Steaua Roşie, iulie 1979 (Anul 31, nr. 154-179)

1979-07-01 / nr. 154

ENERGETICA VIITORULUI REZERVELE TERREI • Criza de energie şi materii prime, un fenomen supus cercetării ştiinţifice • Bilanţul resurselor existente la ora actuală In lume • Cit consumă omenirea • Avem suficient uraniu! • Raportul unui grup de experţi ai OJI.• Un fenomen acut — criza de energie şi materii prime — con­fruntă astăzi întreaga omenire. Devenite certitudini, îndoielile de ieri sunt reflectate de tot mai nu­meroase și alarmante statistici, pe baza cărora specialiștii încearcă să contureze scenarii ale viitoru­lui imediat. Frecvent apare în­trebarea : omenirea dispune de rezerve suficiente pentru a-şi a­­sigura supravieţuirea in condiţiile unui consum energetic cerut de civilizaţia actuală, ca şi de cea a mileniului m al erei noastre? Răspunsurile sunt diferite, în for­mulări de la cele extrem de pesi­miste, pînă la optimismul exage­rat dar toate subliniază comple­xitatea situaţiei şi alarma justifi­cată de şocul energetic, faptul că aşa-zişii combustibili clasici, des­tul de curund vor aparţine trecu­tului istoric al civilizaţiei umane. In faţa acestui dramatic feno­men mondial, pentru stăvilirea căruia au fost puse în mişcare importante forţe ştiinţifice, tehni­ce, organizatorice, ne putem gândi dacă civilizaţia secolului XX este capabilă să menţină pe tra­iectorii neîntrerupte progresul. Sau care este bilanţul real al re­surselor energetice existente la ora actuală în lum­e şi al resur­selor de energie de care va putea dispune omenirea în anii ce vin? Analizînd această problemă, un grup de experţi internaţionali, lu­­crînd sub egida O.N.U., a publi­cat un document raport, potrivit căruia, la actualul ritm de con­sum, rezervele de combustibil cla­sic, evaluate pe baza unor date certe (incluzind doar cărbunii su­periori), ajung doar pentru 156 de ani (în condiţiile evoluţiei nor­male a tehnicii de extracţie). Jumă­tate din rezervele de combustibili care se consumă prin ardere sunt huila şi turba, o cincime petro­lul şi gazele naturale, iar peste un sfert şisturile şi nisipurile bi­tuminoase. Rezervele totale de cărbune pot fi evaluate cu destu­lă precizie — afirmă autorii ra­portului — la 10,8 milioane de milioane de tone, avînd un con­ţinut energetic de 300.000 terajouli & joule = 1 Watt/sec.; 1 tera- Joule —1 trilion de jouli). Calculul este destul de optimist, cu atît mai mult cu cît nu s-au estimat rezervele posibile din zonele sub­oceanice şi polare. Cu alte cu­vinte, planeta înmagazinează în ea cel puţin de 16 ori mai multă energie decit fusese estimată ea în cantitatea de cărbune posibilă de recuperat din sol, cu tehnologia actuală şi la un preţ rezonabil. Capitolul „Hidrocarburi“ al rapor­tului admite ca exploatabile re­zerve de 91 miliarde tone de pe­trol şi 52,5 milioane de milioane mc de gaze naturale cantităţi ca­pabile să acopere actualul ritm de producţie industrială 37—38 de ani. „Este posibil ca noi rezerve să fie puse în evidenţă, subliniază raportul, dar acestea nu vor pu­tea satisface timp prea îndelungat consumul mereu crescînd“. In ce priveşte petrolul extras din şis­turi bituminoase, raportul arată că asemenea zăcăminte pot da cel mult o cantitate totală mondială de 250 miliarde tone de ţiţei în sfîrşit, grupul de experţi se ocu­pă de resursele de uraniu ale Pămîrrtuluî, afirmînd că acestea, deşi considerate uriaşe, sînt deo­camdată destul de costisitoare la actualul nivel tehnic de extracţie. Numai un milion de tone poate fi acum exploatat în mod econo­mic. Potenţialul energetic furnizat de această cantitate de uraniu ar fi de 824 terajouri, adică aproxi­mativ a 7-a parte din energia fur­nizată de rezervele mondiale de petrol şi gaze naturale confir­mate. ..Fără îndoială, conchide ra­portul, la prezentul sau mai cu seamă la viitorul ritm de consum prevăzut, rezervele mondiale de uraniu se vor epuiza tot atît de repede ca şi cele de petrol şi ga­ze, dacă nu se vor intensifica procesul de perfecţionare a tehni­cilor de extracţie şi de utilizare a combustibililor nucleari“. Sigur, de pe acum se întrevăd posibilităţile certe ale unor tehno­logii perfecţionate, capabile să pu­nă mai bine în valoare atît com­bustibilii clasici, cît şi uraniul. Există promisiuni încurajatoare şi asupra utilizării unor noi resurse, cum ar fi biomasa, biogazul, ener­giile solară, eoliană, a mareelor, geotermică, precum şi a resurse­lor hidroelectrice. Aceste cerce­tări şi aplicaţii practice dau nu numai speranţe, dar şi încredere In geniul ştiinţific şi tehnic al omenirii, capabil să depăşească într-un viitor foarte apropiat ac­tuala criză energetică. VIOARA NR. 2 S-A ÎNAPOIAT ACASĂ Acolo unde lemnul se preface-n cîntec, se păstrează la loc de cinste unul dintre cele mai vechi instrumente muzicale fabri­cate la poalele Gurghiului. Intr-o vitrină specială e aşezată vioa­ra nr. 2, făurită de mîini meştere, acum 28 de ani. Ea are acus­tică foarte bună şi-şi menţine intactă ştampila şi numărul de ordine. Vioara a fost pînă în prezent în posesia unui amator din Bucureşti. Făurarii viorilor, mandolinelor, chitarelor, balalab­elor, au ajuns în aceşti ani denşi în înfăptuiri la impresionante cifre. Cin­tecul muncii şi creaţiei lor răsună pe sute de scene ale fes­tivalului naţional „Cîntarea României“, ca şi în numeroase alte săli de concerte ale Europei şi Japoniei. Azi, cînd consemnăm reîntoarcerea în întreprinderea de prelucrarea lemnului din Re­ghin, a exemplarului nr. 2, ne facem plăcuta datorie de a releva că meșterii de aici au fabricat deja vioara cu numărul 155.000 GH. BARBULESCU ANUL INTERNATIONAL AL COPILULUI VACANTA Odată am Întrebat un copil: ce este vacanţa? „Zile cînd mă pot juca şi pot învăţa ce-am în­­văţat la şcoală“. Cum? „La şcoa­­învăţ din carte, in vacanţă făţ istoria, geografia, botanica, logia pe viu. Avem mai mult , fie să citim cărţi, să facem ex­­­Hursii, să vizităm întreprinderi, să ne intîlnim cu oamenii mari de la care aflăm lucruri intere­sante“. „In vacanţă învăţ ce-am învă­ţat la şcoală“. Iată o posibilă definiţie a vacanţei dată de un copil început de iulie. Pionierii nu­mără deja două săptămîni de va­canţă. Elevii din Hodac se întâl­nesc cu reprezentanţi de frunte ai sportului, curioşi să afle de succesele sportului românesc pe plan european şi mondial. Pionierii Şcolii generale nr. 2 din Tîrnăveni organizează un spectacol din cîntecele şi dansu­rile popoarelor, spectacol urmat de proiecţii de filme alese pentru copii. „Zîmbetul senin şi pacea copiilor“ — se intitulează acţiu­nea lor. La Aţintiş este organizat un concurs de artă plastică „Copiii lumii doresc pacea“. La Ideciu- Băi, se află satul de vacanţă al pionierilor din Reghin. Progra­mul de vară al copiilor aflaţi aici este bogat ilustrat prin con­cursuri, spectacole, dezbateri pe teme de educaţie patriotică. Vacanţă pilină în conţinut, va­canţă cu vreme frumoasă. Copiii se amuză, copiii se joacă, înva­ţă să fie copii, să se bucure şi să preţuiască anii scumpi şi fru­moşi ai copilăriei lor fericite. VIORICA MANTA-BARU Timpul probabil. Pătrunderea unor mase de aer maritime de­termină o vreme călduroasă şi In general instabilă. Cerul va fi variabil temporar noros. Vor că­dea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla moderat din sectorul ves­tic. Temperaturile maxime vor oscila Intre 26—28 grade, iar mi­­ximele intre 13—16 grade. Noi oficii P.T.T.R. la sate In cadrul acţiunii de înfiinţare de noi oficii P.T.T.R. cu centrale telefonice in toate satele reşedinţă de comună, la 28 iunie a. c în co­muna ogra s-a dat in folosinţă un modem astfel de oficiu, dotat cu o centrală telefonică cu 130 de abo­naţi si cu condiţii de extindere pină la 200 de abonaţi. La 30 iunie s-a dat in folosinţă un nou oficiu P.T.T.R. in comuna Solovăstru, aces­ta avind o centrală telefonică cu 90 de abonaţi şi cu perspective pină la 200 abonaţi. Acceleratul Tîrgu Mureş — Mangalia încep­înd cu data de 1 iulie, se pu­ne în circulaţie trenul accelerat 446 pe ruta Tg.-Mureş — Mangalia. Plea­că din Tg.-Mureş la ora 16,55, avind sosirea la Mangalia, în ziua urmă­toare, la ora 5,50. De la Mangalia pleacă la Or 12 şi soseşte la Tg.­­Mureş noaptea, la ora 1,14. Agenţia de voiaj C.F.R. din Tg.-Mureş vinde bilete pentru acest accelerat cu 10 zile anticipat pentru dus şi cu 30 de zile pentru înapoierea de la Man­galia la Tg.-Mureş. • STEAUA p­ votkA 3 Cu prilejul Zilei învăţătorului Ieri, in sala Teatrului Naţional din Tg.-Mureş, a avut loc adu­narea festivă prilejuită de Ziua învăţătorului. Au participat repre­zentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, cadre didactice din învăţămintul preşcolar, de la şcolile generale şi de la liceele de specialitate din municipiu, invitaţi. Adunarea a fost deschisă de Ioan Stoica, inspector şcolar general, care, în numele Inspectoratu­lui şcolar judeţean, a adresat un călduros salut participanţilor la adunare şi a felicitat pe toţi slujitorii şcolii din judeţ­e români, maghiari, germani, pentru rezultatele deosebite obţinute in anul şcolar 1978—1979 în formarea şi educarea tinerei generaţii In cuvîntul său, tovarăşul Ironim Buda, prim-secretar al Co­mitetului municipal de partid, a relevat importantele succese la care şcolile din municipiu întîmpină cea de-a XXXV-a aniversare a eliberării patriei de sub dominaţia fascistă şi cel de-al XII-lea Congres al partidului pe linie de invăţămînt, dotare materială şi a strinsei legături dintre invăţămînt şi producţie. A luat cuvîntul, apoi, un mare număr de cadre didactice, după care a urmat un moment deosebit de emoţionant, salutul adresat participanţilor la adunare de către o delegaţie a Organizaţiei pionierilor şi şoimilor patriei din municipiu. In încheiere, într-o atmosferă însufleţită, de puternic entu­ziasm, cadrele didactice din Tg.-Mureş au adresat o telegramă Co­mitetului Central al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al partidului. A urmat apoi un reuşit program artistic prezentat de forma­ţiile artistice ale cadrelor didactice şi elevilor. Adunări asemănătoare au avut loc și în alte localități ale județului. La kilometrul 210 Din norii ameninţători, buluciţi dinspre culmile Călimanilor spre Răstoliţa şi Lunca Bradului, au început să se scuture, la început printre fulgere, tunete şi trăsnete, cîţiva stropi mari, apoi o perdea grea de ploaie adunîndu-se în pî­­raiele repezi de munte s-a năpus­tit vijelios spre albia pirîului Pescoasa, măturînd totul în cale. Lemne. Bolovani. Crengi. Toate în torentul vălătucindu-se spre podul de la kilometrul 210, trans­format într-un fel de „dop“. Sin­gurul drum liber al apei rămînea linia de cale ferată. Piatra de sub traverse este spălată rapid de şuvoiul năvalnic, liniile rămînind suspendate, apoi acoperite cu un strat de pămînt de 40 de cm pes­te coroana şinei. Un pericol. Era aşteptat un tren. Alarmă. Circulaţia pe linia C.F.R. este închisă. Clipe de cum­pănă. Era nevoie de mina oame­nilor. De cît mai mulţi oameni. Urgent! Se apelează la locuitorii comunei Răstoliţa. O chemare din cele care primesc o altă rezo­nanţă faţă de cele obişnuite, ce­va ieşit din comun a străbătut localitatea montană. Treizeci de oameni, aceiaşi minunaţi oameni care într-o iarnă trecută au fost primii, cînd un tren prins intre căderi abundente de zăpadă a fost imobilizat între staţiile Răs­toliţa şi Bistra Mureşului, făcînd ca într-o oră să fie redeschisă cir­culaţia, dintre cei care nu fug de greu, au sărit toţi ca unul. Trei­zeci de oameni, printre care Mi­­hai Trupa, Portik Mihail, Ionaş Cosma, Ördög Ladislau, Paul Ciorbă, Szász Attila, Constantin Oprică, muncitorii din satul Iod, conduşi de primarul Alexandru Movilă, de Viorel Gabor, şeful postului de miliţie, şi Toader REPORTAJUL NOSTRU Matei, şeful sectorului I.F.E.T., arătau unul din chipurile fru­moase ale întrajutorării, aşezind într-o aură de lumină şi modes­tie noţiunea cu sens indubitabil pentru ei — responsabilitatea. Solidari în bucurie, solidari în muncă, treizeci de oameni devin o forţă in mişcare, completînd o biografie colectivă, grăind multe despre muncă, despre suflet. Și despre răspunderea personală și colectivă pe care fiecare ne-o a­­sumăm. Un gest semnificativ des­pre ceea ce se intîmplă dincolo de „ograda noastră", despre mi­na întinsă, despre omul săritor la nevoie, gest cu rădăcini pier­dute prin vreme, la neamul nos­tru. In spirala conştiinţei există un loc de lumină, unde cuvintele sunt totdeauna prea sărace, un loc cu fapte şi lucrurile necomparti­mentate în formulele „Asta nu mă priveşte“, „Asta nu-i treaba mea“. Era o problemă a tuturor, care trebuia rezolvată tocmai a­­tunci cînd timpul nu-ţi mai este aliat. In cît timp s-a rezolvat ? — îl întrebăm pe tovarăşul Iustin Cenan, revizor cu siguranţa cir­culaţiei în cadrul Regionalei C.F.R. Braşov. „Poate în 4—5 ore. Nu mai era timp de privit la ceasuri!“. Cîţi oare din călătorii aşezaţi comod pe banchetele va­goanelor primului tren trecut du­pă acele ore de muncă au privit, intr-o străfulgerare de lumina, feţele obosite de efort ale celor care le-au dat cale liberă? Pe chi­puri li se citea o mare satisfac­ţie. Ca o împlinire. Ca o bucurie a muncii, a omului venit în miez de noapte să se alăture umăru­lui ceferiştilor într-un moment de cumpănă, aici la kilometrul 210. Şi n-o fac pentru prima oară ! lazAr !Adariu Desene de B. MIRCEA (dreapta) şi ,ŞT. BOROS-TETY (stingă)

Next