Steaua Roşie, noiembrie 1981 (Anul 33, nr. 259-283)

1981-11-01 / nr. 259

Modelele pline de fantezie ale anului 1982 Gindirea în perspectivă, con­cepţia de a devansa producţia şi a-i pune la în domină tipuri de produse de mare complexitate, care­ să îmbine deopotrivă fante­zia, originalitatea cu calitatea materiei prime indigene, repre­zintă trăsătura definitorie a co­lectivului fabricii de sticlă de la I.Ch. Prodcomplex, într-o fericită simbioză, du­blată de o nemăsurată grijă pen­tru funcţional, creaţia tehnică, laolaltă cu producţia au dat frîu ideilor îndrăzneţe ale combinări­lor de materiale, aşezînd la baza lor tehnici originale de prelucra­re a sticlei. Rezultatul: făurirea a 230 modele de sticlărie menaj şi de obiecte decorative pentru interioare, la care se adaugă o gamă de articole proiectate pen­tru industria farmaceutică. Tot ce se prezintă la sala „A­­pollo“ din Tîrgu Mureş este o părticică a sutelor de articole gîndite, concepute, modelate în laboratoarele de creaţie şi în fa­ţa cuptoarelor incandescente un­de sticla se modelează ca pala de mătase şi de melană. Seturile, vazele, bibelourile, serviciile de masă, concepute în tehnici diverse de lucru, urmă­resc nu numai esteticul şi func­ţionalul, ci în primul rînd satis­facerea gustului, a diverselor preferinţe ale beneficiarilor ani­lor 1981 şi 1982. Reţine atenţia virtutea colectivului de la crea­ţie şi producţie de a dimensiona forma potrivit normelor designu­­lui industrial şi a pune în va­loare unghiurile, combinaţiile de culori, cromatica principalelor componente şi ele create aici, din aceeaşi picătură de sticlă ce încorporează tehnici numai de aceşti oameni ştiute Căci valen­ţele produsel­or sunt expresia şi certificatul de garanţie al colec­tivului, care-şi pune o semnătu­ră distinctă pe fiecare obiect. GH. BARBULESCU Expoziţia de obiecte din sticlă a „Prodcomplex" DIN ISTORICUL PRESEI MUREŞENE Periodicele şcolare (I) O categorie unitară a publica­ţiilor mureşene o constituie pe­riodicele şcolare. Prin preocupă­rile şi nivelul lor, ani de-a rîn­­dul, acestea au ţinut locul revis­telor literare şi ştiinţifice ce a­­veau să apară mai tîrziu. Ele au grupat în jurul lor profesori şi elevi de la şcolile nou înfiinţate, oferindu-le astfel posibilitatea manifestării publicistice. Cea dinţii şcoală „proprietara“ unei reviste a fost Liceul „Al. Papiu Ilarian“ Din iniţiativa profeso­rilor Nicolae Sulica şi Ion Boz­­dog, la 29 octombrie 1923, ia fiinţă revista litografiată „Scânte­ia“, din care n-au apărut însă, sub acest titlu, decit trei nume­re, deoarece în acelaşi timp cu „Scânteia“ tirgumureşeană apă­rea o altă „Scânteie“ şi la li-*­ceul din Gherla. Publicaţia mu­­reşeană îşi schimbă atît numele cit şi modul de imprimare, tipa­rul luînd locul litografierii. Şi, la 1 martie 1924, cîţiva elevi, de 16—17 ani, s-au „îndemnat“ la . .. „îndemnul“, care se subintitula revistă literară ştiinţifică şi fol­clorică. Chiar de la început re­vista a avut şi două suplimente „LTmpulsion“, în limba franceză, şi „Incitamentum“, în limba la­tină. Revista îşi începe drumul în­­tr-un suflu publicistic cu bune intenţii, cu largi posibilităţi de afirmare. Se publică literatură originală, folclor, articole şi e­­x­ere­iţii ştiinţifice, cronici de cărţi şi reviste, informaţii, tra­duceri, îndeosebi din literatura franceză şi maghiară. Repede re­marcat de elevii din toată ţara, „îndemnul“ va fi considerată u­­na dintre cele mai bune reviste şcolare ale timpului. intr-un nu­măr din „Universul“, anul 1925, se spune: „Un bogat material li­terar, ştiinţific şi folcloric re­flectează sufletul tînăr şi fru­moasele preocupări ale inimoşi­lor elevi ce scot această revistă. Cuprinsul numerelor 9—10 cu ca­re se încheie activitatea acestui an, dovedesc un nivel sufletesc general din cele mai îngrijite şi mai ales un program de lucru sănătos şi lipsit de exagerărîle sau naivităţile în care cad, de obicei, cei ce fac literatură la vîrsta de 18 ani. „îndemnul“ poate fi citat ca un model al ge­nului“. Devenit elev al Liceului „Papiu Ilarian“, în anul 1926 in­tră în comitetul de redacţie Ovi­­diu Papadima. începînd de a­­cum, publicaţia ia o configuraţie de revistă literară. Spaţiul acor­dat ştiinţelor pozitive se reduce. Ovidiu Papadima şi ceilalţi re­dactori descoperă literatura de avangardă, îndeosebi poezia ar­gheziană, ceea ce îi va determina să dea „o înfăţişare nouă, moder­nă“ „îndemnului“. O surpriză o constituie apariţia în paginile revistei a lui Panait Istrati. El, la 14 februarie 1925, trimite de la Nissa, prin inter­mediul unei legături rămase ne­cunoscute (probabil amici ai pro­fesorilor René Larchet sau Ar­thur Dupont), un emoţionant e­­seu intitulat „Spre viaţă“, adevă­rat elogiu al prieteniei şi umani­tăţii. La 28 octombrie 1927 revis­ta a fost suspendată însă pe ne­aşteptate de către consiliul pro­fesoral, la intervenţia profesori­lor de religie. Motivul? Elevul N Bîrcă a publicat poezii cu ca­racter filozofic. Consultînd colecţia celor patru ani de apariţie ai „îndemnului“, am reţinut că revista n-a avut pretenţia de a spune că tot ceea ce s-a publicat în coloanele sale a fost literatură sau ştiinţă Mai degrabă a dorit să trezească in­­­ teresul pentru acestea. „îndem­nul“ nu a pornit un curent nou, nu s-a lăsat dominat de gîndul­ de ideea „să scrie băieţii orice, numai să scrie“. Nu. A dorit ca timpul liber al elevilor să fie ocupat cu puţină muncă intelec­tuală, nu sporadică, ci continuă Printre meritele revistei îl amin­tesc şi pe acela al formării cî­­torva condeie ce aveau să se a­­firme ulterior în viaţa spirituală a patriei noastre. Amintesc pe criticul şi istoricul literar Ovidiu Papadima, psihologul şi pedago­gul I. D. Todoran, naturalistul N. Sălăjean, pe autorul de scrieri medicale Emil Viciu. DORIN BORDA LA VÎNATOARE ORIZONTAL. 1) Recompensa vînătorului. — Regele junglei. 2) Momeală pentru un pescuit. — Caii folosiţi la vînătoare. 3) Prin­se în ramă! — Animal vînat în trecut, astăzi ocrotit în rezerva­ţii. 4) O întreagă varietate. — Gata fără cap! 5) A bara calea vinatului. — Picioare de dropii! 6) Fără rezerve. — Produs obţi­nut la vînatul elefanţilor. 7) Pro­gramul stabilit. — 46 mistreţi! — 13 pitoni! 8) Cap de rinocer! — Corp de răţoi! — Cu părul alb şi şuviţe negre. 9) Vînătoare cu scopul de a nimici un anume animal. 10) Clini folosiţi la vî­­nătoare. — Botul mistreţului. VERTICAL. 1) Vînători în e­­xerciţiul funcţiunii. 2) Sînt din neam cu mistreţul. 3) Vînător. — Rudă cu rîsul (pop.) — 31 în guşă! 4) Pasăre frumos colorată vînată şi pentru carnea sa (mase.). — Vînat întîlnit adesea pe luciul lacurilor 5) Eficient de la început! — Sportul cu arma. 6) Aflaţi mereu în spatele vîna­­tului. 7) învelesc picioarele în cizme 8) Pasăre cu coada „mu­zicală“­ — Un cîrd de cocori 9) Esenţa unui debut! — Urechiaţii adesea hăituiţi de vînători. 10) Urşi pe marginii — Animal pu­ternic din pădurile noastre, vî­­r­at pentru pagubele care le pro­duce. ing CORNEL CĂLUGĂR VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş* Banat comunică: TIMPUL PROBABIL: Vremea menţine închisă, cu cerul mai mult nor­os. Local vor cădea ploi tempora­re. Vînt slab din vest. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 11—14 grade, minimele între 2—5 grade. Di-­­ mineaţa izolat ceaţă.­­ • STEAUA ROSIE PATINA 3 Vicecampioni pe 1981 în al doilea an de la revenirea pe prima scenă a campionatului naţional, divizia A de scrimă, spadasinii tirgumureşeni, datori­tă excelentei lor comportări, mai cu seamă în etapa a treia, desfă­şurată recent la Bucureşti, s-au clasat pe locul secund, cucerind astfel medaliile de argint la în­cheierea campionatului. Aflaţi pe locul trei după des­făşurarea primelor două etape, spadasinii de la C.S.U., au reuşit să se impună în ultima rundă, urcînd un preţios lop în clasa­ment, cucerind titlul de „vice­campioni“ ai ediţiei 1981. Rezultatele tehnice înregistrate de spadasinii tirgumureşeni în ultima etapă, cea de la Bucu­reşti: 9—7 cu C.S. Satu Mare, 8—8 (tuşaveraj 61—58) cu Elec­­troputere Craiova, 5—11 cu Steaua — campiona naţională, 8—8 (tuşaveraj favorabil adver­sarilor) cu I.E.F.S. Bucureşti şi 8—8 (tuşaveraj 65—61) cu Farul Constanţa, aceasta fiind de alt­fel întîlnirea decisivă pentru cu­cerirea medaliilor de argint Lotul folosit de animatorul scrimei tîrgumureşene, profesorul Andrei Kakuts, Huszar Ernest — căpitan de echipă, Pongrat An­ton, Dorel Cîmpean, Mar­alaki Csaba, Molnár Dezső şi Szabó Zsolt. Un lot mult întinerit, cu o medie de vîrstă de 24 ani şi 6 luni, faţă de anul 1978 cînd me­dia de vîrstă a spadasinilor tîr­­gumureşeni era de 31 ani. Campioana naţională este Steaua, iar medaliile de bronz revin spadasinilor de la Farul Constanţa. C. ALBU Timpul probabil pentru luna noiembrie In acest an luna noiembrie va fi în general umedă cu burniţe şi ploi frecvente in primele două decade. Dimineaţa şi seara se va produce frecvent ceaţă. Tempe­ratura aerului se va situa cu pu­ţin peste valorile normale, excep­­tînd ultima decadă, care va fi mai rece. între 1—5 noiembrie vremea va fi în general închisă, cu ploi temporare. Vîntul va sufla mo­derat cu intensificări de scurtă durată în zona de munte. Tem­peraturile minime vor fi cuprin­se între 2—6 grade, iar cele ma­xime între 10—­15 grade, izolat mai ridicate în primele zile. Di­mineaţa local se va produce ceaţă. între 6—10 noiembrie vre­mea se va ameliora uşor, iar ploile vor fi izolate. Vîn­tul va prezenta intensificări locale pînă la tare din sec­torul nord-estic, mai ales în zona de munte Temperaturile mini­me vor fi cuprinse între —1 la +3 grade, iar cele maxime in­tre 14—18 grade. Local se va produce brumă. între 11—16 noiembrie vremea va fi în general umedă și închi­să cu burnițe şi ploaie. Vîntul va sufla moderat. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 2—7 grade, iar cele maxime între 8— 12 grade, pe alocuri mai ridicate. între 17—21 noiembrie vremea se menţine închisă, cu ploi frec­vente. în zona montană precipi­taţiile vor fi şi sub formă de la­­poviţă şi ninsoare. Vîntul va su­fla slab la moderat. Temperatu­rile minime vor fi cuprinse între —5 şi 0 grade, iar maximele în­tre 6—12 grade. Intre 22—26 noiembrie vremea continuă să se răcească treptat. Cerul va fi variabil mai mult noros, dar precipitațiile vor fi izolate. Vînt slab la moderat din sectorul nordic Temperaturile minime vor fi cuprinse între —1 la —5 (izolat mai coborite, pînă la —5 și —8 grade), iar cele maxime între 2—7 grade. Bruma şi îngheţul la sol vor fi frecven­te. Dimineaţa şi seara se va pro­duce ceaţă Intre 27—30 noiembrie vremea va fi rece, mai ales la începutul intervalului Cerul va fi variabil. Temperaturile vor fi cuprinse în­tre —5 la 0 grade, iar cele ma­xime între 2—7 grade. Ceaţa va fi frecventă, mai ales dimineaţa şi seara. ★ Din observaţiile meteorologice ale ultimilor 100 ani, rezultă că la Tîrgu Mureş temperatura me­die a lunii noiembrie este de 3.8 grade. Luna noiembrie cea mai caldă a fost in 1926 cu o medie de 10.3 gr, iar cea mai rece în 1891 cu o medie de —1.8 gr. Temperatura maximă zilnică absolută a fost înregistrată în 6 noiembrie 1963 și a fost de 23.3 gr. Temperatura minimă zilnică absolută a fost de —18.6 gr. și s-a înregistrat în 30 noiembrie 1915. Luminile toamnei ... Fotó: SZÁSZ CAROL

Next