Steaua Roşie, iulie 1982 (Anul 34, nr. 153-179)
1982-07-01 / nr. 153
Autoritatea organizaţiei de partid rezultă din eficienţa propriilor acţiuni In relaţia directă cu activitatea politico-ideologică, rolul conducător al partidului se regăseşte materializat în cristalizarea unui sistem de forme şi metode. In condiţiile unei preocupări de ansamblu, de perfecţionare a întregului nostru sistem economicosocial, buna desfăşurare a procesului conducerii politice, inclusiv al conducerii procesului de educare politico-ideologică este direct legată de creşterea rolului conducător al organizaţiilor de partid. Referindu-se la acest aspect, Szabó Mihai, directorul Cabinetului pentru activitatea ideologică şi politico-educativă a Comitetului orăşenesc de partid Reghin, ne spunea: „O cerinţă a conducerii politice, a realizării rolului conducător al partidului este îndeplinirea în cele mai bune condiţiuni a menirii de coordonator al tuturor factorilor educaţionali. Atunci cînd vorbim de acest aspect avem în vedere că prin aceasta organizaţiile de partid din întreprinderile şi instituţiile oraşului nostru rezolvă atît probleme de natură organizatorică, cît şi pe cele care vizează conţinutul activităţii. Ca modalitate, coordonarea începe din faza programării activităţii şi se încheie cu realizarea unor acţiuni propuse. In acest cadru mă refer la un singur exemplu: formarea grupului de propagandişti ai Comitetului orăşenesc de partid a impus în primul rînd atragerea în rîndul lui a unor oameni bine pregătiţi politic şi profesional, dar, mai mult decît atît, coordonarea de ansamblu a activităţii lor, corelarea tematicii expunerilor şi conferinţelor pe care Ie fac în unităţile economice mai ales trebuie să răspundă rezolvării unor probleme cu care se confruntă oamenii muncii la locurile lor de muncă. In calitatea lor de coordonator al întregii activităţi, organizaţiile de partid au avut şi au grija pentru a asigura un echilibru a problemelor în munca politico-ideologică a propagandiştilor. La baza acestei munci ele au aşezat rezolvarea corespunzătoare a unor sarcini cu caracter economic — reducerea cheltuielilor de producţie, creşterea productivităţii muncii, autoutilarea, valorificarea materiilor refolosibile etc. — cu însuşirea de către oamenii muncii a documentelor de partid şi de stat, a educării lor în spiritul normelor eticii şi echităţii socialiste“. „In conducerea şi coordonarea activităţii politico-ideologice — ne spunea Delia Pod — secretara adjunctă a comitetului de partid de la întreprinderea de confecţii din Sighişoara — la noi se pleacă în general de la faptul că organizaţiile de partid sunt răspunzătoare direct de organizarea, desfăşurarea şi finalizarea unor acţiuni. De exemplu, de mai multă vreme comuniştii, în primul rînd cadrele de conducere s-au ocupat şi se ocupă de calificarea şi perfecţionarea tinerilor muncitori, de integrarea lor în producţie. E un proces greu şi complex, de durată mai lungă, dar dacă fiecare îşi face datoria cu răspundere, rezultatele nu întîrzie să se vadă: tot mai mulţi tineri care cîndva lucrau sub normă au ajuns nu numai să şi-o realizeze zi de zi, ci să o şi depăşească“. C. CROITORU VIAŢA DE PARTID Secerişul orzului (Urmare din pag. 1) pentru combineri numai în momentul cînd nu se mai vede, iar pentru cei de la transporturi numai atunci cînd pe cîmp nu mai rămîne nimic din produsele rezultate la seceriş. Lucrările de secerat, balotat și eliberat terenul se succed îndeaproape, astfel că aici s-au şi putut însămînţa primele culturi duble pentru furaj. Activitate exemplară se desfăşoară în lanurile de orz ale întreprinderii agricole de stat din Seuca. Ca şi în anul trecut, aici eliberarea terenului şi însămînţarea lui cu plante furajere urmează îndeaproape combinele. Aşa se face că, deşi secerişul a început doar de luni, miercuri erau însămînţate deja 50 ha cu culturi succesive. IN ACEASTA SAPTAMÎNA tot ORZUL VA FI IN HAMBARE Activul consiliului unic agroindustrial Tîrnăveni, toate cadrele de la S.M.A. sunt zilnic în unităţi, în formaţiile de lucru. Ca urmare, secerişul a început aproape peste tot şi s-a intrat deja în ritmurile zilnice prevăzute. Tovarăşul inginer Petru Mărginean, directorul S.M.A., care tocmai s-a întors din raidul întreprins pe la combine, ne relatează: — Toate combinele sunt la această dată în lanurile de ora — 52 în C.A.P. şi 20 în I.A.S. Se lucrează efectiv în 8 C.A.P. din 9 cate compun consiliul nostru. Combinele de la secţia Cuştelnic, unde lanurile nu sunt încă coapte, le-am adus la C.A.P. Găneşti, astfel că aici se lucrează cu 11 combine grupate în două lanuri şi sunt supravegheate de inginerul şef Iulian Frăţilă. Foarte bine se lucrează şi la Deal, care are în lanuri 9 combine. Aici am remarcat buna organizare a activităţii de transport asigurată de inginerul şef Vasile Medrea. Ca urmare, de la această cooperativă s-au livrat şi depozitat deja 520 tone de orz, cu 70 de tone mai mult decît s-a prevăzut. Ne străduim să asigurăm peste tot evitarea decalajelor între seceriş şi eliberarea terenului, să transportăm imediat paiele din cîmp şi să le depozităm în fermele zootehnice. Cele 25 de prese de balotat, din care jumătate au fost transformate să lege cu sfoară, funcţionează bine. Transportul baloţilor se face în primele ore ale dimineţii cu toate mijloacele de transport existente, iar peste zi cu 12 remorci prevăzute cu echipamente de mărire a capacităţii de încărcare. Pînă miercuri în consiliul nostru s-au secerat 500 ha și dacă timpul nu ne va opri vom termina lucrul pe toate 1.460 ha cultivate, încă în această săptămînă. Blocuri ceramice realizate suplimentar (Urmare din pag. I) se pare să nu se lucreze duminica. Prin aceasta se economisesc lunar 80.000 mc gaze naturale şi 4.300 kWh energie electrică, în timp ce capacitatea de producţie, numai a secţiei din Mureşeni, creşte la nivel de an, cu circa 200.000 bucăţi blocuri ceramice. La acţiunile prezentate se mai adaugă şi măsurile de organizare şi aprovizionare mai judicioasă a locurilor de muncă, realizarea din fonduri proprii a două tuneluri, inlăturindu-se astfel locul îngust la uscarea produselor, iar, ca urmare a izolării mai bune a instalaţiilor de uscare, pe ele s-au putut amenaja sere în care se cultivă legume pentru muncitorii întreprinderii. Eficienţa acţiunilor şi măsurilor întreprinse la nivel de fabrică este dintre cele mai bune. Cînd facem această apreciere avem în vedere că în anul 1982 cu aceleaşi capacităţi, forţă de muncă şi consumuri specifice de energie electrică şi carburanţi se vor produce suplimentar 5 milioane bucăţi blocuri ceramice în echivalent, ceea ce dovedeşte că gîndirea tehnică, soluţiile şi tehnologiile noi dau rezultatele scontate, fapt care îndeamnă şi in continuare la valorificarea ideilor novatoare, purtătoare de progres tehnic. Dealtfel, şi sporurile de producţie obţinute în semestrul I, aproape un milion de lei la producţia marfă, 1.250.000 bucăţi blocuri ceramice în echivalent, 2,1 blocuri din beton cu agregate uşoare, 4.600 mc granulit, produse electroceramice în valoare de 520.000 lei, piese de schimb însumînd 480.000 lei etc., sunt tot rodul folosirii superioare a capacităţilor de producţie, a utilajelor, combustibililor şi energiei electrice, depăşiri care în semestrul II vor fi cel puțin dublate în timp ce con'Mmu «••-? getice vor fi sub cotele alocate. 1 STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Creşterea producţiei zootehnice — obiectiv de primă importanţă al lucrătorilor din agricultură Mai multa operativitate în modernizarea fermelor îmbunătăţirea continuă a activităţii din zootehnie şi obţinerea unor producţii corespunzătoare trebuie să rămînă tot timpul în atenţia conducătorilor de unităţi şi a specialiştilor. Acum cînd majoritatea animalelor se află în tabere pe păşuni, iar grajdurile au rămas goale, în toate fermele trebuie să se acţioneze pentru crearea unor condiţii mai bune de muncă pentru lucrători, de adăpostire şi confort sporit pentru animale, de aplicare a tehnologiilor stabilite pentru perioada de stabulaţie. După cum se ştie, multe din rezultatele slabe din iarna trecută pe linia realizării producţiei şi a prevenirii îmbolnăvirilor şi pierderilor din efective s-au datorat în mare parte faptului că adăposturile din multe ferme nu au fost pregătite corespunzător destinaţiei ce li s-a dat, nu au fost confortabile şi igienice. Noua stabulaţie trebuie să înceapă în condiţii total schimbate. Serviciul de specialitate din Direcţia agricolă judeţeană a reactualizat planurile de modernizare a fermelor zootehnice şi a stabilit lucrările ce urmează să se execute pînă în toamnă în fiecare adăpost. Au avut loc discuţii cu inginerii zootehnişti de la consiliile unice agroindustriale pe marginea programelor întocmite şi a modului cum trebuie să se acţioneze şi să se rezolve fiecare situaţie în parte. Lucrurile sunt acum lămurite. In toate fermele şi brigăzile cu sector bovin trebuie să se treacă urgent la amenajarea grajdurilor cu destinaţie pentru maternităţi, creşe de viţei şi sectoare de viţele de reproducţie, la introducerea elementelor de mecanizare acolo unde condiţiile permit acest lucru şi în mod obligatoriu la introducerea apei în sistem de alimentare cu nivel constant. Planurile de modernizare mai prevăd asanarea incintelor, construcţii de padocuri şi platforme de furaje, silozuri, fînare etc. Unităţile cooperatiste din componenţa consiliului unic agroindustrial Ruşii Munţi întrunesc condiţii din cele mai bune pentru dezvoltarea zootehniei şi obţinerea unor producţii bune. Ceea ce a lipsit şi lipseşte încă în aproape toate unităţile sunt tocmai obiectivele ce se vor înfăptui acum în cadrul programului de modernizare. — In unităţile din această parte a judeţului, fie spune tovarăşul inginer Liviu Rotaru, zootehnist în cadrul consiliului agroindustrial, sunt multe lucruri de făcut pentru că, practic, ani de zile nu a existat preocupare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi sporirea confortului în adăposturi. In sectorul bovin nu pot fi aplicate tehnologii corespunzătoare dacă nu separăm şi nu specializăm puţin activităţile şi sectoarele. In primul rînd, din fondul existent de adăposturi, trebuie să amenajăm grajduri pentru creşe, grajduri pentru maternităţi şi pentru viţele de reproducţie, astfel încît în fiecare din ele să putem aplica tehnologiile specifice. Avem nevoie de maternităţi şi creşe la C.A.P. Ruşii Munţi, Văleni, Vătava, Rîpa, Dumbrava. Apa potabilă o avem introdusă în aproape toate grajdurile, dar trebuie să instalăm adăpători cu nivel constant, altfel eficienţa nu e întreagă. Avem de făcut platforme de furajare şi alte utilităţi. — Cum staţi cu finanţarea şi cu materialele necesare ? — Toate unităţile au depus documentaţiile pentru deschiderea finanţării. Conducerile cooperativelor agricole sunt preocupate acum de procurarea materialelor necesare. O parte din ele se asigură din resurse locale. La Petriş şi Aluniş avem două joagăre cu care să prelucrăm lemnul necesar, iar întreprinderea de pajişti poate ajuta unităţile cu o parte din cărămida necesară. — Cum sunt sprijinite cooperativele agricole în această acţiune de către unităţile patronatoare ? — Cooperativa agricolă din Aluniş beneficiază de un ajutor substanţial din partea întreprinderii ILEFOR din Reghin. Aici, echipe specializate lucrează la modernizarea unui grajd de vaci cu lapte prin Introducerea mecanizării evacuării dejecţiilor şi a mulsului mecanic, se introduc adăpători cu nivel constant, un alt grajd se amenajează pentru creşa şi sector de viţele. La Vătava şi Dumbrava lucrătorii de la întreprinderea de pajişti din Reghin au executat lucrări de introducere a apei. La Rîpa a lucrat bine cooperativa „Lemna-Metal“ din Reghin. Este slabă contribuţia U.J.C.C. la cooperativa agricolă din Ruşii Munţi. Noi aşteptăm ca unităţile patronatoare să-şi intensifice sprijinul. M. MOCEANU DOAR „NEŞANSA" ?! Se zice că pomul după roade se cunoaşte, iar omul după fapte. După faptele lui se cunoaşte şi Vasile Cozoş din Rîciu. Veşnic ca o frunză-n vînt, mereu în „căutarea“ altui loc de muncă, mereu bîntuit de dorul de ducă, singura lui ambiţie demnă de luat în seamă rămîne goana după cîştig nemuncit şi îndepărtarea, cu încăpăţînare, de situarea pe temeiul cinstei. „Păcat de el— zicea un bătrîn din Rîciu. Băiat tînăr, în plină putere de muncă, umblă toată ziulica teleleu, practică jocurile de noroc, colecţionează amenzi pentru călătorii frauduloase. E tînăr, cine n-ar putea face, dacă ar vrea, bineînţeles, să muncească !“. ÎN JURUL UNUI CONTAINER După îndelungate dispute în jurul unui container pentru resturi menajere, după numeroase reclamaţii şi adrese care, se ştie, răpesc timp preţios şi macină nervi, s-a ajuns, în sfîrşit, la o soluţie de conciliere şi se părea că în blocul nr. 6 de pe str. Mimozelor e bună pace. Locul containerului cu pricina a fost stabilit definitiv, cel puţin aşa i i s-a comunicat, aşa că totul a intrat în normal. Cuiva, insă, nu-i prea plac lucrurile o dată făcute bine şi vrînd cu orice preț să iasă din anonimat, trebuie neapărat să mai învolbure apele. Mai zilele trecute Silvia Beteagu, o femeie vîrstnică și văduvă, se plîn găz^^^uzice gea că i-a venit cuiva „ideea“ de a da o dispoziţie să schimbe locul dinainte stabilit şi să-i aşeze containerul „aproape de geam“. Nedumerirea şi nemulţumirea ei l-ar fi supărat pe un lucrător de-al salubrităţii, care i-ar fi răspuns retezat şi impertinent: „Dacă nu-ţi place, n-ai decît să te muţi !“ Frumos răspuns, n-avem ce zice! Cu ce drept ? Oare chiar să nu se găsească un ac pentru cojocul nărăviţilor abuzivi ? DIN MILA PUBLICA Neplăcîndu-i, probabil, strada Horticultorilor din Blaj, s-a mutat la Tîrnăveni pe în stradă ceva mai veselă — Rîndunelelor — unde repede i-a mers buhul, iar porecla „Călăul“ a făcut ocolul tuturor cartierelor. „Am 64 de ani, merg pe 65 — zice Vaier Stoica — eu sînt născut în 1918... De lucrat, am lucrat cînd şi cum S-a nimerit, pe la Copşa, Tîrnăveni, Mediaş, puţin nu-i vorbă ... Nu, eu nu robăleam, aşa că...“ în primul rînd, o explicaţie: „a robăli“ înseamnă, în argou, a fura. Aşadar, Vaier Stoica cerşea. Era mai simplu. Sănătos tun, amînînd sine die hotărîrea de a munci, s-a obişnuit să întindă mîna la colţ, trăind din mila publică. Talente de actor: plîns şi ris la comandă, cîntece de nuntă, de mort... Cum devine cazul ? Pare chiar nemulţumit: „Nu iese, dom’le, cine ştie ce, uneori, acolo, 50—60 de lei pe zi !“ Invăţînd bine, cu exces de umilinţă, lecţia capului plecat, automutilîndu-se pentru a stârni mila, a ajuns la anii părului alb să nu-şi mai poată duce capul şi mîna în poziţia normală. Chiar şi mersul îi trădează acum... îndeletnicirea ! Pentru... revenire poate îi va fi suficientă luna de detenţie la care a fost condamnat mai zilele trecute. Rubrică realizată de LAZAR LAZARIU Autoconducere — autoaprovizîonare Folosirea oricărei mici suprafeţe de pămînt a devenit, la Rîciu, o realitate incontestabilă. Aceasta denotă o preocupare permanentă şi exigentă a comitetului comunal de partid, a cetăţenilor, de a întreprinde totul pentru ca programul comunal de autoaprovizîonare să fie îndeplinit integral. Alături de preocupările mari ale unităţilor agricole, ale tuturor instituţiilor, se cere evidenţiată şi preocuparea pentru autoaprovizîonare a cadrelor de conducere din comună, a intelectualilor care, după orele de program, desfăşoară o susţinută activitate pe micile loturi legumicole. Aparatul de fotografiat a reţinut o imagine din frumoasa grădină de legume a dispensarului medical, unde dr. Szep Ilona, asistenta de laborator Elena Sfîrîiac şi sora medicală Susana Florea îşi aduc o mare contribuţie la întreţinerea zarzavaturilor. Text şi foto: MIHAI r^CAI