Steaua Roşie, august 1980 (Anul 32, nr. 181-207)

1980-08-01 / nr. 181

Organizaţiile de partid urmăresc îndeaproape creşterea nivelului calificării personalului muncitor în anul trecut, la unitatea II (secţia confecţii haine) a între­prinderii de pielărie şi mănuşi din Tg. Mureş au persistat une­le greutăţi în privinţa realizării ritmice a sarcinilor de producţie. In folosirea cu indici superiori a maşinilor şi utilajelor. Toate aces­tea, în bună măsură, se datorau nivelului de calificare al unor muncitori tineri, care, aproape lu­nă de lună nu-şi puteau realiza normele da producţie. Evident, o asemenea stare de lucruri a impus organizaţiilor de partid, comu­niştilor, factorilor de răspunde­re din unitate, măsuri şi acţiuni de mai lungă durată. Tinerii ca­re aveau greutăţi în realizarea normelor au fost repartizaţi să lucreze şi să fie efectiv sprijiniţi de comuniştii cu experienţă în producţie, de către toţi fruntaşii în întrecerea socialistă. Majori­tatea lor, printre care Ştefan Kiss, Iosif Zăl­an, Kovács Géza, Ioan Bercea, Rudolf Bobos, Iosif Ba­rabas şi alţii au depus şi depun eforturi pentru calificarea şi perfecţionarea tinerilor munci­tori. în acest context, cele trei organizaţii de partid au organi­zat periodic convorbiri cu carac­­ter de schimb de experienţă in­tre echipele in care lucrau mun­citorii în curs de calificare. De fiecare dată, cu prilejul unor a­­semenea convorbiri s-au propus şi aplicat noi modalităţi de in­tensificare a pregătirii profesio­nale a lucrătorilor, mai ales a ce­lor tineri. Una dintre acestea a fost aceea ca ei să înveţe să execute mai multe faze de la confecţio­narea hainelor, avîndu-se în ve­dere comenzile şi diversitatea modelelor ce se succedau, chiar de la o decadă la alta. Concomitent cu preocupările şi eforturile comuniştilor, ale frun­taşilor în întrecere de a-i spri­jini pe tinerii muncitori în rea­lizarea — cantitativă şi calitati­vă — a normelor de producţie, pentru circa 60 dintre ei s-a or­ganizat un curs de calificare, fă­ră scoatere din producţie. De pre­gătirea practică şi teoretică a muncitorilor au răspuns cîţiva maiştri, ingineri, oameni care, după cum faptele o demonstrea­ză, şi-au făcut cu răspundere da­toria în a-i pregăti cum se cu­vine pe muncitorii care au frec­ventat timp de cîteva luni cursul de calificare. Cu ce randament şi la ce ni­vel calitativ lucrează acum mun­citorii care în anul precedent a­­veau greutăţi în producţie? Ma­rea lor majoritate reuşesc să-şi realizeze şi chiar să-şi depăşeas­că normele de producţie, nivelul calităţii muncii lor a crescut în mod evident. De asemenea, ei au învăţat şi ştiu să execute do­uă, trei şi chiar mai multe faze de lucru. Aşadar, efectul măsurilor şi ac­ţiunilor întreprinse de organiza­ţiile de partid de la secţia con­fecţii haine pentru calificarea şi perfecţionarea personalului mun­citor se regăsesc acum în reali­zările obţinute în producţie. Fă­ră îndoială, în domeniul despre care discutăm se cer în continua­re eforturi din partea comuniş­tilor, al întregului colectiv. C. CROITORU VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică: Ieri, la Tg. Mureş, temperatura aerului în orele dimineţii era de 16 grade, la ora 12 de 19 grade.­­ Timpul probabil: Vreme insta­bilă, cu cerul variabil, temporar acoperit. Continuă să cadă aver­se de ploaie însoţite de descăr­cări electrice. Vînt slab din nord est. Temperatura în ușoară scă­dere, maximele vor fi cuprinse între 22—25 de grade, minimele între 13—15 grade. Concluziile unui raid nocturn Cine „păzeşte“,» paznicii? Cine „controlează“... C.T.C.-iştii?! Mai multe controale în între­prinderi tîrgumureşene, urmărind eficienţa pazei, modul de asigu­rare a securităţii obiectivelor e­­conomice, prezenţa membrilor din conducere în întreprinderi, felul în care se lucrează şi se a­­sigură asistenţa tehnică în schim­bul III, au prilejuit organelor în drept reliefarea unor constatări îmbucurătoare, dar şi a unor situaţii inacceptabile, intolerabi­le. Din păcate, se mai întîmplă uneori, aşa cum va reieşi, cre­dem, destul de clar din rîndu­­rile următoare, ca la adăpostul întunericului şi sub oblăduirea toleranţei păgubitoare, să întîl­­nim­­ scene şi întîmplări dez­avuate. 1. Ce fac unii paznici cînd nu-i vede nimeni? Pentru a fi scurţi şi a vă scuti de un surîs subţi­re, vom veni cu precizarea: mai dorm! Dorm ca legănaţi. Intr-o regretabilă şi inadmisibilă con­fuzie a locurilor, încurcînd postul în care trebuie să stea treaz cu patul de acasă, profitînd proba­bil şi de amănuntul deloc negli­jabil că nu prea sînt deranjaţi de factorii de conducere direcţi, au fost găsiţi dormind în timpul serviciului, ca nişte bebeluşi, paznicii militarizaţi Barabás Gé­za, Emil Morariu, Vasile Pop (la un obiectiv de mare impor­tanţă economică), Varga Samoilă (la Ţesătoria de bumbac) şi paz­nicul obştesc, sforăind cît se poa­te de­e obşteşte, Constantin To­gănel (la Autogara călători). Ev­ident, conform Decretului 231/ 1974, toţi au fost sancţionaţi. Mă rog, sancţiunea e sancţiune şi-şi are rostul ei. întrebarea e: ce se putea întîmplă în timpul dulcelui lor somn? Multe! Cu consecinţe nedorite. Motive temeinice pen­tru a ne întreba, deci: cine pă­zeşte paznicii?! 2. Ce şi cum „controlează“ controlul de calitate, sau între C.T.C.-işti. Să ne oprim la o în­­tîmplare cu replicile îngrijoră­toare. La secţia uzinaj de la IMATEX, strungarul Csupor Io­sif abia se ţinea pe picioare. Cu băutura în cap, se înţelege, nu poate să-şi îndeplinească atribu­ţiile. Maistrul Barabás insista, descurajant, fără rezultat, să-l trimită acasă. Iritat în forul lui interior de mania şefului de a-l „expedia“, acesta refuză. Veri­­ficînd firul întîmplărilor care l-au dus în starea de beat-leucă, acestea au dus tocmai spre du­lapul C.T.C.-iştilor din secţie, du­lap în care lucea o sticlă de un litru cu „Aperitiv secuiesc“. Presupunerile devin certitudini. Băutura a fost, introdusă de C.T.C.-istul Octavian Sirbu — după ce a escaladat gardul —, din ea s-au cinstit şi colegii de breaslă Gyéresi Lajos şi Bojor Lajos, şi, bineînţeles, Csupor Io­sif, cel aflat în stare de ebrie­tate. Ştim, adevărul supără. To­tuşi, cinstit e să-i spunem. Din informaţiile obţinute, rezultă că, la IMATEX, Metalotehnica, I.R.A., sunt introduse şi se consumă bă­uturi alcoolice. Pradă unui gînd ispititor, pentru a-şi înveseli, pro­babil, monotonia acelor ore de noapte cu o oarecare constanţă după cum se vede prin unele lo­curi, uneori sunt trimişi munci­tori după băutură, transformaţi în comis-voiajori, transportori, pi­colo, în vreme ce ar trebui să producă bunuri materiale. Doar pentru asta sînt plătiţi! Ce fac cei investiţi cu conducerea oa­menilor? 3. Spărturi şi... goluri. La în­treprinderile IMATEX, Metalo­tehnica şi I.R.A. porţiuni de gard sunt distruse, favorizînd intra­rea şi ieşirea personalului mun­citor prin alte locuri decît cele stabilite în documentele oficiale. Acele locuri numite spărturi, fa­cilitează şi aplicarea unei „teh­nici“ des uzitate. Cu dexteritate, profitînd şi de ochiul închis al unora (chiar şi al unor maiştri), adică un fel de „paşaport“ sigur, profitorii nu-şi fac probleme. In­­tr-o atitudine scindată, cîntînd în corul pe mai multe voci şi călărind doi cai, acceptă să fie părtaşi la păhărel, la transforma­rea banilor lichizi în ... alte li­chide. Cu bună intenţie şi ştiinţă, organizat chiar, admit să fie tocat timpul productiv subordonat unor scopuri precise. 4. Cauze? Indisciplina și lipsa controlului! Nu-i de mirare că se petrec astfel de lucruri cînd la IMATEX, Metalotehnica, Frigo­­rifer, I.R.A. și I. Ch. Prodcomplex, nu era asigurată prezența din partea conducerii. La I. Ch. Prod­complex, de pildă, la ora 24 nu era în întreprindere ofiţerul de Serviciu, iar centrala termică la secţia chimică nr. 1 funcţiona, în vreme ce în secţie nu lucra nici un muncitor. Prinşi cu ocaua mică unora le-a pierit brusc veselia şi au în­cercat să dreagă busuiocul, alţii s-au supărat manifestîndu-se zgo­motos. Cele relatate nu-s presu­puneri, ci fapte clare, dovedite. Evident, orice încercare de in­sinuare, de a nedreptăţi, ar fi incorectă. Dar şi mai grav şi falimentar e să închizi ochii în aceste situaţii. Multe ar fi, a­­şadar, problemele care ar putea concluziona raidul nocturn. In primul rînd, cel puţin dovezile sînt evidente, nu există suficien­tă preocupare şi exigenţă faţă de schimbul III. De unde rezultă şi actele de indisciplină. Sufi­cient e să ne mai gîndim doar, printre altele, ce şi cît, mai ales, s-ar putea produce în acest timp pierdut cu nonşalanţă. Apoi, atît în cazul paznicilor somnoroşi, cît şi al muncitorilor în stare de e­­brietate, potrivit e să ne între­băm, ce s-ar putea întîmplă, la ce deznodăminte (accidente) ar putea duce un act de indiscipli­nă? Tocmai de aceea nu vom că­dea în greşeala de a considera cele constatate drept ceva negli­jabil. Este de aşteptat ca cei răs­punzători să manifeste impusa e­­xigenţă. Nu ne îndoim că nu vor întîrzia măsurile clare şi ne­echivoce. Infrîngerea unor ten­dinţe generatoare ale indiscipli­nei depinse şi de neconstrînsa li­bertate a conştiinţei. Se zice că există în toate întîmplările vieţii o învăţătură. Deci, şi în cele re­latate. Am dori să informăm o­­pinia publică şi despre măsurile luate. I.t. col. TEODOR FINTEA Şeful miliţiei municipiului Tîrgu Mureş LAZAR LAZARIU Dezvoltarea micii producţii la „Unirea" din Luduş In ultimii ani, cooperativa meş­teşugărească „Unirea“ din Luduş a înregistrat succese lăudabile în dezvoltarea şi diversificarea ac­tivităţii, contribuind în măsură tot mai mare la sporirea volu­mului de produse de larg con­sum, la buna servire a popu­laţiei. In prezent, ea dispune de 34 de unităţi de producţie şi prestatoare de servicii, în care îşi desfăşoară activitatea aproa­pe 550 de lucrători. Urmărind transpunerea exemplară în viaţă a sarcinilor de plan, colectivul cooperativei a încheiat primul se­mestru din acest an cu rezultate bune. Astfel, planul producţiei globale a fost îndeplinit în pro­porţie de 107,6 la sută, al pro­ducţiei marfă în proporţie de 104,8 la sută, producţia netă s-a realizat în proporţie de 113,4 la sută, productivitatea muncii a fost depăşită cu 5,2 la sută iar beneficiile cu 1,2 la sută, cheltu­ielile materiale la 1.600 lei pro­ducţie marfă fiind reduse cu 25 lei. Faţă de perioada corespunză­toare a anului trecut, volumul producţiei globale a crescut cu 11,9 la sută, al producţiei marfă cu 10,9 la sută, al livrărilor la fon­dul pieţii cu 10,1 la sută, iar în­casările de la populaţie prin u­­nităţile prestatoare de servicii cuu 8,9 la sută. — Potrivit orientărilor şi indi­caţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, date la Consfătuirea pe ţară, — ne declară tovarăşul Ioan Deteşan, preşedintele coo­perativei — sîntem conştienţi că trebuie să facem mult mai mult, atît în domeniul producţiei cît şi al serviciilor. — Ce aţi iniţiat în acest sens, în primul rînd privitor la creş­terea micii producţii industriale, prin folosirea pe scară largă a resurselor locale? — In primul semestru am rea­lizat produse în valoare de 16.240.000 lei. Fabricăm 5 tipuri de mobilă de bucătărie, 4 tipuri de tapiţerie, o gamă largă de confecţii, tricotaje, încălţăminte şi articole din mase plastice. Pen­tru dezvoltarea producţiei ne-am întocmit un program concret, bu­­curîndu-ne de sprijinul perma­nent al organelor locale de par­tid şi de stat, al U.J.C.M. în ba­za acestui program vom înfiinţa o secţie de împletituri din pănuşi de porumb, o secţie de confec­ţionat mături din sorg, una de ţesut carpete şi covoare. La în­călţăminte vom trece la folosirea înlocuitorilor, inclusiv a textile­lor, iar la mobilă la folosirea P.A.L. începînd din trimestrul IV 1980, în unităţile de mică pro­ducţie industrială vom generali­za schimbul II. Dispunem deja de spaţiu, în luna august urmînd să deschidem un magazin de pre­zentare şi desfacere a sortimen­telor ce le realizăm. — Fiind vorba de spaţii, dez­voltarea acestora necesită bani, materiale şi muncă. Producţia poate creşte şi pe altă cale, prin­cipala constituind-o munca la domiciliu. — Intr-adevăr, munca la do­miciliu este o cale eficientă. In prezent noi nu ne putem lăuda, avînd doar 30 de persoane care lucrează la domiciliu. Dezvolta­rea acestei activităţi este încă frînată de unele probleme nelă­murite de organele centrale, res­pectiv de Ministerul Muncii şi UCECOOM. — Credem că ele se vor lă­muri. Pînă atunci, să vedem ce faceţi în domeniul serviciilor? — Acest domeniu stă în aten­ţia comitetului orăşenesc de par­tid şi consiliului popular al ora­şului, acordîndu-ne tot ajutorul. Astfel, în zona gării, la parterul noilor blocuri, avem deja pusă la dispoziţie o suprafaţă de 365 mp, urmînd ca în luna septem­brie să ni se dea circa 400 mp, iar în anul viitor, pe Bulevardul 23 August, o suprafaţa de 2.100 mp. în zona gării vom deschide în curînd o curăţătorie chimică, pentru care avem asigurate uti­lajele. Vom înfiinţa, de aseme­nea, o secţie de confecţionat co­voare pentru populaţie, un ate­lier de vulcanizare, vom dezvolta secţiile de croitorie la comandă, de cismărie, lenjerie, de reparat articole de uz casnic şi gospo­dăresc, de optică, cosmetică, pre­cum şi activitatea de construcţii, pentru ca încă în 1981 să satis­facem în bune condiţii solicită­rile populației. P. PASCU STEAUA ROȘIE PAGINA 3 văzute si auzite DIN PLICTISEALA... Fiind șofer la Autobaza I.T.A. din Sighișoara, Iosif Todea, tată a doi copii minori, domici­liat în str. Mihai Viteazu nr. 109, a fost programat să facă un transport de marfă de la Tg. Mureș la cooperativa de con­sum din Danes. Pornind la drum, a întîlnit pe Görgenyi Géza, ta­­pițer de meserie, dar neîncadrat în muncă. „Ca să nu se plicti­sească — zice el — l-a luat pe Görgenyi, in cabină, într-o plim­bare“. Pornind spre Tg. Mureş, şi­­au făcut plan să pună mîna pe o femeie. N-au avut însă noroc. La întoarcere, șoferul s-a abătut de la traseu, intrînd pînă în satul Senereuş. După un popas de cir­ca 3 ore, şi-a continuat drumul. In apropiere de Bălăuşeri, din nou a oprit. Căci observase o fe­meie. A poftit-o în cabină, pro­­miţîndu-i că o duce la Sighişoara, unde ea urma să intre în mun­că în schimbul trei. Şoferul şi „însoţitorul“ erau fericiţi. Ca să fie şi mai fericiţi, în apropiere de Hetiur, şoferul a tras pe dreapta şi a oprit. Aici au silit-o pe femeie, mamă a doi copii, să se dezbrace. Şi dezbrăcată com­plet au lăsat-o, în plină noapte şi pe ploaie, în plin cîmp. Cu a­­jutorul altui şofer, om de ome­nie, a ajuns, după miezul nopţii, acoperită cu o pătură, la miliţia municipiului Sighişoara. Apoi au venit (aduşi) şoferul şi „însoţi­torul“. TOT ŞOFER In cele ce urmează e vorba de şoferul Ioan Covrig, născut la Rîpa de Jos şi domiciliat în Re­ghin, strada Bucegi nr. 41. Dis­­punînd de un autovehicul, nu proprietate personală, ci al în­treprinderii „Avicola“ unde era încadrat, l-a folosit din plin. Ast­fel, sustrăgînd din rația păsări­lor furaje concentrate şi făină proteică, a umplut autovehiculul golindu-l la el acasă. Din pro­prietatea I.F.E.T. a încărcat lem­ne în valoare de peste 1.500 lei pe care, de asemenea, le-a des­cărcat la el acasă. Şi-a umplut şi rezervorul, din rezervoarele u­­nor şoferi. In sfîrşit, de la Va­sile Butnar din Habic a dus a­­casă un viţel, cumpărat cu 1.000 lei, pe care l-a sacrificat şi con­sumat. Acum e tot şofer. Dar prestează un an şi două luni muncă corecţională. BANII S-AU DUS, APA STA Un apel de la Cipău. „Veniţi urgent, o investiţie de peste 2,5 milioane lei nu produce nimic“. Răspunzînd apelului, am ajuns la Cipău, la ferma legumicolă a I.P.U­.F. „Mureşeni“. Şi am văzut un proiect de amenajare, irigaţii, desecări şi combaterea inundaţii­lor (nr. 325, avizat la 26 noiem­brie 1976), pe baza căruia C.I.F. Tg. Mureş a executat lucrările şi a încasat 2.585.000 lei. A execu­tat lucrările şi a încasat banii, dar apa stă pe teren şi nu intră pe conducte. Unele suprafeţe au fost inundate de 4 ori în această primăvară. Din cauza excesului de umiditate, din 50 ha de ma­zăre, au rămas în cultură numai 25. Suferă şi alte culturi. Cînd din lipsă de apă, cînd din exces de umiditate. Deci, noi am fost şi am văzut. Urmează să meargă C.I.F. pentru a termina lucrările. BOALA NETRANSMISIBILÄ In floarea vîrstei (are doar 23 de ani), Voichiţa Hoza, încadrată la I.C.R.T.I. Tg. Mureş, în calita­te de sortatoare, a acuzat dureri de cap. Consultată la policlinică, i s-a acordat un concediu me­dical de 5 zile, constatîndu-se că suferă de sinuzită frontală. Ea a considerat însă că e prea puţin. De aceea, cu propria mînă, şi-a prelungit concediul medical cu încă 10 zile, prin falsificarea cer­tificatului medical. Şi a benefi­ciat de 378 lei. După cîtva timp, a acuzat alte dureri şi a primit din nou concediu medical, 3 zi­le. Şi din nou şi l-a prelungit cu 10 zile. E şi aceasta o boală. Ne­­transmisibilă, dar foarte pericu­loasă, necesitînd un tratament de lungă durată. Se urmează con­form Codului penal. Rubrică realizată de P. POPSOR

Next