Steaua Roşie, februarie 1980 (Anul 32, nr. 26-45)
1980-02-01 / nr. 26
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE LA CIPĂU Bunii gospodari se cunosc şi după aspectul căminului cultural Poate cu nu deţinem adevărul absolut chiar dacă am fost la faţa locului, am văzut căminul cultural şi am profitat de ospitalitatea şcolii şi a cadrelor didactice cu care am şi dezbătut problema complexă a vieţii culturale a localităţii. Părerile împărtăşite de unele dintre cadrele didacticetoate cele 13 sunt implicate într-un fel sau altul in viaţa spirituală a satului, pentru că educaţia este un proces continuu, general şi permanent, el desfăşurîndu-se pe întreaga arie a generaţiilor, începînd cu şcolarul, continuînd cu tînărul şi încheind cu omul ajuns la maturitate şi bătrîneţe) ca şi ceea ce noi înşine am văzut ne îndreptăţeşte să încheiem cu cîteva concluzii care vor oglindi, credem, destul de exact realitatea. Prof. Eugenia Bruslea, directoarea Şcolii generale din Cipău. La noi căminul cultural nu oferă condiţii pentru desfăşurarea unei activităţi continue. Am cerut mereu ajutor să se facă un cămin, noi şi sătenii înşişi. Oricît s-ar cheltui pentru renovări, nu merită. Am transformat şcoala într-un centru de educaţie deoporrivă pentru şcolari, tineri şi săteni. Ultima activitate culturală în cămin, a şcolii, a avut loc la 25 noiembrie şi a fost dedicată Congresului al XII-lea al partidului. Alte activităţi culturaleducative de largă mobilizare s-au desfăşurat tot în şcoală, pentru că la cămin nu sunt lemne. Au fost repartizate dar nu s-au adus din pădure la timp. Pe linia activităţii culturale cu sătenii vom relua pregătirea brigăzii artistice şi a montajului literar cu care am participat şi la ediţia anterioară a Festivalului naţional „Cîntarea României“ şi vom participa şi la actuala ediţie. Din cele 13 cadre didactice din Cipău, patru suntem membre ale corului feminin din Iernut, care a cucerit locul II la faza judeţeană a ediţiei 1977—1979 a Festivalului „Cîntarea României“. Nu suntem mulţumiţi, în general, de ceea ce facem, dar nu avem nici condiţii. Aurel Raţ, învăţător. Eu locuiesc în sat (vom adăuga noi, 9 din cele 13 cadre didactice locuiesc la Ungheni, Ogra, Iernut şi Tîrgu Mureş). Sunt secretar al cursului de zootehnie din sat al Universităţii cultural-ştiinţifice care activează în comună, m-am ocupat şi mă voi ocupa, împreună cu încă multe alte cadre didactice, de brigada artistică şi de montaj, cu care vom pregăti şi un program pentru alegerile de la 9 martie. Intenţionăm să ne prezentăm la actuala ediţie a festivalului şi cu o formaţie de teatru şi una de dansuri. Prof. Eleonora Covaci. Consider că acum la noi, centrul de greutate al activităţii culturale este şcoala. Ce am făcut pentru cămin este prea puţin. Nu am reuşit încă să creăm o atmosferă prielnică atragerii tineretului. Pentru aceasta trebuie un efort bilateral deopotrivă din partea factorilor de educaţie ca şi a tineretului. Căminul cultural este într-o situaţie îngrijorătoare. De fapt compensăm lipsa activităţii la cămin cu cea a şcolii. Putem adăuga aici activitatea profesorilor Tolokăn Martin, conducătorul cercului de istorie al şcolii, ca şi a prof. Eleonora Covaci şi prof. Ghiţă Neamţu Ioan în cadrul cercului de educaţie ştiinţifică Prietenii adevărului ştiinţific“. Seriozitatea cu care cadrele didactice au abordat problema răspunderii în activitatea culturală ne îndreptăţeşte să credem că aşa cum ea se desfăşoară în şcoală s-ar putea extinde cu aceeaşi intensitate şi eficienţă şi la căminul cultural atunci cînd acesta va oferi condiţiile necesare, condiţii pe care nu Ie pot realiza decit organele locale, toţi factorii chemaţi şi investiţi cu sarcina educaţiei maselor. Felul în care arată căminul cultural nu face cinste celor care locuiesc în satul Cipău. Nu este nimeni îndreptăţit să întrebe cine să cureţe căminul, dar orice locuitor al satului şi în primul rînd tineretul are pur şi simplu datoria „să pună mina pe mătură“, să cureţe căminul. Pentru că, pînă la construirea unui cămin nou, cel actual poate să fie măcar curat și credem că pentru asta nu trebuie cerut ajutorul nici vecinilor din Ogra, nici al celor din Iernut. OLGA APOSTOL CINEMA VINERI, 1 FEBRUARIE TÎRGU MUREŞ — Arta: Marea nelinişte. Progresul: Omul Vineri. Select: Nea Mărin miliardar. Teatrul cel mare (la ora 18,30). Tineretului: Ultimul vals. Flacăra: Găină sau vultur. SIGHIŞOARA — Lumina: Jachetele galbene. REGHIN — Patria: Legea e lege. TIRNAVENI — Melodia: Ultimul vals. LUDUȘ — Flacără: Tinăr şi uber. SOVATA — Doina: Leii saloanelor. Muncitoresc: Vom mai vorbi la vară. SARMAŞU — Popular: Alibi pentru un prieten (ambele serii). IERNUT — Lumina: Frate şi soră. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Să prinzi o stea căzătoare. FINTINELE — Patria: Falansterul (ambele serii). MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Aleargă după mine ca să te prind. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, secţia maghiară, ora 19,30: Proştii sub clar de lună. TEATRUL STUDIO, secţia maghiară, ora 19,30: Cain şi Abel. TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia maghiară, orele 11 şi 16. Punguţa cu doi bani. TELEVIZIUNE 16,30 — Telex. 16,05 — In direct de la politehnică. 16,30 — Emisiune în limba germană. 18,25 — Tragerea Loto. 18,35 — La volan. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Telejurnal. 19,20 — In actualitate. Pregătirea alegerilor de la 9 martie ! 19,35 — Călătorie prin ţara mea. 20,00 — Film artistic: Eu, tu şi Ovidiu. 21,40 — Telejurnal. RADIO TG.-MUREŞ In limba română. 8,00—7,80 — Intiînire matinală. 20,00—21,30 — Agenda actualităţii. 20,17 — Calitatea omului, calitatea vieţii. 21,12 — Revista radio de cultură şi artă. PROGRAMUL de TELEVIZIUNE ~ pentru săptămîna 3 — 9 februarie 1980 | DUMINICA, 3 FEBRUARIE 9,00 — Tot înainte ! 9,35 — Film serial pentru copii: Dick Turpin. Ultimul episod. 10,00 — Viața satului. 11,45 — Bucuriile muzicii. 12,30 — De strajă patriei. 13,50 — Telex. Album duminical. 13,05 — Umor și muzică. 16,20 — Sri Lanka. 16,35 — Șah. 16,45 — Anul sportiv 1979 (partea a V-a). 17,40 — Dosarul energiei. 17,55 — Film serial: Paul Gauguin. Ultimul episod. 18,40 — Micul ecran pentru cei mici. 19,00 — Telejurnal. 19,15 — In actualitate: Pregătirea alegerilor de la 6 martie ! 19,25 — Călătorie prin ţara mea (VII). 19,50 — Film artistic. Omul de pe stradă. Premieră pe ţară. Producţie a studiourilor americane. 21,50 şi Telejurnal. Sport. LUNI, 4 FEBRUARIE 16,00 — Emisiune în limba maghiară. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Telejurnal. 19,20 — în actualitate: Pregătirea alegerilor de la 9 martie 19,30 — La ordinea zilei în economie. 19,45 — Cadran mondial. 20,05 — Documentar ştiinţific. — Misterul petelor din Soare. 20,55 — Roman foileton. Gustav cel de fier. Episodul 6. 21,45 — Telejurnal. MARŢI, 5 FEBRUARIE 16.00 — Teleşcoală. 11,00 — Film serial: Dallas — Compania petrolieră Ewing. Reluarea episodului 22. 11,50 — Telex. 16,08 — Tenis de cimp: Iugoslavia — România In „Cupa Davis“. Transmisiune directă de la Zagreb (partida de dublu). 17,40 — Desene animate: Sindbad marinarul. 18,05 — îndrumări pentru lucrătorii din agricultură. 18,25 — Revista social-politică TV. 19,00 — Telejurnal. 19,20 — în actualitate: Pregătirea alegerilor de la 9 martie ! 19,30 — Din toată inima un cîntec ţării ! 19,40 — Călătorie prin ţara mea (VIII). 20,10 — Seară de teatru. Omul care a văzut moartea, de Victor Eftimiu. 21,50 — Telejurnal. MIERCURI, 6 FEBRUARIE 15,00 — Tenis de cîmp: Iugoslavia — România în „Cupa Davis“. Transmisiune directă de la Zagreb (aspecte din ultima zi a întîlnirii). 16,00 — Telex. 16,05 — Colocviile teleşcoală. 16,30 — Curs de limbă rusă. 16,55 — Secvenţe neozeelandeze. 17,15 — Antologie folclorică. 17,35 — Corespondenţii judeţeni transmit... 17,55 — Tragerea Pronoexpres. 18,05 — Itinerare turistice. 18,30 — Tribuna democraţiei. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Telejurnal. 19,26 — în actualitate. Pregătirea alegerilor de la 9 martie 19,30 — Noi, femeile ! 20,00 — Telecinemateca. Ciclul „Mari actori“. Domnului profesor, cu dragoste. Producţie a studiourilor engleze. 21,45 — Telejurnal. JOI, 7 FEBRUARIE 10,00 — Teleşcoală. 11,00 — Anunţuri şi muzică. 11,05 — Film serial: Paul Gauguin. Reluarea ultimului episod. 11,50 — Telex. 16,00 — Telex. 16,05 — Şcoala, la şcoala noii calităţi. 16,25 — Curs de limbă franceză. 16,45 — Curs de limbă spaniolă. 17,05 — Reportaj pe glob: Liverpool. 17,25 — Viaţa culturală. 18,35 — La ordinea zilei în economie. 18,50 — 1,001 de seri. 19,00 — Telejurnal. 19.20 — în actualitate: Pregătirea alegerilor de la 9 martie 19,30 — Călătorie în ţara mea (IX). 20,00 — Ora tineretului. 20.40 — Studioul muzical. 21,05 — Film documentar: Evoluţia zborului. 21.40 — Telejurnal. VINERI, 1 FEBRUARIE 16.00 — Telex. 16,05 — în direct de la ... politehnică. 16,30 — Emisiune în limba germană. 18,25 — Tragerea Loto. 18,35 — La volan. 18,50 — 1,001 de seri. 19,00 — Telejurnal. 19,20 — în actualitate: Pregătirea alegerilor de la 9 martie 19,30 — La ordinea zilei în economie. Investiţiile. 19,40 — Film artistic: Cianura şi. .. picătura de ploaie. Premieră TV. Producţie a Casei de filme trei. 21,25 — Lumina viitorului se naşte-n vatra faptelor de azi. 21,45 — Telejurnal. SÎMBATA, 9 FEBRUARIE 10,00 — Desene animate. 10,25 — Ca un fagure de miere. 10,45 — Roman foileton: Gustav cel de fier. Reluarea episodului 6. 11,35 — Agenda casei. 12,10 — Concert educativ. Integrala simfoniilor de Beethoven. 13,00 — De la A la. . . infinit. 18,10 — Reflector. 18,20 — Săptămîna politică. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Telejurnal. 19,20 — In actualitate. Pregătirea alegerilor de la 9 martie 19,35 — Teleenciclopedia. 20,05 — Film serial: Dallas — Compania petrolieră Ewing. Episodul 24. 20,55 — Varietăți de sîmbătâ seara. 21,40 — Telejurnal. Pînă ieri cu program de redresare. Azi - unitate fruntașă (Urmare din pag. 1) noi recolte sporite în acest an, lucrările adunării generale au fost apreciate ca rodnice. Pe lingă exemple concrete, comparative, vorbitorii, printre care Benedec Anton, Ţintoşan Mihai, Lazăr Aurel, Şimon Aurelia, au arătat că dacă anul trecut unitatea a obţinut peste 3.000 kg grîu la ha, anul acesta, prin executarea unor lucrări de calitate, poate ajunge în medie la peste 3.400 kg grîu la ha şi 34.000 kg sfeclă de zahăr. Condiţii sunt, în toamnă (cu excepţia unor suprafeţe restrînse unde au fost făcute lucrări de mîntuială criticate la discuţii) s-au făcut semănături de calitate, arăturile fiind efectuate pe toate suprafeţele, iar acum în iarnă se transportă mari cantităţi de îngrăşăminte naturale pe cîmp. Stă în puterea noastră, sublinia Dumitru Mureşan. Partenie Cîrlan, Demeter Pantelimon, Ioan Fiscuteanu sau Ioan Dumitrescu, directorul S.M.A. Sărmaşu, ca prin o mai bună folosire a pămîntului, inclusiv a celor cu exces de umiditate, a culturilor furajere, să se îmbunătăţească munca în sectorul vegetal şi animal. S-au explicat şi cauzele nerealizărilor, în cultura mare îndeosebi, scuturarea boabelor la seceriş, densitatea slabă mai ales la porumb. Aceasta înseamnă că trebuie renunţat la răritul ex- cesiv, numărul plantelor rămase* să nu depindă de lăţimea sapei ci de o densitate optimă care să asigure obţinerea unor producţii sporite la hectar. De asemenea, în zootehnie, anul acesta s-au făcut paşi importanţi prin trecerea la mulsul mecanic, la procurarea instalaţiilor pentru bucătăria furajeră, iar prin regie, formaţia proprie de construcţii la ridicarea de noi obiective zootehnice, care în final vor ajunge la 11,8 milioane lei. Prin depăşirile de producţie se estimează ca la fondul de stat să se livreze peste prevederile de plan produse în valoare de peste o jumătate de milion lei. Este bine că vorbitorii — a spus tovarăşul Nicolae Lobonţiu, secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele U.J.C.A.P. , au explicat cauzele care au dus la unele nerealizări ale producţiilor şi au desprins concluzii care să stabilească măsuri eficiente pentru activitatea din acest an. Eficienţa va fi cea scontată dacă pe terenurile propuse a se executa în totalitate lucrări mecanizate, secţia de profil va realiza cel puţin 8.000 kg porumb la ha şi circa 80 tone sfeclă de zahăr la hectar. în acest scop trebuie stabilite responsabilităţi concrete pe mecanizatori şi factorii cu care colaborează. Producţiile planificate nu sunt mari. Cooperatorii din Şăulia, care anul trecut, în condiţii mai puţin favorabile au realizat pe întreaga suprafaţă a cooperativei peste 6.000 kg porumb boabe la hectar, dovedesc că se poate obţine mai mult. La rîndul ei, conducerea C.A.P. are datoria de a acţiona astfel incit, în vederea asigurării unei balanţe furajere echilibrate să depună toată priceperea şi efortul pentru realizarea unor producţii mari de fînuri perene şi cultivate, din culturile duble. Succesul va fi deplin dacă şi cooperatorii, în campaniile agricole, alături de mecanizatori vor participa în număr cît mai mare la lucrările de sezon. în cadrul adunării generale cuvîntul oamenilor muncii, într-un cadru democratic, şi-a găsit o largă reflectare şi cu prilejul alegerii noului consiliu de conducere şi a comisiei de revizie, unde au fost propuşi cei mai destoinici cooperatori. Ca președinte al C.A.P. a fost realeasă Maria Stanciu. NOTE REGRETABILĂ CONFUZIE ... Bulevardul „1848“. Un copil zvăpăiat, ca toţi copiii de vîrsta lui, ţîşneşte, în intenţia de a traversa, spre colegul aflat pe cealaltă parte. Ajuns în mijlocul părţii carosabile — o adevărată oglindă de gheaţă — alunecă, se dezechilibrează şi cade. Se ridică cu greu, continuîndu-şi drumul mai mult într-un picior. Peste puţin timp, o băbuţă se încumetă să treacă prin acelaşi loc. Picioarele n-o mai ascultă, loveşte aerul cu braţele şi... buf! Un amănunt, ca şi în alte locuri din Tîrgu Mureş, devenite adevărate capcane este vorba de o trecere pentru pietoni. . . Strada Alba Iulia. Trebuie, intr-adevăr, să fi cascador, un temerar, un as al volanului să poţi stăpîni autobuzul pe suprafaţa nesigură, plină cu calupuri de gheaţă şi denivelări. Supunem cele două aspecte atenţiei mai marilor peste cei care au obligaţia să asigure o desfăşurare normală traficului rutier şi circulaţiei pietonilor. Mai ales că, în unele locuri preocuparea pentru descongestionarea străzilor şi degajarea gheţii, a fost lăsată baltă. Oricum am lua-o un bulevard, cum este „1848“, cu vreo 45.000 de locuitori, nu trebuie confundat, în accepţiunea unora, cu un drum oarecare. L. DARIU învăţâmîntul agrozootehnic în plină desfăşurare Ca şi în alte unităţi ale judeţului nostru şi la I.A.S. Zagăr s-a trecut, în cadrul învăţămîntului agrozootehnic, la predarea primelor lecţii. Numai la fermele specializate din Zagăr, Laslău şi Cund, cercurile pomicole sunt frecventate de peste 100 de cursanţi. Lectorii Ilie Şerban, Hoppelt Ioan şi Varga Ştefan, specialişti cu experienţă, urmăresc să transmită cele mai moderne tehnologii, cursanţii să-şi însuşească bine tehnica tăierilor de rodire, prepararea soluţiilor de stropire a pomilor şi altele. Insistăm pe acumularea unor cunoştinţe cit mai temeinice la pomicultorii cuprinşi în învăţămint — ne spunea ing. Ovidiu Natea, directorul întreprinderii — deoarece unitatea are cel mai mare plan de fructe pe trustul I.A.S. (12 tone la hectar) şi-şi propune să obţină la finele anului o producţie totală de 0.000 tone, cu 700 tone mai mult faţă de prevederi Ca urmare a rezultatelor obţinute in cei patru ani ai cincinalului, pomicultorii din Zagăr, deci şi cursanţii, s-au angajat să depăşească în 1980 prevederile cincinalului cu circa 2.500—3.000 tone fructe de calitate. L 1 TEATRUL NAŢIONAL TÎRGU MUREŞ, ^ ^ secţia română ^ \ Programul spectacolelor în perioada 3—7 februarie 1980 : I 3 februarie, ora 19,30 — Piatră la rinichi t I 5 februarie, ora 19 — Fraţii Karamazov — abonament G / i 6 februarie, ora 19 — Scene din viaţa unui bădăran — în sala mică I 7 februarie, ora. 19 — Frații Karamazov — abonamente . / OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM MURES \ I ţ \ organizează următoarea excursie In străinătate: ţ ) U.R.S-S.: Bucureşti — Moscova — Vilnius — Talin — Lenin- \ 1 grad — Moscova — Bucureşti. Tren 4- avion, între: 21 mar- i ţ tie — 3 aprilie 1980. j j Preţ informativ: 4.800 lei. j } Termen de înscriere: 10 februarie 1980. ,______________________________________________________________________