Steaua Roşie, noiembrie 1976 (Anul 28, nr. 259-283)

1976-11-02 / nr. 259

Fapta — cel mai convingător argument al sentimentului patriotic Este plăcut şi în acelaşi timp iapresionant să păşeşti In sec­­iile şi atelierele I.U.P.S. din Re­­hin. In primul rînd te impresio­­ează mulţimea de tineri aflaţi au trecuţi de pragul maturităţii, ar care stăpînesc deja meserii retenţioase — de strungar, ra­­ptor, frezor, lăcătuş, turnător — înt, cu un cuvînt, constructori e maşini. Cei mai mulţi dintre ei lucrea­­u la secţia I prelucrări mecanice­­ prelucrări la cald. S-au întîlnit ici de-a lungul anilor, s-au ca­­ficat prin şcoli sau la locul de luncă, sînt de naţionalitate ro­­mână, maghiară, germană, trăiesc , muncesc într-o frăţie şi identt­­ate comună, acţionează cu gin­ul şi cu fapta pentru prosperi­­iiea întreprinderii şi oraşului în are trăiesc, a patriei lor comune. Şi dacă astăzi marea majori­­ate a tinerilor de la I.U.P.S. sânt laturi în profesiile şi meseriile lese, dacă unii au depus stră­­dinţe de a ieşi din rîndul celor e lucrau sub normă, trecînd în vidul fruntaşilor, dacă alţii au evenit cu timpul din indiscipli­­aţi oameni care militează ferm­entru respectarea ordinii şi dis­­iplinei, toate acestea se datoresc omuniştilor din secţie, a oame­­ilor care n-au precupeţit nimic entru a cultiva tinerilor patrio­­smul revoluţionar. Erdei Franc Lsc, Octavian Bugnar, Teodor Remeş, Alexandru András — sunt par câţiva dintre comuniştii car­i au înţeles că principiul fun­­amental al educaţiei patriotice,­ocialiste a tinerilor muncitori ste acela al educaţiei prin mun­­a şi pentru muncă. Muncind a­­ituri şi împreună cu tinerii, co­­muniştii, alţi oameni nemembri e partid, dar cu multă expe­­ienţă în producţie şi viaţă, i-au îvăţat pe tineri să preţuiască munca altora şi a lor, să aibă­rijă de avutul obştesc ca rezid­u­ al efortului întregului colec­­v. La I.U.P.S., ca dealtfel în toa­­t unităţile economice, există p­ermanentă şi strînsă legătură ître patriotismul tinerilor, acest abil sentiment, şi educaţia prin luncă. Datorită activităţii poli­tico-educative, a acţiunilor între­prinse de organizaţiile de partid şi U.T.C., cu un cuvînt de toţi factorii de răspundere, tinerii îşi manifestă pe multiple planuri sentimentul patriotic şi revolu­ţionar; mulţi dintre ei sunt lună de lună fruntaşi în producţie, concomitent cu munca pentru producerea de bunuri materiale, o bună parte dintre ei învaţă în mod organizat în şcoli şi licee, studiază, se documentează conti­nuu pentru a se perfecţiona în meseriile alese. Şi cu cit se pre­gătesc, cu atît faptele lor de muncă şi de viaţă le atestă şi mai mult spiritul lor revoluţio­nar şi patriotic. — Ce anume credeţi că mai trebuie făcut în continuare în secţie şi în întreprindere pentru educarea patriotică, revoluţionară a tinerilor prin muncă? — l-am întrebat pe Ioan Todoran, secre­tarul organizaţiei de partid şi maistru în secţia I prelucrări mecanice. — Cred că cel mai frumos ar­gument al iubirii patriei este fapta. Şi tot prin faptă îţi afirmi şi spiritul revoluţionar. Dar fap­tele nu înseamnă numai să cre­ezi zi de zi bunuri materiale mai multe şi mai bune, ci, pe lingă acestea, să lupţi pentru forma­rea, modelarea şi dezvoltarea re­laţiilor dintre oameni. Spunînd acestea mă gîndesc că unii din­tre tineri, puţini la număr, nu au ajuns încă să înţeleagă că a fi patriot şi revoluţionar înseam­nă a milita în primul rînd pen­tru interesele generale ale între­prinderii şi nu pentru avantaje personale, înseamnă a vedea rea­lizarea fericirii personale în con­textul fericirii întregului colec­tiv, înseamnă a te simţi respon­sabil nu numai de activitatea personală, ci de a întregii forma­ţii de muncă din care faci parte. Datoria noastră, a comuniştilor, este de a-i învăţa şi îndemna pe tineri să studieze temeinic poli­tica partidului, pentru a fi con­vinşi de justeţea ei şi a o înfăp­tui cu dăruire, cu pasiune, cu spirit patriotic. C. CROITORU Cinstire fruntaşilor în întrecerea socialistă In spiritul unei inspirate tradiţii, la Luduş, celor care desfăşoară o activitate exem­plari la locul de muncă, în­­deplinindu-şi angajamentele asumate în întrecerea socialis­tă, le-a fost dedicată o mani­festare cultural-artistică. Desfăşurată vineri seara în sala casei de cultură, serbarea a fost deschisă de Ioan Ha­­sasiu, preşedintele Consiliului orăşenesc al sindicatelor. Concepută într-o viziune te­matică unitară, prima parte a manifestării a fost alcătuită din selecţiuni ale programelor brigăzilor artistice de agitaţie din localitate, prezentate şi distinse cu titluri şi diplome la diverse faze de concurs. Sincronizarea acestor sec­venţe a creat o plăcută ambi­anţă, dar şi un original dia­log între fruntaşii din sală şi cei de pe scenă. Partea a do­ua, alcătuită din melodii populare in interpretarea ta­rafului şi soliştilor casei de cultură, a completat armonios un reuşit program artistic ce confirmă astfel că oamenii muncii din oraş, traducînd în fapt sarcinile încredinţate de partid, ştiu să muncească şi să trăiască in chip comunist. prof. IO­AN BRAIAN VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş era de 14 grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea se menţine uşor instabilă, cu ce­rul mai mult noros, favorabilă precipitaţiilor slabe. Vine slab pî­­nă la potrivit din vest. Tempe­raturile minime vor fi cuprin­se între 6—9 grade, maximele între 13—16 grade. CINEMA MARŢI, 2 NOIEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Luptătorul din New Orleans. Progresul: Papillon (ambele serii). Select: Stejar — extre­ma urgenţă; Sora Agnes. Tineretului; Primul asalt; Pinocchio. Flacăra: O­­rient Expres (ambele serii). Pitic: Zece măgăruşi; Păulica alună; Vră­biuţa ciufulită. SIGHIŞOARA — Lu­mina: Porumbelul. Tîrnava: Teroare pe uliță. REGHIN — Patria: Vinză­­torul de baloane. Victoria: Revărsa­rea. TÎRNAVENI — Melodia: Intil­­nire la aeroport. LUDUȘ — Flacăra: Ana şi comandorul. SOVATA — Doi­na: Cei 13 de la Barletta. SINGEOR­­GIU DE PĂDURE — Popular: Cleo­patra. FINTÎNELE — Patria: Caut o nevastă. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Jocul de cărţi. SARMAŞU _ Popular: Piraţii din metrou. TEATRU TEATRUL DE STAT, secţia româ­nă, ora 19.30. MINCINOSUL (abona­ment­u­l). TELEVIZIUNE 10,00 — Teleşcoală. 11,00 — Film ar­tistic. Falsificator fără voie (reluare). 12,35 — Spectacol literar-muzical-core­­grafic. 12,55 — Intilnire cu publicul. 13,20 — Telex. 16,00 — Teleşcoală. 16,30 — Curs de limbă engleză. 17,00 — Telex. 17,05 — Cum­inoară marii campioni. Film realizat la cererea Federaţiei internaţionale de nataţie. 18,00 — Mult e dulce ... 18,20 — Lecţii TV pentru lucrătorii din agri­cultură. 18,40 — Ce ştim şi ce nu ştim despre... 19,05 — Telecronica Un mare târg Ultima zi a lunii octombrie, o zi însorită de toamnă tîr­­zie. La Tg.-Mureş, ca peste tot în ţara noastră, s-a sărbă­torit „Ziua recoltei“ ca semn al preţuirii muncii ţăranilor cooperatori, a mecanizatorilor, a lucrătorilor din întreprinde­rile agricole de stat şi specia­liştilor din domeniul cercetării depuse pentru continua spori­re a rodniciei pămîntului pa­triei. Piaţa de zi din cartierul 7 Noiembrie e sub povara le­gumelor, fructelor şi cartofi­lor. — Dispunem de un fond de marfă care asigură aprovizio­narea corespunzătoare a popu­laţiei — ne declară tovarăşa Ileana Cherebeţiu, director adjunct al I.J.L.F. La cartofi, de pildă, vom depăşi planul de însilozări, dispunînd astfel de condiţii pentru satisface­rea solicitărilor populaţiei pi­na la noua recoltă. Asigurăm depăşirea planului şi la frac­ de toamnă te, la ceapă uscată, la rădă­­cinoase şi la alte poduse. Du­pă cum vedeţi, am pus in vinzare şi fasole uscată. ... Expoziţia magazinelor „Gostat“. In jurul ei s-au a­­dunat sute de cumpărători, a­­traşi de calitatea merelor, car­tofilor şi altor produse. Aflăm că numai în această zi s-au pus în vinzare 99 tone de car­tofi şi peste 6 vagoane de mere. — Nu numai azi, ci şi în continuare — ne informează tovarăşul Milică Giura, direc­torul complexului — magazi­nele noastre asigură aprovi­zionarea din abundenţă cu mere, cartofi, varză, rădăci­­noase. Subliniez faptul că noi am realizat deja sarcinile de plan privind insilozările. O mare afluenţă de cumpă­rători am întîlnit la expoziţia „Agrocoop“. Marele sortiment de produse, cartofi, varză al­bă şi varză roşie, morcov, pă­trunjel, ţelină, gogoşari, mere şi multe altele, de bună cali­tate, provenite din cooperati­vele agricole de producţie, es­te deosebit de apreciat de cumpărători. Tovarăşul Dumi­tru Lăcăt­ş, directorul „Agro­coop“, ne informează că aici, in piaţă, s-au pus in vinzare peste 250 tone de astfel de produse. La expoziţia IJECOOP, ală­turi de legume şi fructe atrag atenţia murăturile, intr-un sortiment bogat, precum şi compoturile, gemurile, magiu­nul de prune şi alte produse. „Ziua recoltei ‘76“ la Tg.­­Mureş a constituit un mare tirg de toamnă. El, însă, nu s-a închis ci se desfăşoară in continuare, expoziţiile cu vin­zare din piaţa de zi din car­tierul 7 Noiembrie răminînd deschise in tot cursul acestei săptămini. P. POPSOR Muncitorii­­ părtaşi la sărbătoarea satelor în piaţa oraşului Tîrnăveni, „Ziua recoltei“ a fost marcată de un frumos şi bogat program ar­tistic prezentat de formaţiile Ca­sei de cultură. Printre cei care au venit să cinstească această zi şi să-şi completeze aproviziona­rea de iarnă se aflau muncitori de la Combinatul chimic, între­prinderea de geamuri. Fabrica de produse ceramice „Hercules“, lu­crători din industria, locală, co­merţ şi cooperaţie, din instituţii şi şcoli, care în această toamnă grea s-au aflat în nenumărate zi­le alături de lucrătorii ogoarelor în strădania lor de a strînge şi pune la adăpost întreaga recoltă. Ei au muncit cu dăruire în viile I.A.S. Seuca şi C.A.P. Găneşti, la recoltarea porumbului, sfeclei de zahăr, legumelor şi a altor pro­duse la C.A.P. Mica, Deal, Tîrnă­veni, Crăeşti, Corneşti şi în alte localităţi. Munca harnică a cooperato­rilor şi a muncitorilor s-a regăsit în belşugul de produ­se de tot felul care a inundat în această zi toate pieţele, magazi­nele şi centrele de desfacere. U­­nităţile C.L.F. şi magazinul Gos­tat au pus duminică la dispozi­ţia consumatorilor 60 tone de cartofi, 25 tone ceapă uscată, 30 tone de varză, 19 tone ardei gras şi gogoşari, 18 tone rădâcinoase, 35 tone de mere, mari cantităţi de struguri, prune şi alte pro­duse expuse în expoziţii de pre­zentare şi desfacere. IonuţA popa Inspector comercial de stat Recorduri la Rîciu Cooperatorii şi mecanizatorii din Consiliul intercooperatist din Rîciu au continuat şi duminică, ca în oricare altă zi, activităţile în cîmp. Sărbătoarea recoltei a fost de fapt o zi record în stră­daniile lucrătorilor de pe ogoare de a aduna şi adăposti recolta obţinută cu atîta trudă. Din bilanţul acestei zile notăm în primul rînd faptul că s-au în­­sămînţat 100 ha cu grîu, astfel că planul de 3.730 ha a fost realizat în întregime. Directorul S.M.A., ing. loan Nicolae ne spune că lucrările făcute la însă­­mînţâri au fost de foarte bună calitate, astfel că prima condiţie pentru obţinerea unei recolte bune în anul viitor este asigu­rată. Cu multă rîvnă s-a muncit du­minică şi la alte lucrări, mai cu seamă la recoltarea şi transpor­tul produselor. Mecanizatorii au recoltat cu combina 6 ha de po­rumb, au adunat şi însilozat în amestec cu borhot 150 tone de coceni de porumb, au făcut ară­turi de toamnă pe 45 ha. Un nu­măr de 36 de autocamioane şi remorci au transportat din cîmp la bazele de recepţie peste 570 de tone de sfeclă de zahăr. Mem­brii cooperatori, prezenţi la toa­te lucrările, au recoltat dumini­că porumbul de pe 65 ha. Din rîndurile mecanizatorilor care în această zi au înscris în bilanţ cele mai bune rezultate am reţinut numele lui Dumitru Fodor, Ioan Macarie, Augustin Cordoş, Vasie Demian şi Traian Bob. pentru pionieri. 19,20 — 1.0Ol de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — Reportaj. Tablouri tulcene. 20,15 —Teatrul liric TV prezintă opera Bălcescu de Cor­nel Trăilescu. 21,50 — Vedete Interna­ţionale. 22,10 _ 24 de ore. MICA PUBLICITATE VASILE, soţ, cu aceeaşi nemărgi­nită durere aminteşte rudelor, prie­tenilor şi cunoscuţilor că s-au împli­nit doi ani de la încetarea din viaţă a celei ce a fost prof. VIORICA MOLDOVAN, director liceu (Sărma­­şu). Un gînd pios şi amintirea ne­­ştearsă. (4.788) OFER apartament confort I Sucea­va in centru, pentru similar Tirgu- Mureş, garsonieră sau casă. Infor­maţii la LC.S. Mureş, telefon 3.37.14, sau Suceava, telefon 1.10.46, după orele 14. (4.782) PIERDUT permis de intrare la B. N. Tîrgu-Mureş nr. 198 pe numele Florea Gheorghe. Il declar nul. (4.779) GĂSIT ceas damă, azi 1 noiembrie 1976 între I.T.A. Mureş — C.F.RR.A. Tg.-Mureş, strada Budiului. Păgubaşul să se prezinte la administraţia presei. Cu adincă durere anunţăm În­cetarea din viaţă a scumpului nostru tată şi bunic, MEGHEŞ PETRU pensionar C.F.R. în vîrstă de 68 ani. Inmormintarea va avea loc In 3 noiembrie a. c., ora 15, la cimi­tirul Biserica de piatră. Familia Îndoliată. 14,5 MILIOANE DE LEI PESTE PLAN Colectivul întreprinderii târgu­­mureşene de piele şi mănuşi a încheiat bilanţul pe 10 luni cu rezultate remarcabile. Graţie măsurilor aplicate în di­recţia îmbunătăţirii organizării producţiei şi a muncii, creşterii productivităţii muncii, sporirii e­­ficienţei întregii activităţi econo­mice, planul producţiei globale a fost depăşit cu 14,5 milioane lei. Război de ţesut silenţios Colectivul IMATEX din Tg.­­Mureş şi-a lărgit gama produse­lor realizate cu încă un război de ţesut. Este vorba de războiul de ţesut saci, care dispune de un graifăr în loc de suveică. Prin­tre avantajele utilajului se re­marcă, în mod deosebit, gradul apreciabil de silențiozitate. • STEAUA ROSTF PAIUV* * CARNET CULTURAL REGHIN. Unul din eveni­mentele importante ale acestei perioade îl constituie inaugu­rarea anului de învăţămînt al universităţilor cultural-ştiinţi­­fice. In oraşul Reghin, deschi­derea cursurilor Universităţii cultural-ştiinţifice a fost mar­cată de simpozionul „Cuceri­rea Independenţei de stat — moment de seamă în făuri­rea României contemporane“. Au conferenţiat: Vasile Do­­brescu, director adjunct al Ca­binetului judeţean pentru ac­tivitatea ideologică şi politi­­co-educativă; Vasile Dragoş, instructor la Comitetul jude­ţean de cultură şi educaţie so­cialistă şi prof. Aurel Alexe. In încheierea simpozionului a rulat filmul românesc „Secre­tul cifrului“. Săptămîna tre­cută a mai fost marcată şi de alte manifestări politico-edu­cative şi culturale. La secţia marochinărie a I.P.M. Sport, a avut loc o consultaţie politi­că pe tema „Rolul statelor mici şi mijlocii în democrati­zarea vieţii internaţionale“. In organizarea Comitetului orăşe­nesc al femeilor şi în colabo­rare cu Casa orăşenească de cultură, la clubul „Familia“ a fost deschisă o expoziţie de artizanat cuprinzînd realizări ale femeilor din oraşul Re­ghin. Cu prilejul inaugurării expoziţiei, prof. Nastasia Sîr­­bu a prezentat expunerea „Familia socialistă — factor de educaţie în viaţa tineretu­lui prin muncă şi pentru muncă“, SIGHIŞOARA. Manifestări diverse şi cu un profund ca­racter politico-educativ şi cul­tural au avut loc şi în muni­cipiul de pe Tîrnava Mare, în săptămîna trecută. In sala „Ci­­prian Porumbescu“ a Casei de cultură a avut loc expunerea „Rolul femeilor în viaţa socia­lă, în dezvoltarea multilatera­lă a societăţii în lumina Pro­gramului P.C.R. de făurire a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate“, prezentată de Elena Butnariu. Tot la Casa de cultură, prof. Erna Weiss a prezentat viaţa şi opera fol­cloristului Albert Mihael, poet de seamă din municipiul Si­ghişoara. Prof. Ioan Neagoş a prezentat expunerea­­.Proble­me de bază ale esteticii mar­xiste“. Cu ocazia „Zilei recol­tei“, a cîntat fanfara condusă de Ioan Iacobi, iar seara la Casa de cultură s-a desfăşurat o duminică cultural-distracti­­vă. Cu acest prilej, Maria Va­lea, metodistă a casei de cul­tură, a prezentat expunerea „Tineretul din patria noastră, un tineret profund ataşat idealurilor socialismului şi co­munismului“.

Next