Steaua Roşie, februarie 1982 (Anul 34, nr. 26-49)

1982-02-02 / nr. 26

Prin modernizarea şi exploatarea raţională a utilajelor — randamente superioare in producţie Organizaţia de partid şi con­siliul oamenilor muncii de la întreprinderea pentru produce­rea nutreţurilor combinate din Iernut acţionează cu spirit de răspundere pentru folosirea ra­ţională, eficientă şi în deplină siguranţă a utilajelor şi instala­ţiilor, modernizarea procesului tehnologic, extinderea mecaniză­rii unor lucrări şi eliminarea locurilor înguste, pentru întări­rea ordinii şi disciplinei pe în­tregul flux de fabricaţie, condi­ţii esenţiale­ pentru obţinerea u­­nor randamente superioare în­­ producţie. In cursul anului trecut colec­tivul întreprinderii şi-a înde­plinit planul la toţi indica­torii, reali­­zînd peste pre­vederi o pro­ducţie marfă de 4,2 milioane lei şi o producţie netă de 2,1 mi­lioane lei. Creşterea productivi­tăţii muncii cu 13 la sută şi re­ducerea cheltuielilor materiale cu 4,8 lei la mia de lei produc­ţie marfă au asigurat obţinerea unor beneficii suplimentare în­­sumînd 1,3 milioane Iei. Inves­tiţiile prevăzute au fost realiza­te în proporţie de 102,8 la sută. S-au construit 8 noi buncăre de produse finite, o magazie, alte lucrări vizînd mărirea capacită­ţii la apă potabilă, trecerea în­călzirii de la sistemul cu aburi la cel cu apă caldă etc. fiind în curs de execuţie, urmînd să fie­­­­terminate spre sfîrşitul acestui an. A continuat, de asemenea, ac­ţiunea de modernizare a proce­selor tehnologice, colectivul do­­vedindu-şi potenţialul creativ prin soluţii tehnice originale şi ingenioase, care şi-au dovedit e­­ficienţa. Astfel, din iniţiativa şi cu contribuţia activă a comuniş­tilor din atelierul mecano-ener­­getic şi din sectoarele de produc­ţie, a fost mărită capacitatea de măcinare a celor opt mori de la 5 la peste 9 tone pe oră. De asemenea, prin modificarea tu­bulaturii sistemului de transport pneumatic, s-a asigurat sporirea capacităţii acestuia la nivelul cerinţelor actuale ale producţiei. O altă inovaţie, care permite economisirea unor însemnate cantităţi de combustibil, este cea privind înlocuirea aburilor cu apa rece in procesul de granu­lare. Toate aceste perfecţionări teh­nologice — ne relatează tovară­şul Ioan Dragomir, directorul întreprinderii — au fost realiza­te cu forţe proprii, prin autouti­­lare. O problemă esenţială că­reia organizaţia de partid, con­siliul oamenilor muncii îi acordă o atenţie deosebită, a fost şi este utilizarea eficientă, la parame­tri optimi şi în deplină siguran­ţă, a maşinilor şi instalaţiilor moderne din dotare, cu un grad relativ înalt de mecanizare şi automatizare. — Colectivul nostru nu este prea mare. Fiecare om, de la cadrele tehnice şi pînă la mun­citorii de pe fluxul tehnologic, trebuie să lu­creze cu ma­ximum de ran­dament. Nu numai că nu avem, practic, muncitori necali­ficaţi, — continuă tovarăşul Dra­gomir — dar ne-am străduit să extindem policalificarea. în acest scop am organizat cursuri spe­ciale. Electricienii s­au mecani­cii, de pildă, pot conduce came­ra de comandă de la dozare sau pot lucra la mori sau la insta­laţiile de granulare. Acţiunea de policalificare va continua, fireş­te, şi în acest an, fiind impusă de exigenţele actuale ale produc­ţiei. In prezent, organizaţia de par­tid desfăşoară o susţinută mun­că politico-educativă pentru cu­noaşterea temeinică, însuşirea şi aplicarea în viaţă a prevederi­lor recentului Decret al Consi­liului de Stat pentru întărirea ordinii şi disciplinei în muncă în unităţile cu foc continuu sau care au instalaţii cu grad ridi­cat de pericol în exploatare, fo­losind în acest scop o gamă lar­gă de modalităţi. Pe această te­mă au avut loc dezbateri în ca­drul unor adunări pe schimburi, formaţii de muncă şi grupe sin­dicale, ca şi în cercurile de în­­văţămînt politico-ideologic. în cursul­ dezbaterilor s-au accentuat răspunderile persona­lului în exploatarea şi întreţi­nerea utilajelor şi instalaţiilor, inclusiv a celor puse în funcţiu­ne recent, adoptîndu-se măsuri ca ele să fie folosite eficient şi în deplină siguranţă, în scopul evitării oricăror accidente tehni­ce şi al îndeplinirii planului pe 1982 la toţi indicatorii. ŞT. NEKANICKI VIAŢA DE PARTID în spiritul înaltelor exigenţe Colectivul de oameni ai mun­cii de la cooperativa de produc­ţie, achiziţii şi desfacerea măr-­­furilor Gurghiu a încheiat anul 1981 cu rezultate bune reuşind să-şi realizeze şi depăşească sub­stanţial toţi indicatorii de plan, clasîndu-se astfel pe un loc fruntaş în întrecerea socialistă organizată la nivel de judeţ. Astfel, putem arăta că la achi­ziţii, indicator pe care se pune ui accent deosebit în activita­tea noastră, acesta a fost reali­zat în procent de 194,07 la sută contribuind la fondul centrali­zat al statului cu produse în va­loare de 5.564.000 lei, predînd 86.000 ouă, 16.963 kg­ carne de porc, 5.067 kg carne de pasăre, 2.873 kg carne de oaie, 9.926 kg cartofi, 5.865 tone fin, 4.827 kg măcieşe, 980 kg miere de albi­ne, 280 kg sămînţă de dovleac, 852 kg fasole,­ 585 kg nuci, 2.827 kg ceapă cît şi alte produse. In cursul anului 1981 s-au desfăcut mărfuri către popu­laţie în valoare de 27.970.000 le­i realizind planul în procent de 103,55 la sută, alimentaţia pu­blică a desfăcut mărfuri în va­loare de 6.907.000 lei, în procent de 106 la sută, punînd la dispo­ziţia cumpărătorilor tot felul de mărfuri necesare unei bune a­­provizionări Cu ajutorul celor 29 de secţii de producţie, prestări servicii către populaţie, cooperativa din Gurghiu a efectuat prestări de servicii în valoare de 2.555.000 lei, îndeplinind planul în pro­cent de 105,83 la sută iar pro­ducţia netă fiind realizată în proporţie de 117,43 la sută. Coo­perativa şi-a realizat şi depăşit, de asemenea, şi beneficiul pla­nificat. Cu sprijinul secţiilor de pro­­ducţie-prestări au fost valorifi­cate superior materiile prime e­­xistente pe plan local precum şi o serie de resturi şi deşeuri textile, lemnoase, de pielărie şi altele, în­ cursul anului 1981, cooperativa a înfiinţat o serie de secţii noi ca: secţia de tur­­tărie, de vulcanizare,­­de tăiat lemne şi o tîmplărie. O deose­bită importanţă s-a acordat au­­toaprovizionării şi autogospodă­­rării. Astfel, s-a pus în vînzare o gamă variată de produse de croitorie, tîmplărie, tricotaje, cizmărie, cofetărie şi turtărie, care s-au desfăcut prin unită­ţile proprii ale cooperativei, mă­rind astfel volumul desfacerii de mărfuri către populaţie. Cooperativa a avut şi o gos­podărie anexă cu 150 de porci şi 250 de păsări, de asemenea, o microcrescătorie de iepuri de casă. Cu ajutorul personalului muncitor s-au­ cultivat 6 ha te­ren arabil însămînţat cu cartofi, legume şi plante furajere, avînd amenajat şi un solar in supra­faţă de 60 mp. Aceste preocupări le vom a­­vea şi în continuare, punînd in centrul atenţiei noastre auto­­aprovizionarea­­ şi autogestiona­­rea. în această direcţie s-au în­ceput lucrările pentru amenaja­rea unei brutării şi a unei staţii de îmbuteliere a berei. Colectivul de oameni ai mun­cii de la cooperativa de produc­ţie, achiziţii şi desfacerea măr­furilor Gurghiu a început noul an cu hotărîrea de a obţine re­zultate cît mai frumoase pentru a putea traduce în fapte hotă­­rîrile celui de-al XII-lea Con­gres al P.C.R. pentru a-şi aduce o contribuţie şi mai substanţia­lă la autogospodărirea şi auto­­aprovizionarea comunei noastre, a judeţului. DUMITRU RUSU preşedintele cooperativei de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor Gurghiu NOUL AN DE INSTRUCŢIE ÎN ACTIVITATEA GĂRZILOR PATRIOTICE In fiecare an, la 1 februarie, luptătorii din cadrul gărzilor patriotice, sub conducerea orga­nelor şi organizaţiilor de partid, încep un nou an de instrucţie, deci o nouă etapă de perfecţio­nare continuă a cunoştinţelor şi deprinderilor necesare pentru a fi în măsură ca, alături de for­ţele noastre armate şi de cele­lalte componente ale sistemului naţional de apărare, să-şi înde­plinească misiunile ce le revin în apărarea cuceririlor revolu­ţionare ale poporului, a inde­pendenţei, integrităţii şi suvera­nităţii patriei. In cadrul analizelor organelor judeţene şi locale de partid, a celor făcute la nivelul întreprin­derilor şi instituţiilor, au fost scoase în evidenţă rezultatele po­zitive obţinute de către gărzile patriotice în primul an al ac­tualului cincinal, au fost relie­fate în spirit critic şi autocritic deficienţele semnalate în activi­tatea acestora, stabilindu-se tot­odată măsurile ce se impun pen­tru trecerea la o nouă calitate în procesul de instruire şi edu­care a luptătorilor. Pentru o mai eficientă organi­zare, pentru o mai bună desfă­şurare a procesului instructiv­­educativ în noul an de instruc­ţie, comandanţii gărzilor patrio­tice, cadrele active şi din rezer­vă din statele majore, coman­danţii de subunităţi, au întoc­mit la timp şi în condiţiuni co­respunzătoare documentele de planificare a pregătirii de luptă şi politice, au ţinut şedinţe de pregătire tactică şi metodică cu comandanţii de subunităţi şi cu cadrele de rezervă din statele majore. De asemenea, în preo­cupări a figurat şi asigurarea bazei materiale necesare în ceea ce priveşte creşterea calitativă a şedinţelor de instruire a sub­unităţilor. Pentru îmbunătăţirea procesu­lui de instruire şi educare a lup­tătorilor din cadrul gărzilor pa­triotice, factorii cu atribuţii şi răspunderi pe această linie, vor situa în centrul activităţii per­fecţionarea continuă a pregătirii cadrelor din statele majore, a comandanţilor şi locţiitorilor politici, corespunzător cerinţelor sporite şi atribuţiunilor ce le revin; întărirea ordinii şi disci­plinei; minuirea corectă a arma­mentului şi a tehnicii din dota­re; adîncirea şi amplificarea co­laborării şi cooperării cu unită­ţile militare, cu celelalte forma­ţiuni de apărare Sub conducerea nemijlocită a organelor şi organizaţiilor de partid, în noul an de instrucţie gărzile patriotice vor acţiona cu răspundere pentru îndeplinirea obiectivelor şi sarcinilor prevă­zute în Directiva comandantului suprem, astfel incit gărzile pa­triotice să participe alături de armată şi de celelalte forma­ţiuni de apărare la îndeplinirea misiunilor ce le revin. Colonel IOAN COUDE \ PESCĂRUŞUL la Studioul Institutului de teatru Noua premieră teatrală a stu­denţilor secţiei române de la Institutul de teatru „Szentgyör­­gyi István“, din ziua de azi, 2 februarie a.c., este o adevărată piatră de încercare a posibilită­ţilor lor de exprimare artistică. Dincolo de exigenţa actului de cultură, premiera­­ cu celebra piesă a lui A.P. Cehov exprimă nu numai ştacheta ridicată a procesului de instruire în învă­­ţămîntul teatral, ci, mai ales, mult curaj, multă încredere, un imens entuziasm tineresc. PESCĂRUŞUL, piesă râvnită de marii regizori şi actori de pretutindeni, este o primă şi deosebită şansă de încercare şi validare scenică pentru actorii de mîine. Jucată, prima dată, la Petersburg în 1896, această piesă îl lansează pe orbita strălucitoa­re a marelui teatru universal pa genialul Cehov. Operă de pro­fundă armonie a spiritului ceho­­trian, adevărat crâmpei de viaţă simplă şi totodată complexă, PESCĂRUŞUL dezbate o temati­că mereu vie şi mereu actuală — tema actului eroic: „în artă nu învinge decit acela care este capabil de un act eroic“ In traducerea lui Moni Ghe­­lerter şi R. Teculescu, piesa lui Cehov, pusă în scenă de către regizorul — cadru didactic aso­ciat, Kincses Elemer (scenogra­fia: Papp Judit), cuprinde, în ordinea distribuţiei pe absolven­ţii: Tatiana Ionesi, Marius Bo­­bochi, Nina Udrescu, Florica Di­­nicu, Eugen Iosif, George Gulie, Dan Covrig — precum şi pe stu­denţii: Sorin Dinulescu, Viorica Geantă, Oana Şipoş din anul III, Constantin Florea, Ion Zamfi­­rescu, Marius Olteanu şi Adria­na Gîrţoman, din anul II de studii. TEREZA CHEREJI • STEAUA ROȘIE PAGINA 3 tradiţie (Urmare din pag. 1) sinceritatea ei, ne-a grăit în­că o dată despre legătura strînsă a adevăratului intelec­tual şi om de cultură cu va­tra comunităţii din care s-a ridicat spre lumina cărţii. Omagiat în cuvîntul dască­lului Iosif Puşcaş, în versu­rile poetului popular Iosif Isai din Deda, ca şi în al scriitorilor Romulus Guga din Tîrgu Mureş sau Teodor Tan­­co din Cluj-Napoca, în inter­venţiile altor oaspeţi, Vasile Netea a răspuns cu emoţie, simplitate şi căldură, evocînd amintiri care-l leagă de sat şi săteni, arătîndu-şi dragos­tea faţă de această minunată vatră mureşeană. Ni se pare deosebit de po­trivită ideea Comitetului ju­deţean de cultură şi educa­ţie socialistă de a efectua tot la Deda, cu acest prilej, in­tr-un cadru atît de adecvat, deschiderea ediţiei 1982 a­­ „Lunii cărţii la Sate". Intil­­nirea cu publicul a poeţilor Dumitru Mureşan şi Vasile Dan, organizarea unui stand­­ de cărţi, cu vînzare, au con­tribuit în modul cel mai fi­resc la întregirea unei mani­festări care a reprezentat nu numai un moment aniversar, ci un veritabil act de cultură în viaţa localităţii Deda şi a judeţului nostru. Sub mantia albă a zăpezii.,,

Next