Steaua Roşie, martie 1979 (Anul 31, nr. 50-76)

1979-03-01 / nr. 50

Preocupare constantă pentru întărirea numerică şi calitativă a organizaţiilor de partid Călăuzindu-se după hotărîrile Congresului al XI-lea, ale Con­ferinţei Naţionale şi plenarelor C.C. al P.C.R., după indicaţiile secretarului general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, organele şi organizaţiile de par­tid din municipiul Sighişoara, sub conducerea comitetului mu­nicipal, au acordat an de an o a­­tenţie tot mai mare conducerii muncii de primire în partid, în scopul atragerii în rîndurile co­muniştilor a celor mai buni oa­meni ai muncii, îndeosebi mun­citori, care au dovedit prin fap­te că au o conştiinţă înaintată şi sunt profund devotaţi cauzei partidului. In acest context Bi­roul Comitetului municipal de partid, prin comisia pentru acti­vitatea organizatorică, a efectuat în fiecare an studii privind po­sibilităţile de creştere numerică şi calitativă a rîndurilor parti­dului, la nivelul organizaţiilor de partid conduse de comitete, cit şi al organizaţiilor de bază di­rect subordonate comitetului mu­nicipal. In lumina concluziilor desprinse, am acordat o aten­ţie permanentă găsirii şi folosi­rii unor forme, metode şi mij­loace adecvate prin care să se asigure un bogat conţinut politic educativ, un caracter concret, continuitate şi perspectivă mun­cii de primire în partid. Membrii comitetului municipal au fost repartizaţi pe organizaţii de bază pentru a le acorda spri­jin pe multiple planuri, dar mai ales la buna pregătire şi desfă­şurare a adunărilor generale de primire in partid. Această legă­tură permanentă cu fiecare orga­nizaţie de bază a condus la cu­noaşterea mai concretă a posibi­lităţilor şi necesităţilor privind întărirea organizaţiilor de partid din fiecare domeniu de activi­tate. Pe baza cunoaşterii reali­tăţii, secretariatul comitetului municipal analizează lunar preo­cuparea organelor şi organizaţii­lor de partid privind creşterea numerică şi calitativă, măsurile şi concluziile desprinse fiind transmise secretarilor de partid cu ocazia instruirii acestora. In munca de îndrumare şi control am acordat o atenţie primordială laturilor calitative ale acestei activităţi, astfel ca ea să contri­buie realmente la întărirea for­ţei combative, revoluţionare­a organizaţiilor noastre de partid. Ca urmare a activităţii politi­co-organ­izatorice desfăşurate şi a conducerii riguroase a muncii de primire in partid, în anul 1978 au fost primiţi în medie, lu­nar, cîte 40—41 membri de par­tid, faţă de 37—38 în 1977. Apreciem că organizaţia noas­tră municipală s-a întărit în mod substanţial, primind în rân­durile sale un însemnat număr de noi membri dintre cei mai buni muncitori şi intelectuali. Astfel, in anul 1978 au fost primiţi in partid 489 tovarăşi. Din cei pri­miţi 457 sunt muncitori, repre­­zentînd 93,46 la sută, 32 intelec­tuali şi funcţionari (6,54 la sută). Din cei primiţi 342 provin din rândul U.T.C., reprezentînd 70 la sută, iar 239 sunt femei (48,87 la­ sută). Din situaţia prezentată mai sus rezultă că, paralel cu sporirea e­­xigenţei faţă de calităţile moral­­politice şi profesionale ale celor primiţi în partid, o atenţie spo­rită s-a acordat asigurării unei compoziţii corespunzătoare a or­ganizaţiei municipale, ceea ce dovedeşte că organele şi organi­zaţiile de partid şi-au însuşit şi au aplicat in viaţă orientările şi prevederile Plenarei C.C. al P.C.R. din martie 1978, desfăşu­rând o muncă temeinică, plină de răspundere pentru întărirea numerică şi calitativă a organi­zaţiilor de partid. Astfel, la în­treprinderea de sticlărie şi fa­ianţă anul trecut au fost primiţi 60 de noi membri de partid, la întreprinderea de confecţii „Tîr­­nava“ 90, la întreprinderea „Ni­covala" 48, iar în cooperaţia meşteşugărească 42. Şirul exem­plelor pozitive ar putea continua cu organizaţiile de partid de la­­ Complexul C.F.R., Ţesâtoria de bumbac, întreprinderea de vase emailate, ILEFOR şi cu altele, care au desfăşurat în acest sens o muncă rodnică, exigentă. Deşi s-au obţinut rezultate mai bune în comparaţie cu anii an­teriori, suntem­ conştienţi că mai sunt posibilităţi şi că sunt nece­sare eforturi pentru ridicarea a­­cestei activităţi la nivelul cerin­ţelor şi exigenţelor actuale. In spiritul măsurilor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 22— 23 martie 1978, comitetul nostru municipal şi-a propus să acorde o atenţie mult mai mare primirii în rîndul comuniştilor a unor oa­meni ai muncii de pe şantierele de construcţii şi din cooperaţia meşteşugărească. Generalizînd experienţa dobîndită şi acordînd organizaţiilor de partid un spri­jin concret şi substanţial, ne vom strădui să ridicăm activita­tea lor la un nivel calitativ su­perior şi in acest domeniu, con­tribuind astfel la creşterea rolului conducător şi a forţei lor de influ­enţare în rîndul colectivelor de oameni ai muncii în cadrul că­rora îşi­­desfăşoară activitatea. PETRE EFTIMIE secretar al Comitetului municipal Sighişoara al P.C.R. întreprinderea de vase emailate din Sighişoara este una dintre cele mai tinere unităţi industriale din judeţul nostru. Colectivul care exploatează modernele linii tehnologice, maşinile şi utilajele este şi el tot atît de tînăr ca şi întreprinderea. El este hotărît să ridice mereu parametrii cantitativi şi calitativi ai producţiei. Unul din obiectivele principale urmărit cu insistenţă, la acest început de an, este atingerea capacităţii proiectate a fabricii. De aici şi explicaţia că în primele două luni ale anului sarci­nile de plan nu numai că au fost realizate ci și depășite. In fotografie : instalația de debitat rondele. Uteciştii la muncile cimpului La începutul acestei sâptămîni peste 70 de utecişti de la Şcoa­la generală din Urisiu de Sus au luat parte la împrăştierea îngră­şămintelor naturale pe 8 hectare de teren ale C.A.P. Chiheru de Jos, destinat cultivării tutunului, sfeclei şi guliilor furajere. Aceas­tă acţiune, în sprijinul coopera­tivei, a fost iniţiată şi organizată de secretarul comitetului comu­nal U.T.C. Chiheru de Jos, Radu Molclea, profesor la Şcoala gene­rală din Urisiu de Sus. De asemenea, ei s-au angajat ca şi în continuare să mai orga­nizeze asemenea acţiuni şi anu­me, să aplice îngrăşăminte natu­rale pe încă 15 ha de teren ara­bil şi să fertilizeze cu îngrăşă­minte chimice 42 ha de păşune. AMENAJEAZÂ RĂSADNIŢELE DE TUTUN în vederea asigurării unui ră­sad de bună calitate, necesar pentru plantarea a 45 ha de tu­tun, în prezent conducerea coo­perativei şi cooperatorii din Băla acordă o atenţie deosebită ame­najării răsadniţelor. Astfel, din cei 1.800 mp de răsadniţe sunt deja confecţionate peste 1.000 mp şi se acţionează şi în conti­nuare cu forţe sporite la trans­portul biocombustibilului şi la amenajarea platformelor. Tot­odată, cîţiva cooperatori lucrează la repararea tocurilor şi ramelor necesare în acest scop. Aşa du­pă cum am fost informaţi, coope­ratorii de aici sînt hotărîţi ca pînă la data de 10 martie să în­cheie această lucrare, inclusiv în­­sămînţarea răsadniţelor pe în­treaga suprafaţă planificată. VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică : Ieri, la Tg.-Mureş, temperatura aerului în orele dimineţii era de minus 5 grade, la ora 12 de plus 3 grade. TIMPUL PROBABIL : Vreme schimbătoare, cu cerul acoperit, vor cădea precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vînt slab pînă la moderat din sud-vest. Temperatura în creștere, mini­mele vor fi cuprinse între 0 gr minus 3 grade, maximele între 5—7 grade. T.C.M.R­.C. sau o investiţie de încredere încă insuficient onorată Ampla activitate de moderni­zare a unor capacităţi de pro­ducţie, de introducere a progre­sului tehnic unde sunt necesare şi lucrări de construcţii-montaj, revine, în cazul Combinatului chimic din Tîrnăveni, constructo­rului de specialitate T.C.M.R.I.C. (Trustul de construcţii-montaj şi reparaţii pentru industria chimi­că) din Tg.-Mureş care la ora actuală, aici, pe şantier, nu-şi desfăşoară încă activitatea la nivelul cerinţelor. In 1979 are de realizat o serie de lucrări deose­bit de importante pentru colec­tivul combinatului, cu implicaţii directe asupra sporirii producti­vităţii muncii şi reducerii costu­rilor de fabricaţie. Bunăoară, prin realizarea instalaţiei de mă­cinare a baritei bulgări, colecti­vul combinatului va obţine o substanţială reducere a cheltuie­lilor materiale, concretizată în­­tr-un beneficiu anual de 4 mi­lioane lei. Extinderea mecaniză­rii la alimentarea instalaţiilor de la secţia de gresie se va regăsi în sporirea volumului producţiei cu 660 tone pe an. înlocuirea sis­temului discontinuu de evapora­re a cromatului de sodiu cu e­­vaporarea continuă se va finali­za, de asemenea, cu un beneficiu anual suplimentar de 870.000 lei, iar suprainălţarea batajului nr. 2 pentru depozitarea reziduuri­lor de fabricaţie este deosebit de stringentă. Nu înşirăm aici toate lucrările. Ele au o eficienţă sub­stanţială şi realizarea lor în termen, sau chiar mai devreme, s-ar impune cu deosebită necesi­tate. Raidul pe care l-am întreprins împreună cu ing. Octavian Popa, şeful compartimentului de inves­tiţii al combinatului, a scos în evidenţă o activitate de ansam­blu anemică la toate punctele de lucru. Lucrările de la instalaţia de măcinare a baritei n-au înce­put. Doar cu forţe manuale se e­­xecuta fundaţia obiectivului de la gresie. S-au mai atacat lucră­rile de termoficare şi cele de la evaporarea continuă, de la des­­prăfuirea gazelor de hotă, dar timid şi cu intermitenţă. Un front larg de lucru oferă supra- înălţarea iazului batal, dar şi aici mijloacele angrenate sunt insu­ficiente, iar folosirea lor nu asi­gură un ritm susţinut în concor­danţă cu termenul de punere în funcţiune. Aducerea din carieră a pămîntului se realizează pe un drum greoi, neîntreţinut, care solicită mult utilajele, mărin­­du-le consumul de carburanţi şi grăbindu-le uzura. Iată, deci, că despre activitatea complexă şi diversificată în ace­laşi timp, ce totalizează în 1979 un volum de investiţii de 37 mi­lioane lei, din care 24 milioane lei construcţii-montaj, nu avem prea multe de spus, deoarece ea se desfăşoară încă la un nivel necorespunzător. Iar dacă con­structorul nu va lua de pe acum măsuri susţinute de atacare cu forţe sporite a tuturor punctelor de lucru, dacă nu va organiza o execuţie continuă, aceste lu­crări — eşalonate a fi puse în funcţiune în tot cursul semes­trului II, începînd de la sfîrşitul lunii iunie pînă în decembrie — nu se vor termina la timp. Ceea ce înseamnă că harnicul colectiv al combinatului, angajat în ma­rea întrecere socialistă pentru ri­dicarea activităţii la un înalt ni­vel calitativ, va fi vitregit de a­­portul substanţial al acestor lu­crări pe seama cărora sunt aşe­zate o bună parte din sarcinile de plan şi angajamentele asu­mate în 1979. I. CISMAŞ • STEAUA ROSTS PAGINA 3 văzut sfac^ite UMANISMUL VETERINARULUI Am primit la redacţie o scri­soare, expediată din Rîmnicu Vîlcea. E semnată de familia Ferdinand Zagorean din strada Păcii nr. 2, bloc B/12, aparta­mentul 31. Deşi e vorba de în­ceputul anului, o redăm întoc­mai. „Am fost la o nuntă în ju­deţul Mureş, în apropierea ora­şului Luduş — se spune în scri­soare: în noaptea de 13/14 ianua­rie a.c. am rămas înzăpeziţi, în viscol şi ger. La 14 ianuarie, în jurul orei 10:30, în apropierea noastră a apărut o sanie. In ea erau trei persoane. Am aflat că unul din cei trei oameni de ome­nie este medicul veterinar din comuna Bogata, care a dat do­vadă de adevărat umanism, aju­­tîndu-ne să ieşim din troiene şi să ne putem continua drumul. De aceea, adresăm cele mai cal­de mulţumiri medicului veteri­nar, precum şi primarului şi şe­fului postului de miliţie din Bo­gata, pentru căldura manifesta­tă faţă de noi“. UN „JOC“ PERICULOS Deşi nu mai e copil, avînd 24 de ani, Ioan Rotaru din Solo­­văstru, strungar de meserie, a avut poftă de joacă. Ieşind, pro­babil, de la muncă, apoi din altă parte unde a făcut plinul, a por­nit, în sfîrşit, spre casă, pe dru­mul ce duce de la Reghin la So­­lovăstru. Mergind pe jos, în a­­propierea sediului I.F.E.T. a a­­juns din urmă o fetiţă. Da, o fetiţă în vârstă de numai 11 ani. In apropierea pădurii dintre Re­ghin şi Solovăstru, Ioan a prins fetiţa de mînă şi a tras-o forţat în pădure cu intenţii josnice. Fe­tiţa a reuşit, spre norocul ei, să scape, să fugă într-un moment de neatenţie. Nu şi Ioan Rotaru, în­cercarea lui de a forţa un copil de 11 ani a fost calificată tenta­tivă de viol, fiind condamnat la 2 ani închisoare. DE UNDE PLUSUL? începînd din anul 1974, Ioana Nemeş a fost responsabilă la co­fetăria „Violeta“ din Tîrnăveni. De atunci și pînă anul trecut n-a avut nici o dată lipsă în gestiu­ne. Din contră, din 12 inventa­re 11 s-au încheiat cu plusuri, înregistrîndu-se în total aproa­pe 55.000 lei „venituri suplimen­tare“. De unde plusurile ? Se pare că, timp îndelungat, nimeni nu și-a pus această întrebare. S-a aflat destul de tîrziu, abia cînd a fost surprinsă însuşin­­du-şi din plusuri, că gestionara economisea cafeaua, înşelînd consumatorii, prin nerespectarea gramajelor, că folosea bomboa­nele îmbătrînite, prin topire, la fabricarea îngheţatei iar lămîile alterate pentru producerea răco­ritoarelor. Aşa că, acum se ştie de unde proveneau plusurile în gestiune. Iar fosta gestionară ştie că realizarea de plusuri, prin mijloace frauduloase, se numeş­te infracţiune, precum însuşirea acestora se cheamă delapidare. Ce încă nu ştie, învaţă, lucrînd, tot în cadrul I.C.S. Mixtă, unde execută cele 8 luni de muncă co­­recţională. PASAGERII DIN CAMERA 21 Sosiţi de la Arad. Szegedi Şe­fan Emeric, în virstă de 54 ani, şi Gross Iuliana, concubina­ lui, în vîrstă de 50 de ani, au solici­tat cazare la hotelul „Harghita“ din Tg.-Mureş. Şi li s-a oferit ca­mera 21. Au dormit aici, un aş­ternut curat 4 zile. Apoi s-au pregătit de plecare. Fâcîndu-şi bagajele, au împachetat şi aş­ternutul, crezînd, ceea ce nu cre­dem, că el intră în tariful ca­zării. Au luat cu ei două pături, iar una au tăiat-o în două. Dar nu le-au ţinut de cald. Prinşi, s-a consta­tat că Szegedi Ştefan Eme­ric era de meserie, suferind, pînă la ieşirea din hotelul „Harghita“ 15 condamnări, din care 13 pen­tru furturi. Acum­­ s-a înscris în cazier a 16-a, de un an şi trei luni, la care se adaugă încă 160 de zile, datoria rămasă din pen­ultima. Concubina stă cu ceva mai puţin, un an bătut pe mu­chie. De aici nu se mai pot lua păturile. Rubrică realizată de P. POPȘOR

Next