Steaua Roşie, februarie 1982 (Anul 34, nr. 26-49)
1982-02-02 / nr. 26
Prin modernizarea şi exploatarea raţională a utilajelor — randamente superioare in producţie Organizaţia de partid şi consiliul oamenilor muncii de la întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate din Iernut acţionează cu spirit de răspundere pentru folosirea raţională, eficientă şi în deplină siguranţă a utilajelor şi instalaţiilor, modernizarea procesului tehnologic, extinderea mecanizării unor lucrări şi eliminarea locurilor înguste, pentru întărirea ordinii şi disciplinei pe întregul flux de fabricaţie, condiţii esenţiale pentru obţinerea unor randamente superioare în producţie. In cursul anului trecut colectivul întreprinderii şi-a îndeplinit planul la toţi indicatorii, realizînd peste prevederi o producţie marfă de 4,2 milioane lei şi o producţie netă de 2,1 milioane lei. Creşterea productivităţii muncii cu 13 la sută şi reducerea cheltuielilor materiale cu 4,8 lei la mia de lei producţie marfă au asigurat obţinerea unor beneficii suplimentare însumînd 1,3 milioane Iei. Investiţiile prevăzute au fost realizate în proporţie de 102,8 la sută. S-au construit 8 noi buncăre de produse finite, o magazie, alte lucrări vizînd mărirea capacităţii la apă potabilă, trecerea încălzirii de la sistemul cu aburi la cel cu apă caldă etc. fiind în curs de execuţie, urmînd să fieterminate spre sfîrşitul acestui an. A continuat, de asemenea, acţiunea de modernizare a proceselor tehnologice, colectivul dovedindu-şi potenţialul creativ prin soluţii tehnice originale şi ingenioase, care şi-au dovedit eficienţa. Astfel, din iniţiativa şi cu contribuţia activă a comuniştilor din atelierul mecano-energetic şi din sectoarele de producţie, a fost mărită capacitatea de măcinare a celor opt mori de la 5 la peste 9 tone pe oră. De asemenea, prin modificarea tubulaturii sistemului de transport pneumatic, s-a asigurat sporirea capacităţii acestuia la nivelul cerinţelor actuale ale producţiei. O altă inovaţie, care permite economisirea unor însemnate cantităţi de combustibil, este cea privind înlocuirea aburilor cu apa rece in procesul de granulare. Toate aceste perfecţionări tehnologice — ne relatează tovarăşul Ioan Dragomir, directorul întreprinderii — au fost realizate cu forţe proprii, prin autoutilare. O problemă esenţială căreia organizaţia de partid, consiliul oamenilor muncii îi acordă o atenţie deosebită, a fost şi este utilizarea eficientă, la parametri optimi şi în deplină siguranţă, a maşinilor şi instalaţiilor moderne din dotare, cu un grad relativ înalt de mecanizare şi automatizare. — Colectivul nostru nu este prea mare. Fiecare om, de la cadrele tehnice şi pînă la muncitorii de pe fluxul tehnologic, trebuie să lucreze cu maximum de randament. Nu numai că nu avem, practic, muncitori necalificaţi, — continuă tovarăşul Dragomir — dar ne-am străduit să extindem policalificarea. în acest scop am organizat cursuri speciale. Electricienii sau mecanicii, de pildă, pot conduce camera de comandă de la dozare sau pot lucra la mori sau la instalaţiile de granulare. Acţiunea de policalificare va continua, fireşte, şi în acest an, fiind impusă de exigenţele actuale ale producţiei. In prezent, organizaţia de partid desfăşoară o susţinută muncă politico-educativă pentru cunoaşterea temeinică, însuşirea şi aplicarea în viaţă a prevederilor recentului Decret al Consiliului de Stat pentru întărirea ordinii şi disciplinei în muncă în unităţile cu foc continuu sau care au instalaţii cu grad ridicat de pericol în exploatare, folosind în acest scop o gamă largă de modalităţi. Pe această temă au avut loc dezbateri în cadrul unor adunări pe schimburi, formaţii de muncă şi grupe sindicale, ca şi în cercurile de învăţămînt politico-ideologic. în cursul dezbaterilor s-au accentuat răspunderile personalului în exploatarea şi întreţinerea utilajelor şi instalaţiilor, inclusiv a celor puse în funcţiune recent, adoptîndu-se măsuri ca ele să fie folosite eficient şi în deplină siguranţă, în scopul evitării oricăror accidente tehnice şi al îndeplinirii planului pe 1982 la toţi indicatorii. ŞT. NEKANICKI VIAŢA DE PARTID în spiritul înaltelor exigenţe Colectivul de oameni ai muncii de la cooperativa de producţie, achiziţii şi desfacerea măr-furilor Gurghiu a încheiat anul 1981 cu rezultate bune reuşind să-şi realizeze şi depăşească substanţial toţi indicatorii de plan, clasîndu-se astfel pe un loc fruntaş în întrecerea socialistă organizată la nivel de judeţ. Astfel, putem arăta că la achiziţii, indicator pe care se pune ui accent deosebit în activitatea noastră, acesta a fost realizat în procent de 194,07 la sută contribuind la fondul centralizat al statului cu produse în valoare de 5.564.000 lei, predînd 86.000 ouă, 16.963 kg carne de porc, 5.067 kg carne de pasăre, 2.873 kg carne de oaie, 9.926 kg cartofi, 5.865 tone fin, 4.827 kg măcieşe, 980 kg miere de albine, 280 kg sămînţă de dovleac, 852 kg fasole, 585 kg nuci, 2.827 kg ceapă cît şi alte produse. In cursul anului 1981 s-au desfăcut mărfuri către populaţie în valoare de 27.970.000 lei realizind planul în procent de 103,55 la sută, alimentaţia publică a desfăcut mărfuri în valoare de 6.907.000 lei, în procent de 106 la sută, punînd la dispoziţia cumpărătorilor tot felul de mărfuri necesare unei bune aprovizionări Cu ajutorul celor 29 de secţii de producţie, prestări servicii către populaţie, cooperativa din Gurghiu a efectuat prestări de servicii în valoare de 2.555.000 lei, îndeplinind planul în procent de 105,83 la sută iar producţia netă fiind realizată în proporţie de 117,43 la sută. Cooperativa şi-a realizat şi depăşit, de asemenea, şi beneficiul planificat. Cu sprijinul secţiilor de producţie-prestări au fost valorificate superior materiile prime existente pe plan local precum şi o serie de resturi şi deşeuri textile, lemnoase, de pielărie şi altele, în cursul anului 1981, cooperativa a înfiinţat o serie de secţii noi ca: secţia de turtărie, de vulcanizare,de tăiat lemne şi o tîmplărie. O deosebită importanţă s-a acordat autoaprovizionării şi autogospodărării. Astfel, s-a pus în vînzare o gamă variată de produse de croitorie, tîmplărie, tricotaje, cizmărie, cofetărie şi turtărie, care s-au desfăcut prin unităţile proprii ale cooperativei, mărind astfel volumul desfacerii de mărfuri către populaţie. Cooperativa a avut şi o gospodărie anexă cu 150 de porci şi 250 de păsări, de asemenea, o microcrescătorie de iepuri de casă. Cu ajutorul personalului muncitor s-au cultivat 6 ha teren arabil însămînţat cu cartofi, legume şi plante furajere, avînd amenajat şi un solar in suprafaţă de 60 mp. Aceste preocupări le vom avea şi în continuare, punînd in centrul atenţiei noastre autoaprovizionarea şi autogestionarea. în această direcţie s-au început lucrările pentru amenajarea unei brutării şi a unei staţii de îmbuteliere a berei. Colectivul de oameni ai muncii de la cooperativa de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor Gurghiu a început noul an cu hotărîrea de a obţine rezultate cît mai frumoase pentru a putea traduce în fapte hotărîrile celui de-al XII-lea Congres al P.C.R. pentru a-şi aduce o contribuţie şi mai substanţială la autogospodărirea şi autoaprovizionarea comunei noastre, a judeţului. DUMITRU RUSU preşedintele cooperativei de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor Gurghiu NOUL AN DE INSTRUCŢIE ÎN ACTIVITATEA GĂRZILOR PATRIOTICE In fiecare an, la 1 februarie, luptătorii din cadrul gărzilor patriotice, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, încep un nou an de instrucţie, deci o nouă etapă de perfecţionare continuă a cunoştinţelor şi deprinderilor necesare pentru a fi în măsură ca, alături de forţele noastre armate şi de celelalte componente ale sistemului naţional de apărare, să-şi îndeplinească misiunile ce le revin în apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului, a independenţei, integrităţii şi suveranităţii patriei. In cadrul analizelor organelor judeţene şi locale de partid, a celor făcute la nivelul întreprinderilor şi instituţiilor, au fost scoase în evidenţă rezultatele pozitive obţinute de către gărzile patriotice în primul an al actualului cincinal, au fost reliefate în spirit critic şi autocritic deficienţele semnalate în activitatea acestora, stabilindu-se totodată măsurile ce se impun pentru trecerea la o nouă calitate în procesul de instruire şi educare a luptătorilor. Pentru o mai eficientă organizare, pentru o mai bună desfăşurare a procesului instructiveducativ în noul an de instrucţie, comandanţii gărzilor patriotice, cadrele active şi din rezervă din statele majore, comandanţii de subunităţi, au întocmit la timp şi în condiţiuni corespunzătoare documentele de planificare a pregătirii de luptă şi politice, au ţinut şedinţe de pregătire tactică şi metodică cu comandanţii de subunităţi şi cu cadrele de rezervă din statele majore. De asemenea, în preocupări a figurat şi asigurarea bazei materiale necesare în ceea ce priveşte creşterea calitativă a şedinţelor de instruire a subunităţilor. Pentru îmbunătăţirea procesului de instruire şi educare a luptătorilor din cadrul gărzilor patriotice, factorii cu atribuţii şi răspunderi pe această linie, vor situa în centrul activităţii perfecţionarea continuă a pregătirii cadrelor din statele majore, a comandanţilor şi locţiitorilor politici, corespunzător cerinţelor sporite şi atribuţiunilor ce le revin; întărirea ordinii şi disciplinei; minuirea corectă a armamentului şi a tehnicii din dotare; adîncirea şi amplificarea colaborării şi cooperării cu unităţile militare, cu celelalte formaţiuni de apărare Sub conducerea nemijlocită a organelor şi organizaţiilor de partid, în noul an de instrucţie gărzile patriotice vor acţiona cu răspundere pentru îndeplinirea obiectivelor şi sarcinilor prevăzute în Directiva comandantului suprem, astfel incit gărzile patriotice să participe alături de armată şi de celelalte formaţiuni de apărare la îndeplinirea misiunilor ce le revin. Colonel IOAN COUDE \ PESCĂRUŞUL la Studioul Institutului de teatru Noua premieră teatrală a studenţilor secţiei române de la Institutul de teatru „Szentgyörgyi István“, din ziua de azi, 2 februarie a.c., este o adevărată piatră de încercare a posibilităţilor lor de exprimare artistică. Dincolo de exigenţa actului de cultură, premiera cu celebra piesă a lui A.P. Cehov exprimă nu numai ştacheta ridicată a procesului de instruire în învăţămîntul teatral, ci, mai ales, mult curaj, multă încredere, un imens entuziasm tineresc. PESCĂRUŞUL, piesă râvnită de marii regizori şi actori de pretutindeni, este o primă şi deosebită şansă de încercare şi validare scenică pentru actorii de mîine. Jucată, prima dată, la Petersburg în 1896, această piesă îl lansează pe orbita strălucitoare a marelui teatru universal pa genialul Cehov. Operă de profundă armonie a spiritului cehotrian, adevărat crâmpei de viaţă simplă şi totodată complexă, PESCĂRUŞUL dezbate o tematică mereu vie şi mereu actuală — tema actului eroic: „în artă nu învinge decit acela care este capabil de un act eroic“ In traducerea lui Moni Ghelerter şi R. Teculescu, piesa lui Cehov, pusă în scenă de către regizorul — cadru didactic asociat, Kincses Elemer (scenografia: Papp Judit), cuprinde, în ordinea distribuţiei pe absolvenţii: Tatiana Ionesi, Marius Bobochi, Nina Udrescu, Florica Dinicu, Eugen Iosif, George Gulie, Dan Covrig — precum şi pe studenţii: Sorin Dinulescu, Viorica Geantă, Oana Şipoş din anul III, Constantin Florea, Ion Zamfirescu, Marius Olteanu şi Adriana Gîrţoman, din anul II de studii. TEREZA CHEREJI • STEAUA ROȘIE PAGINA 3 tradiţie (Urmare din pag. 1) sinceritatea ei, ne-a grăit încă o dată despre legătura strînsă a adevăratului intelectual şi om de cultură cu vatra comunităţii din care s-a ridicat spre lumina cărţii. Omagiat în cuvîntul dascălului Iosif Puşcaş, în versurile poetului popular Iosif Isai din Deda, ca şi în al scriitorilor Romulus Guga din Tîrgu Mureş sau Teodor Tanco din Cluj-Napoca, în intervenţiile altor oaspeţi, Vasile Netea a răspuns cu emoţie, simplitate şi căldură, evocînd amintiri care-l leagă de sat şi săteni, arătîndu-şi dragostea faţă de această minunată vatră mureşeană. Ni se pare deosebit de potrivită ideea Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă de a efectua tot la Deda, cu acest prilej, intr-un cadru atît de adecvat, deschiderea ediţiei 1982 a „Lunii cărţii la Sate". Intilnirea cu publicul a poeţilor Dumitru Mureşan şi Vasile Dan, organizarea unui stand de cărţi, cu vînzare, au contribuit în modul cel mai firesc la întregirea unei manifestări care a reprezentat nu numai un moment aniversar, ci un veritabil act de cultură în viaţa localităţii Deda şi a judeţului nostru. Sub mantia albă a zăpezii.,,