Steaua Roşie, august 1981 (Anul 33, nr. 180-205)
1981-08-01 / nr. 180
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Pionierii in vacanţa cea mare •— Convorbire cu IOAN UGRAN, preşedintele Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor — — Vacanţa cea mare în miezul căreia se află acum copiii mă determină să abordez convorbirea cu un pretext liric. Mă refer la cîntecele de largă notorietate ale şoimilor şi pionierilor patriei. Vă propun, aşadar, tovarăşe preşedinte, să mergem pe firul versurilor şi să vorbim despre cei pe care îi auzim cîntînd cu glasuri de clopoţei „Noi în anul 2000“. Să conturăm, aşadar, nobila şi consecventa preocupare ce străbate întreaga politică a partidului pentru copii, pentru pacea şi viitorul lor, referindu-ne în mod concret la copiii mureşeni. — Intre evenimentele pe care vîrsta copilăriei le primeşte neîntrerupt ca o fierbinte moştenire şi le întîmpină cu recunoştinţă se numără şi vacanţa de vară. Vacanţa reprezintă în fiecare an perioada de linişte şi recreare, de înălţare a visurilor cutezătoare, de îmbogăţire a cunoştinţelor, cunoştinţe pe care copiii le capătă în drumeţii, tabere, excursii şi în general prin toate formele de organizare a timpului lor liber. Copiii mureşeni vor pleca în această perioadă în numeroase tabere interne şi internaţionale, vor fi organizate excursii cu itinerare instructive, concursuri, activităţi care au menirea să antreneze cu mai mulţi pionieri şi şoimi ai patriei. Vacanţa de vară a fost întîmpinată de tînăra generaţie cu realizări însemnate, planul de muncă patriotică a fost realizat în proporţie de 80 la sută, la care se adaugă zilele şi săptămînile de rîvnă gospodărească pe hectarele loturilor şcolare, lucrările de curăţat păşuni. Pionierii au înregistrat rezultate bune şi foarte bune în pregătirea şcolară şi în activităţile pioniereşti, toate dovedind disponibilităţile de „vîrstă mare" a pionierilor şi şoimilor patriei. Rezultate foarte bune au obţinut şi în ampla acţiune de educare patriotică revoluţionară „Tot înainte ! Spuneţi-ne, prin ce mijloace educative şi de informare, mai concret, care este stilul de lucru adoptat de factorii de conducere ai organizaţiilor de pionieri în vederea formării copiilor în spiritul solidarităţii şi prieteniei cu toţi copiii lumii ? — Educarea internaţionalistă reprezintă una din ideile de bază ale preocupărilor organizaţiei pionierilor. Activitatea celor peste 240 de cercuri UNICEF, care înseamnă contacte cu aproape 120 de ţări ale lumii, 120 deprietenii, este o garanţie că buna înţelegere şi colaborare cu toate popoarele lumii reprezintă o moştenire pentru pionierii mureşeni, pentru pionierii României, moştenire lăsată de părinţii, bunicii şi străbunicii lor. Mai amintesc şi faptul că avem stabilite legături, vizite reciproce cu pionieri şi copii din U.R.S.S., R.D. Germană, R.P. Ungară, R.S.F. Iugoslavia, R.P. Bulgaria şi Franţa, iar 7 pionieri vor pleca în vara aceasta în tabere internaţionale, prilej de a duce mai departe şi a transmite sentimentul de prietenie românească. VIORICA MANTA BAKO CINEMA SIMBATA, 1 AUGUST TG.-MUREŞ — Arta: Shabana (ambele serii). Progresul: Probleme personale. Select: Dreptate pentru toţi. Tineretului: Dumas în Caucaz. Flacăra: Ani tumultuoşi. SIGHIŞOARA — Lumina: Te voi face să iubeşti viaţa. Cînii voi deveni uriaş. REGHIN — Patria: Iancu Jianu haiducul. TÎRNAVENI — Melodia: Dublu delict. LUDUŞ — Flacăra: Acţiunea „Fulgerul circular“. SOVATA — Doina: Kojak la Budapesta. Muncitoresc: Norma Rae. SARMAŞU — Popular: Cîntec pentru fiul meu. IERNUT — Lumina: Mînia lambele serii. SlNGEORGIU DE PĂDURE— Popular: Bietul Ioanide (ambele serii). FÎNTlNELE — Patria: Pruncul, petrolul şi ardelenii. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Reţeaua „S“. TELEVIZIUNE 10,00 — Matineu de vacanță. Premiul lui Donald. 10,25 — Limba română. 10,45 — Film artistic. Adevărata dragoste. 12,20 — Studioul muzical. 13,00 — Mozaic cultural-artisticsportiv. 18,30 — Iulie. Cronica evenimentelor politice. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Telejurnal. 19,30 — Călătorie prin țara mea. Muntele de sare. 19,55 — Teleenciclopedia. 20,40 — Film serial. Dallas. Episodul 18. 21,30 — Seară de muzică și umor. 22,40 — Telejurnal. Sport. RADIO TG.-MUREŞ In limba română. 8,10—7,00 — Intilnire matinală. 18,00—20,00 — Agenda actualităţii. 18,10 — Magazin radio. Pasiunea pentru muncă şi satisfacţiile ei (reportaj cu inovatori mureşeni). VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş Banat comunică: Ieri, la Tg.-Mureş, temperatura aerului în orele dimineţii era de 12 grade, la ora ,12 de 20 de grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea va fi în general frumoasă, cu cerul variabil. Vint slab pînă la moderat din sud-vest. Temperaturile maxime vor oscila între 25—28 de grade, minimele între 12—14 grade. LOTO Tragerea din 31 iulie 1981. Extragerea I: 17, 30, 44, 42, 72, 55, 14,26,68. Extragerea a II-a: 78, 25, 54, 52, 33, 9, 50, 34, 6. La bojdeuca lui Ion Creangă Cobori la mărginimea „dulcelui tîrg al Ieşilor“, într-o vale a amintirilor, şi o găseşti acolo mică, sărăcăcioasă, învăluită într-o mantie de singurătate şi simplitate şi te cutremuri pînă in adincurile fiinţei tale. Simţi umbra scriitorului curgînd ca un abur blind printre lucruri. De undeva,, poate dintre blănurile de iarbă de pe dealurile dricului și ale Șorogarilor, sau de aiurea, se ridică, ca un ecou îndepărtat, murmurul elegiac al versului eminescian: „Sara ve deal buciumul sună cu jale / Turmele-l urc, stelele scapără-n cala ! Apele plîng... “ Totul aici, la Ţicău, se confundă cu însăşi fabuloasa lume a veşniciei zăvorită în grai şi în inimă. Şi dintr-o dată, păşind prin încăperile joase, ţi se umezesc parcă ochii în faţa filelor îngălbenite scrise cu slove tremurătoare: „La Ieşi ninge frumos de ast-noapte ... Vino, frate Mihai, vino căci fără tine sînt străin...“ sau „ . .. Această epistolă ţi-o scriu în cerdacul unde de atâtea ori am stat împreună, unde mala uitîndu-te pe cerul plin de minunăţii îmi povesteai atîtea lucruri frumoase ... frumoase... Dar coşcogeamite om ca mine, gîndindu-se la acele vremuri, a început să plîngă.. . Vino, căci de-acu nu-i mult pînă departe!“ Prietenia dintre Creangă şi Eminescu numai aici, în bojdeuca Ţicăului se poate vedea în adevăratul şi tulburătorul ei înţeles. Intre poze şi scrieri îngălbenite se găsesc hrisoavele vechi, aparţinînd familiilor Creangă şi Ciubotaru, mărturii ale trecerii marelui nostru povestitor prin şcolile de la Humuleşti, Broşteni, Socola, Fălticeni, ale legăturilor cu Maiorescu, Eminescu, cu membrii societăţii literare ,,Junimea“ şi cu alte personalităţi ale vremii. Sînt cîteva obiecte pe care le-a folosit scriitorul in timpul celor aproape două decenii, cit a locuit în bojdeuca de la Ţicău (1872—1889), toate simple, precum simplă i-a fost şi viaţa, săracă, cinstită, umilită şi bătută adesea de ploile mîhnirii şi ale singurătăţii, aşa cum o descoperim citind scrisorile lui Creangă către Eminescu, simbolizînd, mai mult chiar decit ne-am putea închipui, împletirea pentru eternitate a două rădăcini adinei şi durabile din spiritualitatea poporului nostru. EUGENIA NISTOR Avantajele economisirii la C.E.G. prin consimţămînt scris Preocupată permanent de îmbunătăţirea servirii depunătorilor, Casa de Economii şi Consemnaţiuni pune la dispoiiţia populaţiei o formă simplă şi practică de economisire — depunerile prin consimţămînt scris prin virament. Prin acest sistem se apropie servirea depunătorilor de locul de muncă al acestora şi se evită deplasările la unităţile CJE.C. pentru efectuarea depunerilor. Depunerile se fac pe baza formularului completat de dv., pe care îl găsiţi la ghişeul C.E.C. de la locul de muncă sau la oricare unitate C.E.C. Formularul prin care solicitaţi unităţii la care lucraţi să vă depună la C.E.C. parţial sau integral retribuţia dumneavoastră, îl predaţi la ghişeul C.E.C., iar în lipsa acestuia, serviciului financiar al unităţii în care vă desfăşuraţi activitatea, înscrierea în libretul de economii a sumelor depuse prin consimţămînt scris se face la ghişeul C.E.C. de la locul dv. de muncă, sau la unitatea C.E.C. la care s-a virat depunerea, iar restituiri se pot efectua oricînd, după dorinţa dv. Depunînd economiile prin consimţămînt scris, veţi beneficia totodată şi de drepturile şi avantajele pe care legea le acordă tuturor depunătorilor. Sînt asigurate: secretul privind numele depunătorului şi operaţiile efectuate, garanţia statului asupra sumelor depuse, dobînzi şi cîştiguri, dreptul de a împuternici alte persoane să dispună de sumele păstrate la C.E.C. și altele. LICEUL INDUSTRIAL IERNUT, recrutează absolvenţi ai treptei întîi de liceu pentru a fi şcolarizaţi în meseriile: — Liceu, treapta a II-a. — mecano-energetic — Şcoală profesională: — mecano-energetic. — sudor. Totodată aduce la cunoştinţa celor interesaţi că începînd din anul şcolar 1981—1982, liceul va avea secţie serală, care va şcolariza în clasele a IX-a şi a XI-a, tineri încadraţi în muncă în meseria de: — mecano-energetic. Alte inforimaţii se pot obţine zilnic la secretariatul liceului. Fotografia pe care v-o prezentăm nu este nicidecum o nouă descoperire arheologică (cum am fi tentaţi să credem) ci reprezintă înfăţişarea sălii căminului cultural din satul Demieni, comuna Eremitu. Tencuiala ca şi plafonul au căzut şi cu toate acestea degradarea pare a nu deranja pe nimeni. Pînă cînd ? CU SI FARA COMENTARII DUSMANUL ANIMALELOR Deşi era îngrijitor de animale la C.Al. Apold, Erhard Weber nu prea iubea animalele. Intr-o zi s-a supărat foc pe o Joiana şi drept răzbunare a lovit-o în cap cu un scaun. După puţin timp vaca a trebuit să fie sacrificată. La puţin timp după această întîmplare, îngrijitorul de animale s-a supărat pe altă toiană în care a dat cu un lemn. Și aceasta a trebuit să fie sacrificată. în urma faptelor lui Erhard Weber, C.A.P. Apold a suferit o pagubă de peste 10.000 lei. Recent, fostul îngrijitor a fost condamnat la un an de închisoare, fiind obligat și la plata despăgubirilor cuvenite unității păgubite. CONTABILA FALSIFICATOARE Fosta contabilă la consiliul popular al comunei Suplac, Mana Nemeș, s-a hotărît să „ciupească“ ceva din banii care se cuveneau consiliului. Pentru a intra în posesia banilor ce nu i se cuveneau, contabila trebuia să falsifice niște cecuri, ceea ce a şi făcut fără ezitare. Prin falsificarea unui număr de trei cecuri, fosta contabilă a reuşit să intre în posesia sumei de 11.000 lei. Deferită justiţiei, Maria Nemeş a fost condamnată la un an şi 6 luni închisoare, cu executarea prin muncă corecţională, fiind totodată obligată ,la restituirea sumelor de bani însușite. HOŢ DIN MAGAZINE La 37 de anli, Dezső György din topliţa, nu are nici o ocupaţie. De fapt avea el o ocupaţie, care consta în subtilizarea unor mărfuri din magazine. în acest scop a poposit în Tg.Mureş unde a intrat în 11 magazine de unde a ieşit cu diferite obiecte ca: rochii, haine de piele, cravate, pantofi şi altele. Ţinîndu-se cont printre altele că D. György mai avea la activ 4 condamnări, toate pentru furturi, instanţa l-a condamnat din nou, de data asta la 3 ani şi 6 luni închisoare. MIRCEA PAŞCA procuror SCHELA DE FORAJ GAZ METAN MEDIAŞ, str. Unirii nr. 4, încadrează urgent pentru şantierele de foraj din localităţile: — Filitelnic judeţul Mureş — Acăţari judeţul Mureş — Corunca judeţul Mureş — Gălăţeni judeţul Mureş — Ernei judeţul Mureş — Măgherani judeţul Mureş — Nadeş judeţul Mureş — Cucerdea judeţul Mureş — Iclănzel judeţul Mureş — Bozed-Băla judeţul Mureş — Crăieşti judeţul Mureş — Chedia judeţul Harghita — Simoneşti judeţul Harghita — Axente judeţul Sibiu — Bărcuţ judeţul Sibiu — Petiş judeţul Sibiu — sondori-podari, — fochişti, — motorişti la staţiile de apă (se pot încadra şi şoferi care nu profesează meseria) — muncitori necalificaţi pentru calificare la locul de muncă prin cursuri de scurtă durată în meseriile: sondori, fochişti şi motorişti combustie internă. Muncitorilor necalificaţi li se asigură: — 1.785 lei retribuţia tarifară lunară, plus diferenţa pentru acord global, 150 lei cazare sau cazare în natură şi masa la cantină, contra cost. Informaţii suplimentare la sediul secţiei de foraj din Tîrgu Mureş, str. Vöröşmarti nr. 29, sau la sediul secţiei de foraj din comuna Daneş (Sighişoara), str. Gării nr. 4.