impresioează mulţimea de tineri aflaţi au trecuţi de pragul maturităţii, ar care stăpînesc deja meserii retenţioase — de strungar, raptor, frezor, lăcătuş, turnător — înt, cu un cuvînt, constructori e maşini. Cei mai mulţi dintre ei lucreau la secţia I prelucrări mecanice prelucrări la cald. S-au întîlnit ici de-a lungul anilor, s-au caficat prin şcoli sau la locul de luncă, sînt de naţionalitate română, maghiară, germană, trăiesc , muncesc într-o frăţie şi identtate comună, acţionează cu ginul şi cu fapta pentru prosperiiiea întreprinderii şi oraşului în are trăiesc, a patriei lor comune. Şi dacă astăzi marea majoriate a tinerilor de la I.U.P.S. sânt laturi în profesiile şi meseriile lese, dacă unii au depus strădinţe de a ieşi din rîndul celor e lucrau sub normă, trecînd în vidul fruntaşilor, dacă alţii au evenit cu timpul din indiscipliaţi oameni care militează fermentru respectarea ordinii şi disiplinei, toate acestea se datoresc omuniştilor din secţie, a oameilor care n-au precupeţit nimic entru a cultiva tinerilor patriosmul revoluţionar. Erdei Franc Lsc, Octavian Bugnar, Teodor Remeş, Alexandru András — sunt par câţiva dintre comuniştii cari au înţeles că principiul funamental al educaţiei patriotice,ocialiste a tinerilor muncitori ste acela al educaţiei prin muna şi pentru muncă. Muncind aituri şi împreună cu tinerii, comuniştii, alţi oameni nemembri e partid, dar cu multă expeienţă în producţie şi viaţă, i-au îvăţat pe tineri să preţuiască munca altora şi a lor, să aibărijă de avutul obştesc ca rezidu al efortului întregului colecv. La I.U.P.S., ca dealtfel în toat unităţile economice, există permanentă şi strînsă legătură ître patriotismul tinerilor, acest abil sentiment, şi educaţia prin luncă. Datorită activităţii politico-educative, a acţiunilor întreprinse de organizaţiile de partid şi U.T.C., cu un cuvînt de toţi factorii de răspundere, tinerii îşi manifestă pe multiple planuri sentimentul patriotic şi revoluţionar; mulţi dintre ei sunt lună de lună fruntaşi în producţie, concomitent cu munca pentru producerea de bunuri materiale, o bună parte dintre ei învaţă în mod organizat în şcoli şi licee, studiază, se documentează continuu pentru a se perfecţiona în meseriile alese. Şi cu cit se pregătesc, cu atît faptele lor de muncă şi de viaţă le atestă şi mai mult spiritul lor revoluţionar şi patriotic. — Ce anume credeţi că mai trebuie făcut în continuare în secţie şi în întreprindere pentru educarea patriotică, revoluţionară a tinerilor prin muncă? — l-am întrebat pe Ioan Todoran, secretarul organizaţiei de partid şi maistru în secţia I prelucrări mecanice. — Cred că cel mai frumos argument al iubirii patriei este fapta. Şi tot prin faptă îţi afirmi şi spiritul revoluţionar. Dar faptele nu înseamnă numai să creezi zi de zi bunuri materiale mai multe şi mai bune, ci, pe lingă acestea, să lupţi pentru formarea, modelarea şi dezvoltarea relaţiilor dintre oameni. Spunînd acestea mă gîndesc că unii dintre tineri, puţini la număr, nu au ajuns încă să înţeleagă că a fi patriot şi revoluţionar înseamnă a milita în primul rînd pentru interesele generale ale întreprinderii şi nu pentru avantaje personale, înseamnă a vedea realizarea fericirii personale în contextul fericirii întregului colectiv, înseamnă a te simţi responsabil nu numai de activitatea personală, ci de a întregii formaţii de muncă din care faci parte. Datoria noastră, a comuniştilor, este de a-i învăţa şi îndemna pe tineri să studieze temeinic politica partidului, pentru a fi convinşi de justeţea ei şi a o înfăptui cu dăruire, cu pasiune, cu spirit patriotic. C. CROITORU Cinstire fruntaşilor în întrecerea socialistă In spiritul unei inspirate tradiţii, la Luduş, celor care desfăşoară o activitate exemplari la locul de muncă, îndeplinindu-şi angajamentele asumate în întrecerea socialistă, le-a fost dedicată o manifestare cultural-artistică. Desfăşurată vineri seara în sala casei de cultură, serbarea a fost deschisă de Ioan Hasasiu, preşedintele Consiliului orăşenesc al sindicatelor. Concepută într-o viziune tematică unitară, prima parte a manifestării a fost alcătuită din selecţiuni ale programelor brigăzilor artistice de agitaţie din localitate, prezentate şi distinse cu titluri şi diplome la diverse faze de concurs. Sincronizarea acestor secvenţe a creat o plăcută ambianţă, dar şi un original dialog între fruntaşii din sală şi cei de pe scenă. Partea a doua, alcătuită din melodii populare in interpretarea tarafului şi soliştilor casei de cultură, a completat armonios un reuşit program artistic ce confirmă astfel că oamenii muncii din oraş, traducînd în fapt sarcinile încredinţate de partid, ştiu să muncească şi să trăiască in chip comunist. prof. IOAN BRAIAN VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş era de 14 grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea se menţine uşor instabilă, cu cerul mai mult noros, favorabilă precipitaţiilor slabe. Vine slab pînă la potrivit din vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 6—9 grade, maximele între 13—16 grade. CINEMA MARŢI, 2 NOIEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Luptătorul din New Orleans. Progresul: Papillon (ambele serii). Select: Stejar — extrema urgenţă; Sora Agnes. Tineretului; Primul asalt; Pinocchio. Flacăra: Orient Expres (ambele serii). Pitic: Zece măgăruşi; Păulica alună; Vrăbiuţa ciufulită. SIGHIŞOARA — Lumina: Porumbelul. Tîrnava: Teroare pe uliță. REGHIN — Patria: Vinzătorul de baloane. Victoria: Revărsarea. TÎRNAVENI — Melodia: Intilnire la aeroport. LUDUȘ — Flacăra: Ana şi comandorul. SOVATA — Doina: Cei 13 de la Barletta. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Cleopatra. FINTÎNELE — Patria: Caut o nevastă. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Jocul de cărţi. SARMAŞU _ Popular: Piraţii din metrou. TEATRU TEATRUL DE STAT, secţia română, ora 19.30. MINCINOSUL (abonamentul). TELEVIZIUNE 10,00 — Teleşcoală. 11,00 — Film artistic. Falsificator fără voie (reluare). 12,35 — Spectacol literar-muzical-coregrafic. 12,55 — Intilnire cu publicul. 13,20 — Telex. 16,00 — Teleşcoală. 16,30 — Curs de limbă engleză. 17,00 — Telex. 17,05 — Cuminoară marii campioni. Film realizat la cererea Federaţiei internaţionale de nataţie. 18,00 — Mult e dulce ... 18,20 — Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură. 18,40 — Ce ştim şi ce nu ştim despre... 19,05 — Telecronica Un mare târg Ultima zi a lunii octombrie, o zi însorită de toamnă tîrzie. La Tg.-Mureş, ca peste tot în ţara noastră, s-a sărbătorit „Ziua recoltei“ ca semn al preţuirii muncii ţăranilor cooperatori, a mecanizatorilor, a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat şi specialiştilor din domeniul cercetării depuse pentru continua sporire a rodniciei pămîntului patriei. Piaţa de zi din cartierul 7 Noiembrie e sub povara legumelor, fructelor şi cartofilor. — Dispunem de un fond de marfă care asigură aprovizionarea corespunzătoare a populaţiei — ne declară tovarăşa Ileana Cherebeţiu, director adjunct al I.J.L.F. La cartofi, de pildă, vom depăşi planul de însilozări, dispunînd astfel de condiţii pentru satisfacerea solicitărilor populaţiei pina la noua recoltă. Asigurăm depăşirea planului şi la frac de toamnă te, la ceapă uscată, la rădăcinoase şi la alte poduse. După cum vedeţi, am pus in vinzare şi fasole uscată. ... Expoziţia magazinelor „Gostat“. In jurul ei s-au adunat sute de cumpărători, atraşi de calitatea merelor, cartofilor şi altor produse. Aflăm că numai în această zi s-au pus în vinzare 99 tone de cartofi şi peste 6 vagoane de mere. — Nu numai azi, ci şi în continuare — ne informează tovarăşul Milică Giura, directorul complexului — magazinele noastre asigură aprovizionarea din abundenţă cu mere, cartofi, varză, rădăcinoase. Subliniez faptul că noi am realizat deja sarcinile de plan privind insilozările. O mare afluenţă de cumpărători am întîlnit la expoziţia „Agrocoop“. Marele sortiment de produse, cartofi, varză albă şi varză roşie, morcov, pătrunjel, ţelină, gogoşari, mere şi multe altele, de bună calitate, provenite din cooperativele agricole de producţie, este deosebit de apreciat de cumpărători. Tovarăşul Dumitru Lăcătş, directorul „Agrocoop“, ne informează că aici, in piaţă, s-au pus in vinzare peste 250 tone de astfel de produse. La expoziţia IJECOOP, alături de legume şi fructe atrag atenţia murăturile, intr-un sortiment bogat, precum şi compoturile, gemurile, magiunul de prune şi alte produse. „Ziua recoltei ‘76“ la Tg.Mureş a constituit un mare tirg de toamnă. El, însă, nu s-a închis ci se desfăşoară in continuare, expoziţiile cu vinzare din piaţa de zi din cartierul 7 Noiembrie răminînd deschise in tot cursul acestei săptămini. P. POPSOR Muncitorii părtaşi la sărbătoarea satelor în piaţa oraşului Tîrnăveni, „Ziua recoltei“ a fost marcată de un frumos şi bogat program artistic prezentat de formaţiile Casei de cultură. Printre cei care au venit să cinstească această zi şi să-şi completeze aprovizionarea de iarnă se aflau muncitori de la Combinatul chimic, întreprinderea de geamuri. Fabrica de produse ceramice „Hercules“, lucrători din industria, locală, comerţ şi cooperaţie, din instituţii şi şcoli, care în această toamnă grea s-au aflat în nenumărate zile alături de lucrătorii ogoarelor în strădania lor de a strînge şi pune la adăpost întreaga recoltă. Ei au muncit cu dăruire în viile I.A.S. Seuca şi C.A.P. Găneşti, la recoltarea porumbului, sfeclei de zahăr, legumelor şi a altor produse la C.A.P. Mica, Deal, Tîrnăveni, Crăeşti, Corneşti şi în alte localităţi. Munca harnică a cooperatorilor şi a muncitorilor s-a regăsit în belşugul de produse de tot felul care a inundat în această zi toate pieţele, magazinele şi centrele de desfacere. Unităţile C.L.F. şi magazinul Gostat au pus duminică la dispoziţia consumatorilor 60 tone de cartofi, 25 tone ceapă uscată, 30 tone de varză, 19 tone ardei gras şi gogoşari, 18 tone rădâcinoase, 35 tone de mere, mari cantităţi de struguri, prune şi alte produse expuse în expoziţii de prezentare şi desfacere. IonuţA popa Inspector comercial de stat Recorduri la Rîciu Cooperatorii şi mecanizatorii din Consiliul intercooperatist din Rîciu au continuat şi duminică, ca în oricare altă zi, activităţile în cîmp. Sărbătoarea recoltei a fost de fapt o zi record în strădaniile lucrătorilor de pe ogoare de a aduna şi adăposti recolta obţinută cu atîta trudă. Din bilanţul acestei zile notăm în primul rînd faptul că s-au însămînţat 100 ha cu grîu, astfel că planul de 3.730 ha a fost realizat în întregime. Directorul S.M.A., ing. loan Nicolae ne spune că lucrările făcute la însămînţâri au fost de foarte bună calitate, astfel că prima condiţie pentru obţinerea unei recolte bune în anul viitor este asigurată. Cu multă rîvnă s-a muncit duminică şi la alte lucrări, mai cu seamă la recoltarea şi transportul produselor. Mecanizatorii au recoltat cu combina 6 ha de porumb, au adunat şi însilozat în amestec cu borhot 150 tone de coceni de porumb, au făcut arături de toamnă pe 45 ha. Un număr de 36 de autocamioane şi remorci au transportat din cîmp la bazele de recepţie peste 570 de tone de sfeclă de zahăr. Membrii cooperatori, prezenţi la toate lucrările, au recoltat duminică porumbul de pe 65 ha. Din rîndurile mecanizatorilor care în această zi au înscris în bilanţ cele mai bune rezultate am reţinut numele lui Dumitru Fodor, Ioan Macarie, Augustin Cordoş, Vasie Demian şi Traian Bob. pentru pionieri. 19,20 — 1.0Ol de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — Reportaj. Tablouri tulcene. 20,15 —Teatrul liric TV prezintă opera Bălcescu de Cornel Trăilescu. 21,50 — Vedete Internaţionale. 22,10 _ 24 de ore. MICA PUBLICITATE VASILE, soţ, cu aceeaşi nemărginită durere aminteşte rudelor, prietenilor şi cunoscuţilor că s-au împlinit doi ani de la încetarea din viaţă a celei ce a fost prof. VIORICA MOLDOVAN, director liceu (Sărmaşu). Un gînd pios şi amintirea neştearsă. (4.788) OFER apartament confort I Suceava in centru, pentru similar Tirgu- Mureş, garsonieră sau casă. Informaţii la LC.S. Mureş, telefon 3.37.14, sau Suceava, telefon 1.10.46, după orele 14. (4.782) PIERDUT permis de intrare la B. N. Tîrgu-Mureş nr. 198 pe numele Florea Gheorghe. Il declar nul. (4.779) GĂSIT ceas damă, azi 1 noiembrie 1976 între I.T.A. Mureş — C.F.RR.A. Tg.-Mureş, strada Budiului. Păgubaşul să se prezinte la administraţia presei. Cu adincă durere anunţăm Încetarea din viaţă a scumpului nostru tată şi bunic, MEGHEŞ PETRU pensionar C.F.R. în vîrstă de 68 ani. Inmormintarea va avea loc In 3 noiembrie a. c., ora 15, la cimitirul Biserica de piatră. Familia Îndoliată. 14,5 MILIOANE DE LEI PESTE PLAN Colectivul întreprinderii târgumureşene de piele şi mănuşi a încheiat bilanţul pe 10 luni cu rezultate remarcabile. Graţie măsurilor aplicate în direcţia îmbunătăţirii organizării producţiei şi a muncii, creşterii productivităţii muncii, sporirii eficienţei întregii activităţi economice, planul producţiei globale a fost depăşit cu 14,5 milioane lei. Război de ţesut silenţios Colectivul IMATEX din Tg.Mureş şi-a lărgit gama produselor realizate cu încă un război de ţesut. Este vorba de războiul de ţesut saci, care dispune de un graifăr în loc de suveică. Printre avantajele utilajului se remarcă, în mod deosebit, gradul apreciabil de silențiozitate. • STEAUA ROSTF PAIUV* * CARNET CULTURAL REGHIN. Unul din evenimentele importante ale acestei perioade îl constituie inaugurarea anului de învăţămînt al universităţilor cultural-ştiinţifice. In oraşul Reghin, deschiderea cursurilor Universităţii cultural-ştiinţifice a fost marcată de simpozionul „Cucerirea Independenţei de stat — moment de seamă în făurirea României contemporane“. Au conferenţiat: Vasile Dobrescu, director adjunct al Cabinetului judeţean pentru activitatea ideologică şi politico-educativă; Vasile Dragoş, instructor la Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă şi prof. Aurel Alexe. In încheierea simpozionului a rulat filmul românesc „Secretul cifrului“. Săptămîna trecută a mai fost marcată şi de alte manifestări politico-educative şi culturale. La secţia marochinărie a I.P.M. Sport, a avut loc o consultaţie politică pe tema „Rolul statelor mici şi mijlocii în democratizarea vieţii internaţionale“. In organizarea Comitetului orăşenesc al femeilor şi în colaborare cu Casa orăşenească de cultură, la clubul „Familia“ a fost deschisă o expoziţie de artizanat cuprinzînd realizări ale femeilor din oraşul Reghin. Cu prilejul inaugurării expoziţiei, prof. Nastasia Sîrbu a prezentat expunerea „Familia socialistă — factor de educaţie în viaţa tineretului prin muncă şi pentru muncă“, SIGHIŞOARA. Manifestări diverse şi cu un profund caracter politico-educativ şi cultural au avut loc şi în municipiul de pe Tîrnava Mare, în săptămîna trecută. In sala „Ciprian Porumbescu“ a Casei de cultură a avut loc expunerea „Rolul femeilor în viaţa socială, în dezvoltarea multilaterală a societăţii în lumina Programului P.C.R. de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate“, prezentată de Elena Butnariu. Tot la Casa de cultură, prof. Erna Weiss a prezentat viaţa şi opera folcloristului Albert Mihael, poet de seamă din municipiul Sighişoara. Prof. Ioan Neagoş a prezentat expunerea.Probleme de bază ale esteticii marxiste“. Cu ocazia „Zilei recoltei“, a cîntat fanfara condusă de Ioan Iacobi, iar seara la Casa de cultură s-a desfăşurat o duminică cultural-distractivă. Cu acest prilej, Maria Valea, metodistă a casei de cultură, a prezentat expunerea „Tineretul din patria noastră, un tineret profund ataşat idealurilor socialismului şi comunismului“.