Steaua Roşie, septembrie 1979 (Anul 31, nr. 205-230)

1979-09-01 / nr. 205

Participare prestigioasă a judeţului Mureş la etapa republicană a ediţiei a ii-a a Festivalului naţional „Cântarea României“ LAUREAŢII INTERPREŢI ŞI CREATORI PROFESIONIŞTI Premiul I — spectacolul „Bocet vesel pentru un fir de praf rătăcitor“ de Sütő An­drás, secţia maghiară a Tea­trului Naţional din Tg.-Mu­reş­­ Tarr László, pentru in­terpretare, Teatrul Naţional din Tg.-Mureş, orchestra de cameră a Filarmonicii de stat din Tg.-Mureş ; Sütő András, scriitor, pentru volumul „Trei drame“ şi piesa „Bocet vesel pentru un fir de praf rătăci­tor“ ; Izsák Márton, sculptor, pentru grupul statuar „Victo­ria“. Premiul II — spectaco­lul „Noaptea cabotinilor“, pie­­să de Romulus Guga, secţia română a Teatrului Naţional din Tg.-Mureş ; Ádám Erzsé­bet, pentru recitalul de bala­de „Flori de măceş“, de la Teatrul Naţional din Tg.-Mu­­reş ; Tamás Anna, pentru sce­nografie la piesa „Bocet vesel pentru un fir de praf rătăci­tor“, de la Teatrul Naţional din Tg.-Mureş ; orchestra simfonică a Filarmonicii de stat din Tg.-Mureş ; corul mixt al Filarmonicii de stat din Tg.-Mureş ; cvartetul de coarde al Filarmonicii de stat din Tg.-Mureş ; Valeriu Maior, solist vioară, de la Filarmoni­ca de stat din Tg.-Mureş ; An­samblul folcloric „Mureşul“ din Tg.-Mureş; Csíki Boldi­zsár, compozitor, pentru crea­ţie. Premiul III — Romulus Feneş, pentru scenografie la piesa „Noaptea cabotinilor“, de la Teatrul Naţional din Tg.-Mureş ; Tóth Erzsébet, so­listă vocală, de la Ansamblul artistic „Mureşul“ din Tirgu Mureş. INTERPREŢI ŞI CREATORI AMATORI DIN AŞEZĂMINTE DE CULTURA Premiul I — ansamblul fol­cloric al căminului cultural Vătava; grupul de dansatori al U.J.C.M. Tg.-Mureş; Şeu­­lean Gheorghe, solist dansator, întreprinderea „Metalotehni­­ca“ Tg.-Mureş ; ansamblul de cîntece şi dansuri populare „Şireagul“, C.I.C. „Azomureş“ Tg.-Mureş ; Biriş Veta, solistă vocală de muzică populară, Combinatul chimic Tirnăveni; corul de cameră pe voci egale al Şcolii populare de ar­tă Tg.-Mureş; orchestra de cameră a Sindicatului sanitar şi Irtf.F. Tg.-Mureş ; corul mixt al căminului cultural Ceuaş; formaţia de fluieraşi­­ a căminului cultural Hodac ; Baciu Gheorghe, solist flu­ier, căminul cultural Mihai Viteazul; Roman Albu, pictor amator, Casa de cultură Tîr­­năveni. Premiul II — forma­ţia de dansuri inedite a cămi­nului cultural Tuşin ; ansam­blul de cîntece şi dansuri populare al căminului cultu­ral Sîmbriaş ; ansamblul de obicei folcloric al căminului cultural Lueriu; corul mixt al Casei de cultură Reghin ; formaţia vocal-instrumentală populară Şincai; Tompa Fe­renc, ceramist, cooperativa „Metalul“ Tg.-Mureş; filmul „Clacă la Sîmbriaş“ al cine­­clubului Casei de cultură a sindicatelor Tirgu Mureş; Sehnedarek Ervin, Szélyes Francisc ; filmul „Brigadierii“ al cineclubului întreprinderii „Electromureş“ Tîrgu Mureş ; Nemes László ; Kocsis Fran­cisco, poet, T.C.M. Tg.-Mureş ; Lörincz Agnes şi Csiszér Lő­rinc, solişti dansatori de la U.J.C.M. Tg.-Mureş. Premiul III — formaţia de dansuri a Casei de cultură Sighişoara ; formaţia de dansuri femeieşti a căminului cultural Gălă­­ţeni; brigada artistică a că­minului cultural Ibăneşti ; Co­­zac Alexandru, solist vioară, Casa de cultură Luduş ; Var­ga Emanoil, solist vioară, că­minul cultural Sărmaşu ; Ol­tean Silvia, solistă vocală de muzică populară, U.J.C.M. Tg.-Mureş; Tudoran Izidor, solist vocal de muzică popu­lară, C.I.C. „Azomureş“ Tg.­­Mureş , corul de cameră al Casei de cultură Sighişoara; Tamás Pál, grafician, C.I.C. „Azomureş“ Tg.-Mureş ; Fall Sándor, ceramist, pensionar ; Popa Teodor, sculptor, Com­binatul chimic Tirnăveni ; Bă­­deu Rodica, creatoare popu­lară, C.A.P. Boiu; Eresei A­­na, creatoare populară, „E­­lectromureş“ Tg.-Mureş ; Mar­kod­i Ana, creatoare populară, C.A.P. Ernei; Kerekes Péter, diaporamă, Fabrica de zahăr Tg.-Mureş ; Török Gáspár, ar­tă fotografică, Şantierul C.I.C. Tg.-Mureş ; Balogh László, ar­tă fotografică, „Prodcomplex“ Tg.-Mureş ; filmul „Calitatea“ al cineclubului I.P.L. „23 Au­gust“ Tg.-Mureş; Rigmány Be­­nedek ; Vasile Pop, folclorist, pentru volumul „Pe Mureş şi pe Cîmpie“, de la căminul cultural Band ; Liviu Cira, compozitor, pentru piese co­rale, de la Casa de cultură Reghin ; Szász Margit, crea­toare populară, căminul cultu­ral Vărgata. Premiul IV — formaţia de dansuri mixte a căminului cultural Măghe­­rani; orchestra de muzică populară a Casei de cultură Luduş ; Conţiu Ioan, solist vo­cal de muzică populară, că­minul cultural Rîciu ; Abodi Béla, solist vocal de muzică, populară, clubul muncitoresc U.F.E.T. Sovata; Baciu Ele­na, creatoare populară, C.A.P. Albeşti; Jozsa Francisc, dia­poramă, Şantierul C.I.C. Tg.­­Mureş ; filmul „Dincolo de co­loane“ al Casei de cultură a sindicatelor Tg.-Mureş; Schne­­darek Ervin, Grossu Emil ; O­­lariu Silviu, grafician, I.M.F Tg.-Mureş. ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTINUITATE Sintetizînd în semnificaţiile sale tendinţa omu­lui societăţii noastre socialiste spre realizarea idea­lurilor de fericire şi bunăstare materială şi spiri­tuală, aspiraţia lui spre împlinire şi echilibru, ma­rele Festival naţional „Cîntarea României“ este ex­presia luminoasă şi viguroasă a optimismului şi în­crederii robuste a întregului nostru popor în viito­rul comunist al României, a adeziunii totale şi de­votamentului deplin faţă de politica generală a Partidului Comunist Român, a stimei şi dragostei neţărmurite faţă de activitatea prodigioasă a secre­tarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii, închinată pros­perităţii şi fericirii naţiunii noastre, păcii şi armo­niei universale. Cadru politic, ideologic şi cultural-artistic de mare profunzime şi diversitate, de adîncă perspec­tivă, festivalul, iniţiat şi definit ca manifestare na­ţională formativă şi de muncă de însuşi secretarul general al partidului, a mobilizat într-o manieră fără precedent şi pe oamenii muncii din judeţul nostru — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, muncitori, ţărani cooperatori, intelec­tuali din toate domeniile de activitate, tineri şi vîrstnici. Intr-o impresionantă unitate şi frăţie, oa­menii muncii din judeţul Mureş şi-au alăturat gla­sul, mintea şi braţele întregului popor în efortul conştient şi perfect organizat de a înălţa România pe noi trepte de civilizaţie şi progres. Cei peste 70.000 de oameni ai muncii care au intrat în marele poem al muncii şi creaţiei „Cîntarea României“, ediţia a II-a, sunt expresia caracterului cu adevă­rat de masă al festivalului, accesului nelimitat la crearea şi afirmarea de noi valori spirituale şi materiale a tuturor fiilor acestor meleaguri. Pe parcursul desfăşurării ediţiei recent înche­iate s-au organizat mii de manifestări : spectacole, expoziţii, acţiuni cu cartea şi filmul, întîlniri ale oamenilor muncii cu cadre tehnice, personalităţi ştiinţifice, creatori de opere artistice etc., numărul participanţilor ajungind de ordinul milioanelor. Mişcarea artistică din judeţ, de creaţie şi inter­pretare, al cărui bilanţ, final, la nivel republican, este publicat în pagina de faţă, reflectă în bună măsură valoarea conţinutului şi nivelului artistic, la care a ajuns, subliniind încă o dată că judeţul nostr­u este un valoros depozitar de valori cultural­­educative şi artistice, constituit din ceea ce este valoros în tradiţiile noastre şi tezaurul nou, al anilor socialismului în planul dezvoltării spirituale a patriei. Cele 119 premii obţinute la etapele repu­blicane (faţă de numai 65 in prima ediţie), de par­ticipanţii tuturor sistemelor, atestă diversitatea preocupărilor creatorilor şi interpreţilor, adînca ei valoare politico-educativă şi pasiunea investită în acest domeniu. Subliniem cu satisfacţie afirmarea mai mar­cată la nivel naţional a creatorilor profesionişti , scriitori, artişti plastici, compozitori, ca şi a in­stituţiilor artistice de spectacole şi concerte, înscri­­indu-se fiecare în domeniul său, printre laureaţii festivalului, consecinţă firească a măsurilor luate în urma analizei atente şi obiective a primei ediţii. Formaţiile artistice de amatori, cu excepţia celor teatrale şi de muzică uşoară sau folk, au reconfir­mat puternica tradiţie a judeţului nostru în cîntec, dans, obiceiuri, vechi şi noi, valorile noi impunîn­­du-se prin conţinutul lor bogat ca element esen­ţial al continuităţii vieţii spirituale, într-un dialec­tic raport al unităţii în diversitate, cu certe opţiuni pentru perspectiva generoasă prefigurată de docu­mentele celui de-al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român. Frumosul buchet de distincţii obţinute de jude­ţul nostru în a II-a ediţie a Festivalului „Cîntarea României“ este nu numai un prilej de îndreptăţită satisfacţie pentru organele şi organizaţiile de par­tid, pentru largul activ cultural şi oameni ai mun­cii care au investit pricepere, talent şi multă mun­că pentru obţinerea lor, ci mai ales un puternic stimulent pentru munca viitoare. Aprecierile mobi­lizatoare şi deosebit de preţioasele indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul vizionării spectacolului laureaţilor şi vizitării expoziţiei repu­blicane a creatorilor populari şi plastici, profesio­nişti şi amatori, constituie minunate jaloane ale muncii noastre viitoare. In acest sens va trebui să ridicăm cît mai curînd posibil la nivelul cerut toate sectoarele vieţii cultural-educative şi artistice ale judeţului, care la ediţia recent încheiată nu s-au afirmat pe măsura valorii lor reale şi a condiţiilor ce le avem asigurate. In lumina indicaţiilor amin­tite, vom acţiona, sub conducerea şi cu sprijinul Comitetului judeţean de partid, pentru a realiza ac necesar echilibru al tuturor sectoarelor vieţii spirituale a judeţului într-un multicolor florilegiu armonios, importantă pîrghie în munca de formare a omului nou al societăţii socialiste şi comuniste. IULIUS MOLDOVAN preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Muncă, pasiune, dăruire Corul de cameră pe voci e­­gale al Şcolii populare de artă din Tg.-Mureş este o formaţie foarte tînără, înfiinţată în sep­tembrie 1977. Iniţial a fost grup coral, ca apoi, în anul şcolar 1978—1979, prin cuprinderea e­­levelor de la clasele de canto clasic, prof. Papp Maria şi prof. Kocsis Ilona, şi o parte din ele­vele de la clasa de canto muzi­că uşoară, prof. Dorina Năn­­drean, să devină cor de cameră pe voci egale, formulă cu care a intrat în cea de-a II-a ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Premiul I şi titlul de laureat obţinut la această ediţie, deci ni­velul atins de cor este o rezul­tantă directă a faptului că atît profesoarele cit şi elevele cuprin­se în formaţie au participat cu toată dăruirea, pasiunea şi pro­­fesionalitatea însuşită la reali­zarea artistică a unui repertoriu adecvat concursului. — Ce înseamnă pentru dv., ca şi pentru cor, Alexandrina Dân­­şorean, dirijoarea corului, direc­toarea adjunctă a Şcolii populare de artă, premiul I obţinut ? — Pentru toate membrele co­rului ca şi pentru mine laurii şi premiul I acordate la cea de-a 11-a ediţie a Festivalului naţio­nal „Cîntarea României“ este o mare bucurie, ele însemnînd re­cunoaşterea muncii unui colectiv eterogen ca preocupări sociale, (muncitoare, eleve, intelectuale), dar extrem de omogen ca disci­plină în muncă, ca pasiune şi dăruire pentru a realiza la un nivel cît mai ridicat interpreta­rea artistică. In ce priveşte viitorul, pre­miul ne obligă în a depune toa­tă capacitatea noastră intelectua­lă şi artistică pentru a introduce în repertoriu lucrări cu un grad şi mai înalt de dificultate. Deci, deviza noastră va fi şi de acum înainte muncă, muncă, muncă, pasiune şi dăruire OLGA APOSTOL BACIU GHEORGHE, solist fluier, căminul cultural Mihai Viteazul (premiul I) MARTON IZSÁK: Victorie (premiul I) Mesageri ai folclorului românesc Ansamblul folcloric „Şireagul“ al Combinatului de îngrăşăminte chimice din Tg.-Mureş, formaţie distinsă cu premiul I şi titlul de laureată a celei de-a II-a ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“, a efectuat, în perioa­da 17—27 august 1979, un turneu în R.P. Bulgaria. După intoarce­­­rea din traseul prieteniei, i-am • solicitat tovarăşului Gheorghe Vanga, preşedinte al consiliului educaţiei şi culturii socialiste din cadrul combinatului, cîteva amă­nunte despre acest periplu de cîntec şi dans popular românesc. — încep prin a spune că a fost extraordinar. In cele zece zile petrecute pe pămint bulgăresc ne-am bucurat de o deosebită primire şi de alese sentimente prieteneşti. Pe tot timpul şederii noastre acolo, reputatul actor şi regizor bulgar Nikola Dermend­­jiev ne-a însoţit pretutindeni. După spectacolul prezentat în ziua sărbătorii naţionale a poporului român, la Troyan, ne-a decla­rat : „Dragii mei, aţi fost su­perbi. Nici un ansamblu profe­sionist n-ar fi reuşit mai mult decît ceea ce ne-aţi oferit acum şi aici prin cîntecele şi dansu­rile voastre de inimă şi suflet. Vă mulţumim Spectacole de înaltă ţinută artistică am mai prezentat la B­nki, Pavlihi­u . Cervenbriak, în faţa a mii de spectatori. La Pavlikenie, Consi­liul orăşenesc al sindicatelor ne-a înmînat o frumoasă cupă din porţelan, ca o recunoaştere a va­lorii dovedite de membrii ansam­blului în interpretarea folcloru­­lui românesc. Săli arhipline, elo­gii formulate în presă şi la ra­dio, vizite la Sofia, Veliko Tîrno­­vo, Ruse, Griviţa, Plevna — un­de am depus flori la monumen­tele eroilor pentru independenţă — primiri de către organele lo­cale de partid şi obşteşti, flori, suveniruri, iată redat pe scurt onorantul cadru al turneului e­­fectuat în ţara vecină şi prie­tenă, DORIN B. ♦ STEAUA ROSTF tv* rvvt 3

Next