Steaua Roşie, august 1980 (Anul 32, nr. 181-207)
1980-08-01 / nr. 181
Organizaţiile de partid urmăresc îndeaproape creşterea nivelului calificării personalului muncitor în anul trecut, la unitatea II (secţia confecţii haine) a întreprinderii de pielărie şi mănuşi din Tg. Mureş au persistat unele greutăţi în privinţa realizării ritmice a sarcinilor de producţie. In folosirea cu indici superiori a maşinilor şi utilajelor. Toate acestea, în bună măsură, se datorau nivelului de calificare al unor muncitori tineri, care, aproape lună de lună nu-şi puteau realiza normele da producţie. Evident, o asemenea stare de lucruri a impus organizaţiilor de partid, comuniştilor, factorilor de răspundere din unitate, măsuri şi acţiuni de mai lungă durată. Tinerii care aveau greutăţi în realizarea normelor au fost repartizaţi să lucreze şi să fie efectiv sprijiniţi de comuniştii cu experienţă în producţie, de către toţi fruntaşii în întrecerea socialistă. Majoritatea lor, printre care Ştefan Kiss, Iosif Zălan, Kovács Géza, Ioan Bercea, Rudolf Bobos, Iosif Barabas şi alţii au depus şi depun eforturi pentru calificarea şi perfecţionarea tinerilor muncitori. în acest context, cele trei organizaţii de partid au organizat periodic convorbiri cu caracter de schimb de experienţă intre echipele in care lucrau muncitorii în curs de calificare. De fiecare dată, cu prilejul unor asemenea convorbiri s-au propus şi aplicat noi modalităţi de intensificare a pregătirii profesionale a lucrătorilor, mai ales a celor tineri. Una dintre acestea a fost aceea ca ei să înveţe să execute mai multe faze de la confecţionarea hainelor, avîndu-se în vedere comenzile şi diversitatea modelelor ce se succedau, chiar de la o decadă la alta. Concomitent cu preocupările şi eforturile comuniştilor, ale fruntaşilor în întrecere de a-i sprijini pe tinerii muncitori în realizarea — cantitativă şi calitativă — a normelor de producţie, pentru circa 60 dintre ei s-a organizat un curs de calificare, fără scoatere din producţie. De pregătirea practică şi teoretică a muncitorilor au răspuns cîţiva maiştri, ingineri, oameni care, după cum faptele o demonstrează, şi-au făcut cu răspundere datoria în a-i pregăti cum se cuvine pe muncitorii care au frecventat timp de cîteva luni cursul de calificare. Cu ce randament şi la ce nivel calitativ lucrează acum muncitorii care în anul precedent aveau greutăţi în producţie? Marea lor majoritate reuşesc să-şi realizeze şi chiar să-şi depăşească normele de producţie, nivelul calităţii muncii lor a crescut în mod evident. De asemenea, ei au învăţat şi ştiu să execute două, trei şi chiar mai multe faze de lucru. Aşadar, efectul măsurilor şi acţiunilor întreprinse de organizaţiile de partid de la secţia confecţii haine pentru calificarea şi perfecţionarea personalului muncitor se regăsesc acum în realizările obţinute în producţie. Fără îndoială, în domeniul despre care discutăm se cer în continuare eforturi din partea comuniştilor, al întregului colectiv. C. CROITORU VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică: Ieri, la Tg. Mureş, temperatura aerului în orele dimineţii era de 16 grade, la ora 12 de 19 grade. Timpul probabil: Vreme instabilă, cu cerul variabil, temporar acoperit. Continuă să cadă averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vînt slab din nord est. Temperatura în ușoară scădere, maximele vor fi cuprinse între 22—25 de grade, minimele între 13—15 grade. Concluziile unui raid nocturn Cine „păzeşte“,» paznicii? Cine „controlează“... C.T.C.-iştii?! Mai multe controale în întreprinderi tîrgumureşene, urmărind eficienţa pazei, modul de asigurare a securităţii obiectivelor economice, prezenţa membrilor din conducere în întreprinderi, felul în care se lucrează şi se asigură asistenţa tehnică în schimbul III, au prilejuit organelor în drept reliefarea unor constatări îmbucurătoare, dar şi a unor situaţii inacceptabile, intolerabile. Din păcate, se mai întîmplă uneori, aşa cum va reieşi, credem, destul de clar din rîndurile următoare, ca la adăpostul întunericului şi sub oblăduirea toleranţei păgubitoare, să întîlnim scene şi întîmplări dezavuate. 1. Ce fac unii paznici cînd nu-i vede nimeni? Pentru a fi scurţi şi a vă scuti de un surîs subţire, vom veni cu precizarea: mai dorm! Dorm ca legănaţi. Intr-o regretabilă şi inadmisibilă confuzie a locurilor, încurcînd postul în care trebuie să stea treaz cu patul de acasă, profitînd probabil şi de amănuntul deloc neglijabil că nu prea sînt deranjaţi de factorii de conducere direcţi, au fost găsiţi dormind în timpul serviciului, ca nişte bebeluşi, paznicii militarizaţi Barabás Géza, Emil Morariu, Vasile Pop (la un obiectiv de mare importanţă economică), Varga Samoilă (la Ţesătoria de bumbac) şi paznicul obştesc, sforăind cît se poate dee obşteşte, Constantin Togănel (la Autogara călători). Evident, conform Decretului 231/ 1974, toţi au fost sancţionaţi. Mă rog, sancţiunea e sancţiune şi-şi are rostul ei. întrebarea e: ce se putea întîmplă în timpul dulcelui lor somn? Multe! Cu consecinţe nedorite. Motive temeinice pentru a ne întreba, deci: cine păzeşte paznicii?! 2. Ce şi cum „controlează“ controlul de calitate, sau între C.T.C.-işti. Să ne oprim la o întîmplare cu replicile îngrijorătoare. La secţia uzinaj de la IMATEX, strungarul Csupor Iosif abia se ţinea pe picioare. Cu băutura în cap, se înţelege, nu poate să-şi îndeplinească atribuţiile. Maistrul Barabás insista, descurajant, fără rezultat, să-l trimită acasă. Iritat în forul lui interior de mania şefului de a-l „expedia“, acesta refuză. Verificînd firul întîmplărilor care l-au dus în starea de beat-leucă, acestea au dus tocmai spre dulapul C.T.C.-iştilor din secţie, dulap în care lucea o sticlă de un litru cu „Aperitiv secuiesc“. Presupunerile devin certitudini. Băutura a fost, introdusă de C.T.C.-istul Octavian Sirbu — după ce a escaladat gardul —, din ea s-au cinstit şi colegii de breaslă Gyéresi Lajos şi Bojor Lajos, şi, bineînţeles, Csupor Iosif, cel aflat în stare de ebrietate. Ştim, adevărul supără. Totuşi, cinstit e să-i spunem. Din informaţiile obţinute, rezultă că, la IMATEX, Metalotehnica, I.R.A., sunt introduse şi se consumă băuturi alcoolice. Pradă unui gînd ispititor, pentru a-şi înveseli, probabil, monotonia acelor ore de noapte cu o oarecare constanţă după cum se vede prin unele locuri, uneori sunt trimişi muncitori după băutură, transformaţi în comis-voiajori, transportori, picolo, în vreme ce ar trebui să producă bunuri materiale. Doar pentru asta sînt plătiţi! Ce fac cei investiţi cu conducerea oamenilor? 3. Spărturi şi... goluri. La întreprinderile IMATEX, Metalotehnica şi I.R.A. porţiuni de gard sunt distruse, favorizînd intrarea şi ieşirea personalului muncitor prin alte locuri decît cele stabilite în documentele oficiale. Acele locuri numite spărturi, facilitează şi aplicarea unei „tehnici“ des uzitate. Cu dexteritate, profitînd şi de ochiul închis al unora (chiar şi al unor maiştri), adică un fel de „paşaport“ sigur, profitorii nu-şi fac probleme. Intr-o atitudine scindată, cîntînd în corul pe mai multe voci şi călărind doi cai, acceptă să fie părtaşi la păhărel, la transformarea banilor lichizi în ... alte lichide. Cu bună intenţie şi ştiinţă, organizat chiar, admit să fie tocat timpul productiv subordonat unor scopuri precise. 4. Cauze? Indisciplina și lipsa controlului! Nu-i de mirare că se petrec astfel de lucruri cînd la IMATEX, Metalotehnica, Frigorifer, I.R.A. și I. Ch. Prodcomplex, nu era asigurată prezența din partea conducerii. La I. Ch. Prodcomplex, de pildă, la ora 24 nu era în întreprindere ofiţerul de Serviciu, iar centrala termică la secţia chimică nr. 1 funcţiona, în vreme ce în secţie nu lucra nici un muncitor. Prinşi cu ocaua mică unora le-a pierit brusc veselia şi au încercat să dreagă busuiocul, alţii s-au supărat manifestîndu-se zgomotos. Cele relatate nu-s presupuneri, ci fapte clare, dovedite. Evident, orice încercare de insinuare, de a nedreptăţi, ar fi incorectă. Dar şi mai grav şi falimentar e să închizi ochii în aceste situaţii. Multe ar fi, aşadar, problemele care ar putea concluziona raidul nocturn. In primul rînd, cel puţin dovezile sînt evidente, nu există suficientă preocupare şi exigenţă faţă de schimbul III. De unde rezultă şi actele de indisciplină. Suficient e să ne mai gîndim doar, printre altele, ce şi cît, mai ales, s-ar putea produce în acest timp pierdut cu nonşalanţă. Apoi, atît în cazul paznicilor somnoroşi, cît şi al muncitorilor în stare de ebrietate, potrivit e să ne întrebăm, ce s-ar putea întîmplă, la ce deznodăminte (accidente) ar putea duce un act de indisciplină? Tocmai de aceea nu vom cădea în greşeala de a considera cele constatate drept ceva neglijabil. Este de aşteptat ca cei răspunzători să manifeste impusa exigenţă. Nu ne îndoim că nu vor întîrzia măsurile clare şi neechivoce. Infrîngerea unor tendinţe generatoare ale indisciplinei depinse şi de neconstrînsa libertate a conştiinţei. Se zice că există în toate întîmplările vieţii o învăţătură. Deci, şi în cele relatate. Am dori să informăm opinia publică şi despre măsurile luate. I.t. col. TEODOR FINTEA Şeful miliţiei municipiului Tîrgu Mureş LAZAR LAZARIU Dezvoltarea micii producţii la „Unirea" din Luduş In ultimii ani, cooperativa meşteşugărească „Unirea“ din Luduş a înregistrat succese lăudabile în dezvoltarea şi diversificarea activităţii, contribuind în măsură tot mai mare la sporirea volumului de produse de larg consum, la buna servire a populaţiei. In prezent, ea dispune de 34 de unităţi de producţie şi prestatoare de servicii, în care îşi desfăşoară activitatea aproape 550 de lucrători. Urmărind transpunerea exemplară în viaţă a sarcinilor de plan, colectivul cooperativei a încheiat primul semestru din acest an cu rezultate bune. Astfel, planul producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 107,6 la sută, al producţiei marfă în proporţie de 104,8 la sută, producţia netă s-a realizat în proporţie de 113,4 la sută, productivitatea muncii a fost depăşită cu 5,2 la sută iar beneficiile cu 1,2 la sută, cheltuielile materiale la 1.600 lei producţie marfă fiind reduse cu 25 lei. Faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, volumul producţiei globale a crescut cu 11,9 la sută, al producţiei marfă cu 10,9 la sută, al livrărilor la fondul pieţii cu 10,1 la sută, iar încasările de la populaţie prin unităţile prestatoare de servicii cuu 8,9 la sută. — Potrivit orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, date la Consfătuirea pe ţară, — ne declară tovarăşul Ioan Deteşan, preşedintele cooperativei — sîntem conştienţi că trebuie să facem mult mai mult, atît în domeniul producţiei cît şi al serviciilor. — Ce aţi iniţiat în acest sens, în primul rînd privitor la creşterea micii producţii industriale, prin folosirea pe scară largă a resurselor locale? — In primul semestru am realizat produse în valoare de 16.240.000 lei. Fabricăm 5 tipuri de mobilă de bucătărie, 4 tipuri de tapiţerie, o gamă largă de confecţii, tricotaje, încălţăminte şi articole din mase plastice. Pentru dezvoltarea producţiei ne-am întocmit un program concret, bucurîndu-ne de sprijinul permanent al organelor locale de partid şi de stat, al U.J.C.M. în baza acestui program vom înfiinţa o secţie de împletituri din pănuşi de porumb, o secţie de confecţionat mături din sorg, una de ţesut carpete şi covoare. La încălţăminte vom trece la folosirea înlocuitorilor, inclusiv a textilelor, iar la mobilă la folosirea P.A.L. începînd din trimestrul IV 1980, în unităţile de mică producţie industrială vom generaliza schimbul II. Dispunem deja de spaţiu, în luna august urmînd să deschidem un magazin de prezentare şi desfacere a sortimentelor ce le realizăm. — Fiind vorba de spaţii, dezvoltarea acestora necesită bani, materiale şi muncă. Producţia poate creşte şi pe altă cale, principala constituind-o munca la domiciliu. — Intr-adevăr, munca la domiciliu este o cale eficientă. In prezent noi nu ne putem lăuda, avînd doar 30 de persoane care lucrează la domiciliu. Dezvoltarea acestei activităţi este încă frînată de unele probleme nelămurite de organele centrale, respectiv de Ministerul Muncii şi UCECOOM. — Credem că ele se vor lămuri. Pînă atunci, să vedem ce faceţi în domeniul serviciilor? — Acest domeniu stă în atenţia comitetului orăşenesc de partid şi consiliului popular al oraşului, acordîndu-ne tot ajutorul. Astfel, în zona gării, la parterul noilor blocuri, avem deja pusă la dispoziţie o suprafaţă de 365 mp, urmînd ca în luna septembrie să ni se dea circa 400 mp, iar în anul viitor, pe Bulevardul 23 August, o suprafaţa de 2.100 mp. în zona gării vom deschide în curînd o curăţătorie chimică, pentru care avem asigurate utilajele. Vom înfiinţa, de asemenea, o secţie de confecţionat covoare pentru populaţie, un atelier de vulcanizare, vom dezvolta secţiile de croitorie la comandă, de cismărie, lenjerie, de reparat articole de uz casnic şi gospodăresc, de optică, cosmetică, precum şi activitatea de construcţii, pentru ca încă în 1981 să satisfacem în bune condiţii solicitările populației. P. PASCU STEAUA ROȘIE PAGINA 3 văzute si auzite DIN PLICTISEALA... Fiind șofer la Autobaza I.T.A. din Sighișoara, Iosif Todea, tată a doi copii minori, domiciliat în str. Mihai Viteazu nr. 109, a fost programat să facă un transport de marfă de la Tg. Mureș la cooperativa de consum din Danes. Pornind la drum, a întîlnit pe Görgenyi Géza, tapițer de meserie, dar neîncadrat în muncă. „Ca să nu se plictisească — zice el — l-a luat pe Görgenyi, in cabină, într-o plimbare“. Pornind spre Tg. Mureş, şiau făcut plan să pună mîna pe o femeie. N-au avut însă noroc. La întoarcere, șoferul s-a abătut de la traseu, intrînd pînă în satul Senereuş. După un popas de circa 3 ore, şi-a continuat drumul. In apropiere de Bălăuşeri, din nou a oprit. Căci observase o femeie. A poftit-o în cabină, promiţîndu-i că o duce la Sighişoara, unde ea urma să intre în muncă în schimbul trei. Şoferul şi „însoţitorul“ erau fericiţi. Ca să fie şi mai fericiţi, în apropiere de Hetiur, şoferul a tras pe dreapta şi a oprit. Aici au silit-o pe femeie, mamă a doi copii, să se dezbrace. Şi dezbrăcată complet au lăsat-o, în plină noapte şi pe ploaie, în plin cîmp. Cu ajutorul altui şofer, om de omenie, a ajuns, după miezul nopţii, acoperită cu o pătură, la miliţia municipiului Sighişoara. Apoi au venit (aduşi) şoferul şi „însoţitorul“. TOT ŞOFER In cele ce urmează e vorba de şoferul Ioan Covrig, născut la Rîpa de Jos şi domiciliat în Reghin, strada Bucegi nr. 41. Dispunînd de un autovehicul, nu proprietate personală, ci al întreprinderii „Avicola“ unde era încadrat, l-a folosit din plin. Astfel, sustrăgînd din rația păsărilor furaje concentrate şi făină proteică, a umplut autovehiculul golindu-l la el acasă. Din proprietatea I.F.E.T. a încărcat lemne în valoare de peste 1.500 lei pe care, de asemenea, le-a descărcat la el acasă. Şi-a umplut şi rezervorul, din rezervoarele unor şoferi. In sfîrşit, de la Vasile Butnar din Habic a dus acasă un viţel, cumpărat cu 1.000 lei, pe care l-a sacrificat şi consumat. Acum e tot şofer. Dar prestează un an şi două luni muncă corecţională. BANII S-AU DUS, APA STA Un apel de la Cipău. „Veniţi urgent, o investiţie de peste 2,5 milioane lei nu produce nimic“. Răspunzînd apelului, am ajuns la Cipău, la ferma legumicolă a I.P.U.F. „Mureşeni“. Şi am văzut un proiect de amenajare, irigaţii, desecări şi combaterea inundaţiilor (nr. 325, avizat la 26 noiembrie 1976), pe baza căruia C.I.F. Tg. Mureş a executat lucrările şi a încasat 2.585.000 lei. A executat lucrările şi a încasat banii, dar apa stă pe teren şi nu intră pe conducte. Unele suprafeţe au fost inundate de 4 ori în această primăvară. Din cauza excesului de umiditate, din 50 ha de mazăre, au rămas în cultură numai 25. Suferă şi alte culturi. Cînd din lipsă de apă, cînd din exces de umiditate. Deci, noi am fost şi am văzut. Urmează să meargă C.I.F. pentru a termina lucrările. BOALA NETRANSMISIBILÄ In floarea vîrstei (are doar 23 de ani), Voichiţa Hoza, încadrată la I.C.R.T.I. Tg. Mureş, în calitate de sortatoare, a acuzat dureri de cap. Consultată la policlinică, i s-a acordat un concediu medical de 5 zile, constatîndu-se că suferă de sinuzită frontală. Ea a considerat însă că e prea puţin. De aceea, cu propria mînă, şi-a prelungit concediul medical cu încă 10 zile, prin falsificarea certificatului medical. Şi a beneficiat de 378 lei. După cîtva timp, a acuzat alte dureri şi a primit din nou concediu medical, 3 zile. Şi din nou şi l-a prelungit cu 10 zile. E şi aceasta o boală. Netransmisibilă, dar foarte periculoasă, necesitînd un tratament de lungă durată. Se urmează conform Codului penal. Rubrică realizată de P. POPSOR