Steaua Roşie, august 1977 (Anul 29, nr. 181-205)

1977-08-02 / nr. 181

înaltă răspundere în activitatea politică pentru întărirea rîndurilor partidului Amploarea şi complexitatea transformărilor economice, poli­tice şi sociale ce se produc în procesul înfăptuirii socialismu­lui şi comunismului pe pămîntul României, cerinţele tot mai mari ce se impun în faţa partidului ca forţă politică conducătoare a societăţii noastre necesită o preocupare susţinută din partea organelor şi organizaţiilor de partid, pentru întărirea continuă a rîndurilor partidului cu cei mai înaintaţi oameni ai muncii. In baza hotărîrilor Congresului al XI-lea al P.C.R. şi ale plena­relor C.C. al P.C.R. din aprilie 1976 şi martie 1977, Comitetul municipal, organele şi organiza­ţiile de partid au sporit exigen­ţa privind acordarea calităţii de membru al partidului, pentru ca în rîndurile comuniştilor să fie primiţi acei oameni ai muncii — români, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi — care au me­rite deosebite în activitatea poli­tică, profesională şi obştească, care corespund criteriilor stabi­lite de Statutul partidului nos­tru, asigurînd în acelaşi timp creşterea ponderii muncitorilor în partid. In acest context, Comitetul municipal de partid, prin Comi­sia pentru activitatea organiza­torică, încă în anul 1976 a efec­tuat studii privind posibilităţile de creştere numerică şi calitati­vă a rîndurilor partidului, la nivelul organizaţiilor de partid conduse de comitete, cît şi la ni­velul organizaţiilor de bază din construcţii, studii care au fost actualizate la începutul anului 1977. In baza concluziilor des­prinse, Biroul Comitetului muni­cipal a condus şi orientat activi­tatea de primire în partid în special în organizaţiile unde cu­prinderea în partid a fost în ra­port cu numărul angajaţilor sub 30 la sută, ca la I.C. „Tîrnava“, întreprinderea de stofe, coopera­ţia meşteşugărească, I.I.S. „Nico­vala“ şi altele. In activitatea de pregătire a celor care solicită primirea în partid, organele şi organizaţiile de partid au folosit şi folosesc o diversitate de forme şi metode pentru educarea viitorilor comu­nişti în spiritul respectării prin­cipiilor şi normelor statutare, de muncă şi viaţă ale comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste, prin cuprinderea şi participarea acestora la invăţămîntul politi­co-ideologic de partid, la unele adunări generale deschise, repar­tizarea lor pe lîngă cei mai buni comunişti, încredinţarea unor sarcini politice şi obşteşti, orga­nizarea unor discuţii individuale şi colective în cadrul punctelor de documentare. Aşa au proce­dat şi procedează organizaţiile de partid de la I.C. „Tîrnava“, întreprinderea de sticlărie şi fa­ianţă, I.I.S. „Nicovala“, Ţesăto­­ria de bumbac, întreprinderea de stofe, I.C.L.S. Mixtă şi altele, fapt ce a făcut ca munca de pri­mire în partid la aceste unităţi să fie condusă cu multă compe­tenţă. In lumina noilor Instrucţiuni ale C.C. al P.C.R. cu privire la primirea în partid, Biroul Comi­tetului municipal de partid a re­partizat membrii Comitetului municipal şi aparatul său pe or­ganizaţii de bază în vederea pregătirii din timp a adunărilor generale şi a celor ce solicită primirea în partid. Ca urmare a preocupării per­manente a Comitetului munici­pal, a organelor şi organizaţiilor de partid pe linia creşterii nu­merice şi calitative, în anul 1977 (pe primele 6 luni) au fost pri­miţi în partid 228 tovarăşi,, cu 41 mai mulţi faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului trecut, efectivul organizaţiei municipale ajungînd astfel la peste 7.200 membri de partid, adică tot aproape al treilea angajat din cadrul muni­cipiului nostru fiind membru de partid. In lumina plenarelor C.C. al P.C.R. din aprilie 1976 şi martie 1977, Comitetul municipal de partid a orientat activitatea po­­litico-organizatorică de întărire a rîndurilor partidului cu prio­ritate spre muncitorii cei mai înaintaţi din întreprinderi, inten­­sificînd în acelaşi timp munca politică pentru atragerea celor mai înaintate femei în rîndul co­muniştilor, pentru creşterea pon­derii celor care provin din rîn­durile Uniunii Tineretului Co­munist. Analizînd activitatea în acest domeniu, se poate aprecia faptul că a continuat să crească atît nu­mărul cît şi ponderea muncito­rilor în organizaţia municipală, ceea ce dovedeşte că organele şi organizaţiile de partid şi-au în­suşit şi aplică cu înaltă răspun­dere în viaţă hotărîrile plenare­lor C.C. al P.C.R. cu privire la întărirea numerică şi calitativă a rîndurilor partidului. Acest deziderat major va sta şi în viitor în centrul preocupă­rii Comitetului municipal, comi­tetelor şi organizaţiilor de par­tid, orientînd munca politico-or­­ganizatorică de primire în partid spre selecţionarea şi pregătirea în perspectivă a celor mai îna­intaţi muncitori cu o bună pre­gătire profesională, politico-ideo­­logică, cu o comportare exempla­ră în muncă, familie și societate. PETRE EFTIMIE secretar al Comitetului municipal de partid Sighișoara Abundenţă de produse în noul magazin „Fortuna" din Mureşeni (Tirgu-Mureş). La cotele înalte ale exigenţei în marea simfonie a muncii, ale cărei acorduri se fac auzite pretutindeni în sectoarele pro­ductive ale întreprinderii tîrgu­­mureşene „Metalotehnica“, se a­­flă prinşi, aidoma unor orches­­tranţi destoinici, şi membrii a­­telierului de autoutilare. Trei­zeci şi doi de lăcătuşi mecanici şi electricieni alcătuiesc un co­lectiv mic, dar cu mari răspun­deri muncitoreşti. Mari, deoarece în mecanismul funcţional al u­­nităţii, atelierul de autoutilare se prezintă astăzi ca un comparti­ment important. In perimetrul lui pregătirea de specialitate, in­teligenţa tehnică a fiecăruia se găsesc într-o continuă stare de acţiune alimentată de ceea ce numim simplu şi apăsat, conşti­inţă muncitorească. Firesc ca ac­tivitatea lor să evolueze perma­nent pe coordonatele trainice ale pozitivului, pentru că de aici din universul lor creator iau drumul secţiilor şi atelierelor în­treprinderii utilaje ce, pentru diferite faze de producţie, con­tribuie la sporirea productivită­ţii muncii. Şi colectivul acesta tînăr al atelierului de autoutila­je, aflat într-o adevărată lume a desenului tehnic, a schițelor de tot felul, răspunde prin fapte ar­dente unui asemenea indicator e­­conomic ce dă măsura acelei munci de utilitate socială supe­rioară. Aici, unde se prestează un ma­re volum de lucrări — pregătirea materialelor pentru uzinaj, tra­sarea, potrivirea, asamblarea, montarea, încercarea comportă­rii maşinii în producţie etc. — au fost realizate utilaje cu per­formanţe tehnice şi economice ridicate. Circa douăzeci. Ele au trecut de-acum proba de foc a producţiei. Dintre creaţiile lor, despre care ne-au vorbit cu mîn­­drie şi satisfacţie maistrul prin­cipal Tordai Karol şi Teodor Popa, secretarul comitetului in­termediar U.T.C., se detaşează presa de îndreptat­oare. Cu ea un muncitor poate satisface în cele mai bune condiţii şi în timp re­cord necesităţile secţiei unde se fabrică maşinile de cusut. Presa a fost realizată de tinerii mun­citori din echipa condusă de tî­­nărul comunist Iulian Profir. A­­cum sunt preocupaţi de confecţio­narea altor utilaje hidro-pneu­­matice de mare complexitate, u­­nor tipuri felurite de agregate. Toate cu aceeaşi destinaţie: ri­dicarea productivităţii muncii. In acest colectiv, în care se îm­pletesc şi se completează cîteva rigori de mare importanţă pen­tru meseriile componenţilor lui — bun tehnolog, cunoştinţe bo­gate în ale desenului tehnic, as­cuţit spirit creator, în special în coordonarea uzinajului — s-au dăltuit în frumuseţea muncii, caractere. S-au format tineri des­toinici, sîrguincioşi tehnicieni, ce-şi dovedesc calitatea umană în propriile lor realizări şi îm­pliniri. Florin Buda, Tamás Já­nos, Szekely Alexandru, Szabó Iosif Attila, ca şi veteranul ate­lierului Vasile Gaşpar, cel mai harnic dintre toţi, model de com­portare pentru mai tinerii lui co­legi, înscriu lunar în catalogul muncii rezultate ce poartă girul seriozităţii şi al utilităţii activi­tăţii lor pentru interesele co­mune. Un atelier şi­ ai lui oa­meni porniţi pe drumul în urca­re la cotele cele mai înalte ale exigenţei muncitoreşti. DORIN BORDA „Zilele fierbinţi“ ale campaniei Chiar dacă din cînd in cînd mai plouă, „zilele fierbinţi“ ale campaniei de vară continuă cu aceeaşi intensitate. Strîngerea re­coltei de cereale a pus în mişca­re toate forţele satelor, toate mijloacele mecanice. Răspunză­tori de­pline a ţării, oamenii muncii de pe ogoare îşi îndepli­nesc misiunea cu pricepere şi hărnicie. Săptâmîna trecută i-am vizitat pe mecanizatorii din Sârmaşu în lanurile uneia dintre cele mai mari cooperative agricole ale ju­deţului, unitate în care griul a fost cultivat pe 740 ha. Mobili­­zîndu-şi toate forţele, mecaniza­torii de aici au reuşit să recol­teze griul de pe aproape 500 ha. Desigur mai au mult, însă, folo­sind din plin timpul şi capacita­tea de lucru a combinelor, lu­crarea poate fi încheiată în a­­ceastă săptămînă. La începutul lunii trecute semnalam faptul că, combinele locale au funcţionat slab la recoltarea celor 200 ha de orz. Iată că în răstimpul din­tre recoltarea orzului şi marea bătălie pentru strîngerea griului mecanizatorii de aici au anali­zat cu răspundere acest fapt şi au verificat din nou „punctele slabe“ ale combinelor, astfel că în prezent, deşi se lucrează din greu, defecţiunile apar mai rar şi sunt înlăturate operativ. Alături de mecanizatori şi combine am întîlnit în cîmp un număr mare de cooperatori, con­ducerea unităţii, reprezentanţi ai Direcţiei agricole, instructori de partid, toţi interesaţi pentru a face ca totul să decurgă în cele mai bune condiţii. Gheorghe Al­­măşan, inginer şef al cooperati­vei din Sârmaşu, ne spunea că pentru folosirea raţională a celor 16 combine, din care 10 autopro­pulsate, se lucrează grupat în două formaţii. Combinele vechi, împreună cu două „Glorii“, coor­donate de Nicolae Velţan, preşe­dintele unităţii, recoltează griul aflat în picioare, restul acţionea­ză din plin în lanurile căzute, care solicită la maximum combi­nele şi dibăcia celor ce le con­duc. Cu aceste forţe, zilnic se a­­dună griul de pe 40—50 ha. Combinele aflate în lanuri, ase­menea unor corăbii într-o mare învolburată, înaintează atent şi continuu pentru evitarea orică­ror pierderi din recoltă. Printre fruntaşi se evidenţiază combine­­rii Iosif Şăulean de pe combina de pantă, mecanizator destoinic, care adună griul de pe terenu­rile mai greu accesibile celorlal­te combine. Cu rezultate bune se înscriu şi mecanizatorii Gălfi Nicolae, Petru Togorean şi Győr­­fi Alexandru. Alături de ei ac­ţionează cu dibăcie şi combine­­rii veniţi de la S.M.A. Vîlcele, judeţul Olt, cărora le-au fost a­­sigurate cele mai bune condiţii de cazare şi masă pentru a pu­tea astfel lucra cu spor. La strîngerea paielor sunt zilnic în brazdă 5 prese de balotat, în urma cărora au fost transportate peste 800 tone de paie. La trans­portul recoltei şi al paielor sunt concentrate un număr mare de mijloace mecanice, astfel că totul decurge normal, fără staţionări. Intrucît stocul de sîrmă pentru presele de balotaj este pe sfîrşi­­te, conducerea unităţii a trecut la repartizarea a 300 ha de paie pentru a fi adunate de către co­operatori. Buna organizare a muncii şi hotărîrea oamenilor de aici sînt garanţii ca şi în aceas­tă mare unitate de câmpie re­colta va fi adunată la timp. V. ORZA • STEAUA ROSIE PAGINA 3 AFLUX DE VIZITATORI LA TIRGUL BAILOR DE LA IDECIU Duminică, intr-un cadru pito­resc, al unei zile călduroase de sfîrşit de iulie, la Ideciu a avut loc tradiţionalul Tîrg al băilor. Cu acest prilej formaţiile artis­tice ale Casei de cultură din Re­ghin cît şi cele ale căminelor culturale din Ideciu de Sus şi Ideciu de Jos, în faţa unui nu­meros public, au prezentat, pe scena din parcul din apropiere, un bogat program artistic. Miile de vizitatori veniţi din localităţile din împrejurimi, ca şi turiştii din judeţele Cluj, Bra­şov, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Mureş etc., au avut prilejul nu numai să facă o baie în apa să­rată, ci să găsească din abunden­ţă mîncaruri şi băuturi desfăcu­te prin chioşcurile cooperaţiei de consum din comuna Ideciu, să cumpere obiecte de artizanat specifice acestei zone folclorice a judeţului nostru. „DRAG MI-E ClNTECUL ŞI JOCUL" Ansamblul folcloric „Transil­vania“ din Cluj-Napoca, laureat la cel de-al XI-lea concurs pe ţară — 1974, participant la fes­tivalurile folclorice internaţiona­le din Olanda, Franţa, Elveţia, prezintă la Tirgu-Mureş specta­colul de cîntece şi dansuri popu­lare „Drag mi-e cintecul şi jo­cul". Vor interpreta: solistul in­strumentist Nicolae Toader (oca­­rină, caval, fluier, taragot), suro­rile Ana şi Viorica Covaci, Toa­der Chiorean, Eugenia Pop, Ana Groza, Nicola Lucreţia, Nicolae Bondoi, solişti, Zoii Ludovic — fluierat artistic şi ansamblul fol­cloric; Mircea Dimitriu, prezen­tarea programului şi momente vesele; Aurel Oltean, instructor coregraf, Alexandru Tămaş, di­rijor. Ansamblul va susţine două spectacole la orele 17 şi 20 în ziua de 7 august, pe scena Tea­trului de vară. In caz de timp nefavorabil spectacolele vor avea loc în sala Palatului culturii. RESTRICŢII DE CIRCULAŢIE PE STRADA CUZA VODĂ DIN TIRGU-MUREŞ Informăm pe cei interesaţi că începînd de azi, 2 august, se în-­ chide circulaţia pe strada Cuza Vodă din Tirgu-Mureş, pe por­ţiunea cuprinsă între Piaţa Bul­garilor şi intersecţia cu strada Libertăţii, în vederea executării lucrărilor de asfaltare. Pe pe­rioada efectuării acestor lucrări, care vor dura pînă la 20 august, circulaţia autobuzelor, care îşi au traseul normal pe această stradă, se deviază prin Piaţa E­­roilor Sovietici şi, respectiv Piaţa Trandafirilor. Cum răspunde cooperaţia meşteşugărească la apelul populaţiei ? — Tot mai prompt şi cu o ga­mă tot mai largă de servicii — ne răspunde tovarăşul Marton Mihai, vicepreşedinte al coopera­tivei meşteşugăreşti „Progresul“ din Reghin, la prezent, noi avem 24 de secţii prestatoare de servi­cii, in care lucrează aproape 300 de persoane, meseriaşi pricepuţi, conştiincioşi. Interlocutorul, precum şi alţi lucrători ai cooperativei, ne-au relatat despre acţiunile între­prinse în vederea înfăptuirii o­­biectivelor cuprinse în progra­mul adoptat de Comitetul jude­ţean de partid privind dezvolta­rea şi diversificarea activităţii prestatoare de servicii. Şi am con­semnat faptul că aici, ca şi în alte oraşe, justa amplasare a unită­ţilor pe teritoriul oraşului, pen­tru apropierea serviciilor de populaţie, stă în centrul atenţiei. Mergîndu-se pe această linie, la începutul lunii iulie a luat fiin­ţă o croitorie la comandă în noul cartier Iernuţeni. Cît de ne­cesară era această unitate aici o dovedesc cele 15 comenzi primite în prima lună de funcţionare. In cartierul Mihai Viteazul, de ase­menea, s-a deschis o unitate de confecţionat încălţăminte la co­mandă, iar in strada Pandurilor un atelier de reparat incălţămin­­te. In alte unităţi se dezvoltă ac­tivitatea pentru satisfacerea în cele mai bune condiţii a solici­tărilor mereu crescînde ale popu­laţiei. Astfel, încă în acest tri­mestru, secţia de tricotaje la co­mandă îşi va dubla capacitatea, iar la cea de marochinărie vor lucra 7 persoane faţă de 2, cite sunt în prezent. La tăbăcărie se va introduce o nouă activitate. Este vorba de lăcuirea pieilor destinate confecţionării încălţă­mintei şi marochinăriei fine. — Tot pentru a răspunde prompt la apelul populaţiei — subliniază vicepreşedintele — promovăm modelele de întîmpi­­nare. Avem în prezent circa 400 astfel de articole, mult aprecia­te de clienţi. Prin aceasta am a­­juns ca în 2—3 zile să onorăm unele comenzi făcute de cetăţeni. — Cu ce ne demonstraţi că răspundeţi prompt la apelul populaţiei? — Prin realizările in domeniul prestaţiilor de servicii, care cresc continuu. In 6 luni am realizat un volum de prestaţii cu circa 14 la sută mai mare decit in perioada corespunzătoare a anului trecut. Este adevărat că sarcina de plan n-am îndepli­­nit-o. In luna iulie însă am în­deplinit planul și, totodată, am P. POPSOR (Continuare în pag. a 4-a)

Next