Steaua Roşie, septembrie 1979 (Anul 31, nr. 205-230)
1979-09-01 / nr. 205
Participare prestigioasă a judeţului Mureş la etapa republicană a ediţiei a ii-a a Festivalului naţional „Cântarea României“ LAUREAŢII INTERPREŢI ŞI CREATORI PROFESIONIŞTI Premiul I — spectacolul „Bocet vesel pentru un fir de praf rătăcitor“ de Sütő András, secţia maghiară a Teatrului Naţional din Tg.-Mureş Tarr László, pentru interpretare, Teatrul Naţional din Tg.-Mureş, orchestra de cameră a Filarmonicii de stat din Tg.-Mureş ; Sütő András, scriitor, pentru volumul „Trei drame“ şi piesa „Bocet vesel pentru un fir de praf rătăcitor“ ; Izsák Márton, sculptor, pentru grupul statuar „Victoria“. Premiul II — spectacolul „Noaptea cabotinilor“, piesă de Romulus Guga, secţia română a Teatrului Naţional din Tg.-Mureş ; Ádám Erzsébet, pentru recitalul de balade „Flori de măceş“, de la Teatrul Naţional din Tg.-Mureş ; Tamás Anna, pentru scenografie la piesa „Bocet vesel pentru un fir de praf rătăcitor“, de la Teatrul Naţional din Tg.-Mureş ; orchestra simfonică a Filarmonicii de stat din Tg.-Mureş ; corul mixt al Filarmonicii de stat din Tg.-Mureş ; cvartetul de coarde al Filarmonicii de stat din Tg.-Mureş ; Valeriu Maior, solist vioară, de la Filarmonica de stat din Tg.-Mureş ; Ansamblul folcloric „Mureşul“ din Tg.-Mureş; Csíki Boldizsár, compozitor, pentru creaţie. Premiul III — Romulus Feneş, pentru scenografie la piesa „Noaptea cabotinilor“, de la Teatrul Naţional din Tg.-Mureş ; Tóth Erzsébet, solistă vocală, de la Ansamblul artistic „Mureşul“ din Tirgu Mureş. INTERPREŢI ŞI CREATORI AMATORI DIN AŞEZĂMINTE DE CULTURA Premiul I — ansamblul folcloric al căminului cultural Vătava; grupul de dansatori al U.J.C.M. Tg.-Mureş; Şeulean Gheorghe, solist dansator, întreprinderea „Metalotehnica“ Tg.-Mureş ; ansamblul de cîntece şi dansuri populare „Şireagul“, C.I.C. „Azomureş“ Tg.-Mureş ; Biriş Veta, solistă vocală de muzică populară, Combinatul chimic Tirnăveni; corul de cameră pe voci egale al Şcolii populare de artă Tg.-Mureş; orchestra de cameră a Sindicatului sanitar şi Irtf.F. Tg.-Mureş ; corul mixt al căminului cultural Ceuaş; formaţia de fluieraşi a căminului cultural Hodac ; Baciu Gheorghe, solist fluier, căminul cultural Mihai Viteazul; Roman Albu, pictor amator, Casa de cultură Tîrnăveni. Premiul II — formaţia de dansuri inedite a căminului cultural Tuşin ; ansamblul de cîntece şi dansuri populare al căminului cultural Sîmbriaş ; ansamblul de obicei folcloric al căminului cultural Lueriu; corul mixt al Casei de cultură Reghin ; formaţia vocal-instrumentală populară Şincai; Tompa Ferenc, ceramist, cooperativa „Metalul“ Tg.-Mureş; filmul „Clacă la Sîmbriaş“ al cineclubului Casei de cultură a sindicatelor Tirgu Mureş; Sehnedarek Ervin, Szélyes Francisc ; filmul „Brigadierii“ al cineclubului întreprinderii „Electromureş“ Tîrgu Mureş ; Nemes László ; Kocsis Francisco, poet, T.C.M. Tg.-Mureş ; Lörincz Agnes şi Csiszér Lőrinc, solişti dansatori de la U.J.C.M. Tg.-Mureş. Premiul III — formaţia de dansuri a Casei de cultură Sighişoara ; formaţia de dansuri femeieşti a căminului cultural Gălăţeni; brigada artistică a căminului cultural Ibăneşti ; Cozac Alexandru, solist vioară, Casa de cultură Luduş ; Varga Emanoil, solist vioară, căminul cultural Sărmaşu ; Oltean Silvia, solistă vocală de muzică populară, U.J.C.M. Tg.-Mureş; Tudoran Izidor, solist vocal de muzică populară, C.I.C. „Azomureş“ Tg.Mureş , corul de cameră al Casei de cultură Sighişoara; Tamás Pál, grafician, C.I.C. „Azomureş“ Tg.-Mureş ; Fall Sándor, ceramist, pensionar ; Popa Teodor, sculptor, Combinatul chimic Tirnăveni ; Bădeu Rodica, creatoare populară, C.A.P. Boiu; Eresei Ana, creatoare populară, „Electromureş“ Tg.-Mureş ; Markodi Ana, creatoare populară, C.A.P. Ernei; Kerekes Péter, diaporamă, Fabrica de zahăr Tg.-Mureş ; Török Gáspár, artă fotografică, Şantierul C.I.C. Tg.-Mureş ; Balogh László, artă fotografică, „Prodcomplex“ Tg.-Mureş ; filmul „Calitatea“ al cineclubului I.P.L. „23 August“ Tg.-Mureş; Rigmány Benedek ; Vasile Pop, folclorist, pentru volumul „Pe Mureş şi pe Cîmpie“, de la căminul cultural Band ; Liviu Cira, compozitor, pentru piese corale, de la Casa de cultură Reghin ; Szász Margit, creatoare populară, căminul cultural Vărgata. Premiul IV — formaţia de dansuri mixte a căminului cultural Măgherani; orchestra de muzică populară a Casei de cultură Luduş ; Conţiu Ioan, solist vocal de muzică populară, căminul cultural Rîciu ; Abodi Béla, solist vocal de muzică, populară, clubul muncitoresc U.F.E.T. Sovata; Baciu Elena, creatoare populară, C.A.P. Albeşti; Jozsa Francisc, diaporamă, Şantierul C.I.C. Tg.Mureş ; filmul „Dincolo de coloane“ al Casei de cultură a sindicatelor Tg.-Mureş; Schnedarek Ervin, Grossu Emil ; Olariu Silviu, grafician, I.M.F Tg.-Mureş. ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTINUITATE Sintetizînd în semnificaţiile sale tendinţa omului societăţii noastre socialiste spre realizarea idealurilor de fericire şi bunăstare materială şi spirituală, aspiraţia lui spre împlinire şi echilibru, marele Festival naţional „Cîntarea României“ este expresia luminoasă şi viguroasă a optimismului şi încrederii robuste a întregului nostru popor în viitorul comunist al României, a adeziunii totale şi devotamentului deplin faţă de politica generală a Partidului Comunist Român, a stimei şi dragostei neţărmurite faţă de activitatea prodigioasă a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii, închinată prosperităţii şi fericirii naţiunii noastre, păcii şi armoniei universale. Cadru politic, ideologic şi cultural-artistic de mare profunzime şi diversitate, de adîncă perspectivă, festivalul, iniţiat şi definit ca manifestare naţională formativă şi de muncă de însuşi secretarul general al partidului, a mobilizat într-o manieră fără precedent şi pe oamenii muncii din judeţul nostru — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, muncitori, ţărani cooperatori, intelectuali din toate domeniile de activitate, tineri şi vîrstnici. Intr-o impresionantă unitate şi frăţie, oamenii muncii din judeţul Mureş şi-au alăturat glasul, mintea şi braţele întregului popor în efortul conştient şi perfect organizat de a înălţa România pe noi trepte de civilizaţie şi progres. Cei peste 70.000 de oameni ai muncii care au intrat în marele poem al muncii şi creaţiei „Cîntarea României“, ediţia a II-a, sunt expresia caracterului cu adevărat de masă al festivalului, accesului nelimitat la crearea şi afirmarea de noi valori spirituale şi materiale a tuturor fiilor acestor meleaguri. Pe parcursul desfăşurării ediţiei recent încheiate s-au organizat mii de manifestări : spectacole, expoziţii, acţiuni cu cartea şi filmul, întîlniri ale oamenilor muncii cu cadre tehnice, personalităţi ştiinţifice, creatori de opere artistice etc., numărul participanţilor ajungind de ordinul milioanelor. Mişcarea artistică din judeţ, de creaţie şi interpretare, al cărui bilanţ, final, la nivel republican, este publicat în pagina de faţă, reflectă în bună măsură valoarea conţinutului şi nivelului artistic, la care a ajuns, subliniind încă o dată că judeţul nostru este un valoros depozitar de valori culturaleducative şi artistice, constituit din ceea ce este valoros în tradiţiile noastre şi tezaurul nou, al anilor socialismului în planul dezvoltării spirituale a patriei. Cele 119 premii obţinute la etapele republicane (faţă de numai 65 in prima ediţie), de participanţii tuturor sistemelor, atestă diversitatea preocupărilor creatorilor şi interpreţilor, adînca ei valoare politico-educativă şi pasiunea investită în acest domeniu. Subliniem cu satisfacţie afirmarea mai marcată la nivel naţional a creatorilor profesionişti , scriitori, artişti plastici, compozitori, ca şi a instituţiilor artistice de spectacole şi concerte, înscriindu-se fiecare în domeniul său, printre laureaţii festivalului, consecinţă firească a măsurilor luate în urma analizei atente şi obiective a primei ediţii. Formaţiile artistice de amatori, cu excepţia celor teatrale şi de muzică uşoară sau folk, au reconfirmat puternica tradiţie a judeţului nostru în cîntec, dans, obiceiuri, vechi şi noi, valorile noi impunîndu-se prin conţinutul lor bogat ca element esenţial al continuităţii vieţii spirituale, într-un dialectic raport al unităţii în diversitate, cu certe opţiuni pentru perspectiva generoasă prefigurată de documentele celui de-al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român. Frumosul buchet de distincţii obţinute de judeţul nostru în a II-a ediţie a Festivalului „Cîntarea României“ este nu numai un prilej de îndreptăţită satisfacţie pentru organele şi organizaţiile de partid, pentru largul activ cultural şi oameni ai muncii care au investit pricepere, talent şi multă muncă pentru obţinerea lor, ci mai ales un puternic stimulent pentru munca viitoare. Aprecierile mobilizatoare şi deosebit de preţioasele indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul vizionării spectacolului laureaţilor şi vizitării expoziţiei republicane a creatorilor populari şi plastici, profesionişti şi amatori, constituie minunate jaloane ale muncii noastre viitoare. In acest sens va trebui să ridicăm cît mai curînd posibil la nivelul cerut toate sectoarele vieţii cultural-educative şi artistice ale judeţului, care la ediţia recent încheiată nu s-au afirmat pe măsura valorii lor reale şi a condiţiilor ce le avem asigurate. In lumina indicaţiilor amintite, vom acţiona, sub conducerea şi cu sprijinul Comitetului judeţean de partid, pentru a realiza ac necesar echilibru al tuturor sectoarelor vieţii spirituale a judeţului într-un multicolor florilegiu armonios, importantă pîrghie în munca de formare a omului nou al societăţii socialiste şi comuniste. IULIUS MOLDOVAN preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Muncă, pasiune, dăruire Corul de cameră pe voci egale al Şcolii populare de artă din Tg.-Mureş este o formaţie foarte tînără, înfiinţată în septembrie 1977. Iniţial a fost grup coral, ca apoi, în anul şcolar 1978—1979, prin cuprinderea elevelor de la clasele de canto clasic, prof. Papp Maria şi prof. Kocsis Ilona, şi o parte din elevele de la clasa de canto muzică uşoară, prof. Dorina Năndrean, să devină cor de cameră pe voci egale, formulă cu care a intrat în cea de-a II-a ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Premiul I şi titlul de laureat obţinut la această ediţie, deci nivelul atins de cor este o rezultantă directă a faptului că atît profesoarele cit şi elevele cuprinse în formaţie au participat cu toată dăruirea, pasiunea şi profesionalitatea însuşită la realizarea artistică a unui repertoriu adecvat concursului. — Ce înseamnă pentru dv., ca şi pentru cor, Alexandrina Dânşorean, dirijoarea corului, directoarea adjunctă a Şcolii populare de artă, premiul I obţinut ? — Pentru toate membrele corului ca şi pentru mine laurii şi premiul I acordate la cea de-a 11-a ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României“ este o mare bucurie, ele însemnînd recunoaşterea muncii unui colectiv eterogen ca preocupări sociale, (muncitoare, eleve, intelectuale), dar extrem de omogen ca disciplină în muncă, ca pasiune şi dăruire pentru a realiza la un nivel cît mai ridicat interpretarea artistică. In ce priveşte viitorul, premiul ne obligă în a depune toată capacitatea noastră intelectuală şi artistică pentru a introduce în repertoriu lucrări cu un grad şi mai înalt de dificultate. Deci, deviza noastră va fi şi de acum înainte muncă, muncă, muncă, pasiune şi dăruire OLGA APOSTOL BACIU GHEORGHE, solist fluier, căminul cultural Mihai Viteazul (premiul I) MARTON IZSÁK: Victorie (premiul I) Mesageri ai folclorului românesc Ansamblul folcloric „Şireagul“ al Combinatului de îngrăşăminte chimice din Tg.-Mureş, formaţie distinsă cu premiul I şi titlul de laureată a celei de-a II-a ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“, a efectuat, în perioada 17—27 august 1979, un turneu în R.P. Bulgaria. După intoarcerea din traseul prieteniei, i-am • solicitat tovarăşului Gheorghe Vanga, preşedinte al consiliului educaţiei şi culturii socialiste din cadrul combinatului, cîteva amănunte despre acest periplu de cîntec şi dans popular românesc. — încep prin a spune că a fost extraordinar. In cele zece zile petrecute pe pămint bulgăresc ne-am bucurat de o deosebită primire şi de alese sentimente prieteneşti. Pe tot timpul şederii noastre acolo, reputatul actor şi regizor bulgar Nikola Dermendjiev ne-a însoţit pretutindeni. După spectacolul prezentat în ziua sărbătorii naţionale a poporului român, la Troyan, ne-a declarat : „Dragii mei, aţi fost superbi. Nici un ansamblu profesionist n-ar fi reuşit mai mult decît ceea ce ne-aţi oferit acum şi aici prin cîntecele şi dansurile voastre de inimă şi suflet. Vă mulţumim Spectacole de înaltă ţinută artistică am mai prezentat la Bnki, Pavlihiu . Cervenbriak, în faţa a mii de spectatori. La Pavlikenie, Consiliul orăşenesc al sindicatelor ne-a înmînat o frumoasă cupă din porţelan, ca o recunoaştere a valorii dovedite de membrii ansamblului în interpretarea folclorului românesc. Săli arhipline, elogii formulate în presă şi la radio, vizite la Sofia, Veliko Tîrnovo, Ruse, Griviţa, Plevna — unde am depus flori la monumentele eroilor pentru independenţă — primiri de către organele locale de partid şi obşteşti, flori, suveniruri, iată redat pe scurt onorantul cadru al turneului efectuat în ţara vecină şi prietenă, DORIN B. ♦ STEAUA ROSTF tv* rvvt 3