Steaua Roşie, martie 1982 (Anul 34, nr. 50-75)
1982-03-02 / nr. 50
mmm din zona kechoperativizata POT CONTRIBUI MO SUBSTANTIAL LA FONDUL CENTRALIZAT AL STATULUI Problema autoconducerii şi autoaprovizionării stă tot mai mult în atenţia organelor locale de partid şi de stat. In acest spirit, recent, comitetul comunal de partid şi biroul executiv al Consiliului popular comunal Stînceni au analizat realizările anului 1981 în producţia agricolă vegetală şi animală mai ales, luînd măsuri de îmbunătăţire a situaţiei în anul în curs pe măsura posibilităţilor. Din analiza efectuată s-a desprins faptul că realizările anului 1981, mai ales în ce priveşte creşterea numărului de animale şi a producţiei animaliere nu este în măsură să mulţumească. Din planul de 87,2 tone total carne ce trebuia predată la fondul centralizat al statului pe bază de contract, s-a realizat numai 54,7 tone, ceea ce reprezintă doar 63,8 la sută faţă de plan, din care la carne de taurine, pentru care există condiţii favorabile în această zonă, planul a fost realizat numai 63,1 la sută. Rezultate bune însă au fost obţinute în îndeplinirea planului la contractări şi livrări la cartofi. La lapte de vacă s-au predat 2.695 hl, iar de oaie 77 hl. Dacă în comuna Stînceni sunt harnici crescători de animale ca Vîga Petru de la nr. 135 care deţine 4 bovine, 62 ovine, 3 porci, păsări; Truţă Gheorghe 10 bovine, 27 ovine, 3 porci, păsări; Ciobotă Nicolae de la nr. 30, 6 bovine, 5 porcine, 12 ovine; Truţa Dumitru cu 46 ovine, 3 bovine, 4 porci cît şi alţi asemenea crescători de animale vrednici, care în fiecare an au contractat cu statul însemnate cantităţi de carne, lapte şi alte produse animaliere, sunt din păcate şi mulţi cetăţeni care deşi deţin teren agricol nu cresc nici un fel de animale. Făcindu-se un calcul, a reieşit că dacă fiecare deţinător de teren agricol ar creşte un număr de animale proporţional cu suprafaţa de teren agricol ce o are, contribuţia comunei la fondul de stat, la carne de bovină şi lapte în special, ar putea fi mult mai substanţială. Cîteva exemple în acest sens cred că vor fi edificatoare. Tornea Emil spre exemplu, deşi e deţinător de teren agricol, în plus este şi încadrat în muncă, nu creşte nici un fel de animal, în anul 1981 nici cel puţin un porc care să-l folosească pentru consum propriu n-a avut, deşi în familie are copii care l-ar putea ajuta să crească animale. Gliga Miron, de asemenea încadrat la C.F.R., soţia şi un fiu la fel încadraţi, deţinător de teren agricol, nu are nici un fel de animal. In aceeaşi situaţie este şi Varga Borta şi alţi deţinători de terenuri agricole. Nu ne referim aici la bătrîni, care nu mai pot face acest lucru ci la cetăţenii apţi de muncă, şi care în loc să crească animale mai bine valorifică iarba de pe fineţe sub formă de fin, la preţuri de asemenea destul de pipărate, sau o dau pentru păşunat, destul de scump, şi umblă apoi să se aprovizioneze cu produsele alimentare necesare prin diferite pieţe orăşeneşti. Considerăm bună iniţiativa biroului executiv al consiliului popular comunal de a sta de vorbă cu fiecare deţinător de teren agricol şi a-l obliga să crească animale conform planului de producţie înmînat fiecăruia în parte pe baza legilor în vigoare. Faptul că numărul de bovine în 1981 a crescut cu 15 iar la oi cu aproape 100 faţă de 1980 şi ca urmare a măsurilor luate, este o garanţie că la Stinceni se vor creşte un număr mai mare de animale, aducîndu-se o contribuţie mai însemnată la fondul centralizat al statului. In prezent, atenţia comitetului comunal de partid este îndreptată spre terminarea încheierii contractărilor pe 1982 la toate categoriile de produse, pînă la 15 martie. Faptul că au contractat 71 bovine, 53 de ovine, aproape 3.000 hl lapte, 13 tone de cartofi, peste 13.500 de ouă şi alte produse, sunt o garanţie că planul la contractări şi predare la fondul de stat pe 1982 în comuna Stînceni va fi realizat şi chiar depăşit. IOAN POP Sighişoara — aşezare cu adinei rezonanțe istorice... Control permanent pentru întărirea ordinii şi disciplinei, nici o îngăduinţă faţă de abateri! — Tovarăşă directoare Maria Suciu, cum a decurs acţiunea de aplicare şi schimbare a noilor preţuri cu amănuntul la produsele agroalimentare ce se desfac prin reţeaua comercială a I.C.S. Mărfuri alimentare din Tîrgu Mureş? — Acum după încheierea acestei acţiuni care a solicitat un mare volum de muncă din partea lucrătorilor noştri, apreciem că ea s-a desfăşurat aproape în totalitate cu măsurile de înscriere, etichetare şi afişare a noilor preţuri, precum şi cu prevederile de vînzare a mărfurilor alimentare. — Spuneaţi că acţiunea s-a desfăşurat aproape in totalitate cu indicaţiile primite, cu noile normative. Asta vrea să însemne că au fost şi cazuri de nerespectare a prevederilor Decretului Consiliului de Stat? — Realişti fiind şi judecind lucrurile în mod obiectiv, spun că unele produse au „scăpat“ din listele cu preţurile reactualizate. Cel mai neplăcut caz s-a întîmplat la magazinul „Aroma“. — Nu, vă rog, despre fapta lucrătoarelor de acolo nu discutăm, acum, vă invit să continuaţi. — In general, la schimbarea preţurilor vechi cu cele noi a a mers pe ideea grupării produselor pe sortimente, asta dat fiind, repet, volumul mare de muncă. Şi procedîndu-se aşa au apărut greşeli, necorelări de preţ. Unele, zic eu, neintenţionat. — Vă apăraţi propria ogradă? Sînteţi subiectivă? — Nu, nu, deloc. Dar parcă poţi să ştii că a fost chiar aşa? La magazinul din Aleea Carpaţi s-au omis 54 kilograme de zahăr, la magazinul nr. 18, str. 6 Martie, s-a greşit la stabilirea corectă a preţului la salariul de vară — 67 Iei în loc de 64, la magazinul nr. 8 din Remetea au inventariat totul perfect, dar n-au văzut produsele expuse în vitrină, la magazinul 23 „Litoral“ au rămas pe dinafară 11 borcane cu muştar, cîteva cu legume conservate, iar la alte unităţi n-au fost afişate preţurile la toate sortimentele de panificaţie. Sigur, lucrurile s-au îndreptat. Consider însă că nu trebuia să se întîmple aşa ceva. — Şi ca să nu mai apară asemenea „mărunţişuri" nenominalizate se impune şi de acum încolo exercitarea unui control sistematic pentru respectarea strictă a preţurilor, a dispoziţiilor legale, pentru prevenirea oricăr •ror abateri. In fapt este vorba de întărirea disciplinei de preturi şi, nu în ultimul rînd, a celei de muncă. Vom fi exigenţi cu toţi lucrătorii comerciali care se abat de la normele şi regulile generale de comerţ, nu vom tolera nici o abatere de la disciplină. In comitetul de partid, in consiliul oamenilor muncii am hotărît să acţionăm cu severitate împotriva celor care nu desfăşoară o activitate corectă, care se abat de la principiile eticii şi echităţii socialiste. Pînă acum, pe unii i-am mustrat, le-am dat avertisment sau cîte o sancţiune, ca apoi, după un timp, s-o luăm iarăşi de la capăt. Nu, evident, nu mai merge aşa, fiindcă fără un personal disciplinat nu ne vom putea realiza sarcinile mari pe care le avem faţă de cumpărători şi faţă de interesele întreprinderii. La prima abatere de la disciplină vom proceda la desfacerea contractului de muncă. Dorim să ne exprimăm şi pozitiv şi calitativ pe drumul onorării corecte a atribuţiilor, obligaţiilor şi răspunderilor ce ne revin. DORIN BORDA Cartofi la preîncolţire Ca unitate mare producătoare de cereale, plante tehnice şi altele, cooperativa agricolă din Sărmaşu este preocupată şi de obţinerea unor producţii timpurii şi de bună calitate. Astfel, aici se fac pregătiri pentru punerea la preîncolţire a necesarului de tuberculi ce vor fi plantaţi pe mai bine de 10 ha. Umbre pe cinste şi demnitate E plăcut şi reconfortant să intri în oricare întreprindere nouă sau care s-a dezvoltat cu fiecare an şi să observi o tot mai primenită atmosferă de creaţie, izbînzi temeinice şi mereu alte ţinte pe un drum în urcuş continuu, un drum al oamenilor pe care ei atacă noi şi complexe probleme tehnice şi economice. Pe un asemenea drum s-au clădit şi continuă să se dezvolte noi relaţii dintre oameni, întemeiate pe respect reciproc şi încredere, pe întrajutorare, pe îndeplinirea exemplară a obligaţiilor faţă de colectivitate. Se cuvine însă să relevăm că în climatul sănătos din întreprinderi mai sunt oameni, tot mai puţin la număr bineînţeles, care prin atitudinea lor încalcă într-un fel sau altul principiile care stau la baza relaţiilor dintr-o colectivitate; cinstea şi demnitatea, angajamentul luat şi cuvîntul de onoare dat, statornicia în muncă, grija faţă de avutul obştesc etc. De exemplu, Şerbănuţ I. după şcoala profesională a devenit un bun şi apreciat muncitor la întreprinderea de prelucrare a lemnului din Reghin (secţia articole sportive). Dar, pe cînd colegii de muncă, maiştrii din secţie vedeau în S. I. un om progresind pe drumul înaltei calificări în meseria aleasă şi practicată cu mult spor, el s-a hotărît să plece (influenţat şi de părinţi) într-un loc mai comod şi mai „bănos“ — şofer pe un şantier. După o vreme a revenit şi a insistat (împreună cu părinţii), să fie reprimit în secţia articole sportive şi ambarcaţiuni. ATITUDINI A fost înţeles şi reîncadrat în meseria lui iniţială. S-a angajat că va fi statornic, dar nu s-a ţinut de cuvînt. A plecat. Tot la volanul unui camion. Nu de mult şi-a manifestat din nou dorinţa să se întoarcă a doua oară la I.P.L. Cită nestatornicie la un tînăr! Cită uşurinţă şi neseriozitate faţă de oamenii cărora S. I. le-a promis că se va ţine de cuvînt şi-şi va onora obligaţiile asumate faţă de ei! Iată încă un exemplu de pătare a cinstei şi demnităţii. Un muncitor în vîrstă, de la F.C.M.A.C. din Luduş (veţi vedea de ce nu-i dăm numele), om cu experienţă, promotor al progresului tehnic, ani şi ani în şir s-a dovedit cinstit, corect şi disciplinat. Nu cu mult timp în urmă însă, este surprins că vrea să scoată din fabrică un aparat mare de pîrlit porcii, pe care-l confecţionase în timpul orelor de muncă, din materialele fabricii. (De ce nu l-o fi văzut nimeni cît a lucrat multe ore la el?) Conducerea fabricii dă dispoziţie să fie fotografiat cu aparatul în braţe, poza să fie pusă la colţul satiric al gazetei de perete. Omul refuză disperat, spunînd: „Desfaceţi-mi contractul de muncă, decît să apar în faţa colectivului ca un sustrăgător din avutul obştesc“. „Conducerea fabricii l-a înţeles, mi-a spus un inginer. Omul a fost ani de zile conştient şi i-am văzut durerea pentru gestul pe care l-a făcut“. L-am solicitat pe inginer să ne spună sincer, absolut sincer, dacă muncitorul despre care a fost vorba mai sus, alţii ca el, cu conştiinţa nepătată decenii la rînd, au-' fost solicitaţi uneori de către unele cadre de conducere să confecţioneze pentru X sau Y din afara întreprinderii, un obiect sau altul, pe cheltuiala fabricii. Inginerul, om cu funcţie de răspundere, a fost intr-adevăr foarte sincer şi a spus: „Da, au fost solicitaţi uneori, dar rar de tot“. Iată, aşadar, cum apar şi se produc fisuri în conştiinţa unor oameni, în atitudinea lor faţă de muncă şi de avutul obştesc. C. CROITORU * STEAUA ROȘIE PAjijNA 3 luita cărţii la sate • Duminică, 28 februarie s-au desfăşurat ultimele acţiuni organizate în cadrul „Lunii cărţii la sate“. La căminul cultural din Chendu Mare (Bălăuşeri) a avut loc o întilnire literară la care au participat poetul Székely János, prozatorul Gálfalvy György şi poetul Marko Bela. Intîlnirea a fost deschisă de Nagy Antal, secretar adjunct al comitetului comunal de partid. Invitaţii au citit din creaţiile lor. Elevii şcolii generale şi ansamblul artistic al copiilor din localitate au prezentat un program cultural. • Sîmbătă, cu ocazia încheierii festive a „Lunii cărţii la sate", în comuna Adămuş, satul Dimbău, au fost prezenţi în sala căminului cultural un mare număr de membri cooperatori, elevi şi cadre didactice. Cu acest prilej, Iacob Moldovan, secretar adjunct al comitetului comunal de partid, a deschis festivitatea vorbind despre transformarea socialistă a satului românesc, profesoara Török Ida a prezentat rezultatele obţinute in cadrul „Lunii cărţii la sate“, iar dr. Serafim Duicu, lector universitar, a vorbit despre marea răscoală de la 1907 oglindită în literatură. Prozatorul Katona Szabó István şi poetul Bartis Ferenc au citit din creaţiile proprii. Actori de la Institutul de teatru din Tîrgu Mureş au recitat poezii ilustrînd răscoala de la 1907. Viorel Puşcaş din partea UJECOOP Mureş a prezentat aspecte din munca cu cartea la sate, avînd totodată loc un fructuos dialog între cititori şi scriitorii prezenţi. Cooperativa din comună a organizat un bogat stand cuprinzînd cărţi social-politice, beletristice etc. Manifestarea se insde în cadrul etapei de masă a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Proces cinematografic Duminică dimineaţă, la cinematograful „Select“, în prezenţa unui public nu prea numeros (din păcate!), a avut loc un foarte interesant şi educativ proces cinematografic pe marginea filmului Ana şi „hoţul" realizat de Virgil Calotescu pe un scenariu de Francisc Munteanu. Completul de judecată a fost prezidat de procuroarea Otilia Boitan, rechizitoriul fiind susţinut de procurorul Lucian Chiriac. Cele cinci personaje importante ale filmului au fost interpretate cu succes, apelîndu-se din plin la improvizaţie (scenică, bineînţeles), de studenţi ai Institutului de teatru: Luminiţa Borta, Lucian Costin, Ion Zamfirescu, Gavril Pinte şi Călin Stanciu întreaga desfăşurare a procesului s-a constituit într-un moment de mare forţă educativă, o iniţiativă ce se cere continuată şi amplificată, şi pentru care cluburile întreprinderilor ar fi un loc ideal de depășurare ION MOISESCU