Steaua Roşie, iulie 1982 (Anul 34, nr. 153-179)

1982-07-01 / nr. 153

Autoritatea organizaţiei de partid rezultă din eficienţa propriilor acţiuni In relaţia directă cu activita­tea politico-ideologică, rolul con­ducător al partidului se regăseşte materializat în cristalizarea unui sistem de forme şi metode. In condiţiile unei preocupări de an­samblu, de perfecţionare a în­tregului nostru sistem economico­­social, buna desfăşurare a proce­sului conducerii politice, inclusiv al conducerii procesului de edu­care politico-ideologică este di­rect legată de creşterea rolului conducător al organizaţiilor de partid. Refe­­rindu-se la a­­cest aspect, Szabó Mihai, directorul Ca­binetului pen­tru activitatea ideologică şi politico-educativă a Comitetului orăşenesc de partid Reghin, ne spunea: „O cerinţă a conducerii politice, a realizării rolului conducător al partidului este îndeplinirea în cele mai bu­ne condiţiuni a menirii de coor­donator al tuturor factorilor e­­ducaţionali. Atunci cînd vorbim de acest aspect avem în vedere că prin aceasta organizaţiile de partid din întreprinderile şi in­stituţiile oraşului nostru rezolvă atît probleme de natură organi­zatorică, cît şi pe cele care vi­zează conţinutul activităţii. Ca modalitate, coordonarea începe din faza programării activităţii şi se încheie cu realizarea unor acţiuni propuse. In acest cadru mă refer la un singur exemplu: formarea grupului de propagan­dişti ai Comitetului orăşenesc de partid a impus în primul rînd atragerea în rîndul lui a unor oa­meni bine pregătiţi politic şi pro­fesional, dar, mai mult decît atît, coordonarea de ansamblu a acti­vităţii lor, corelarea tematicii ex­punerilor şi conferinţelor pe care Ie fac în unităţile economice mai ales trebuie să răspundă rezol­vării unor probleme cu care se confruntă oamenii muncii la lo­curile lor de muncă. In calita­tea lor de coordonator al întregii activităţi, organizaţiile de partid au avut şi au grija pentru a asi­gura un echilibru a problemelor în munca politico-ideologică a propagandiştilor. La baza acestei munci ele au aşezat rezolvarea corespunzătoare a unor sarcini cu caracter economic — reducerea cheltuielilor de producţie, creşte­rea producti­vităţii mun­cii, autoutila­­rea, valorifica­rea materiilor refolosibile etc. — cu însuşi­rea de către oamenii muncii a documentelor de partid şi de stat, a educării lor în spiritul normelor eticii şi echităţii socia­liste“. „In conducerea şi coordonarea activităţii politico-ideologice — ne spunea Delia Pod — secretara adjunctă a comitetului de partid de la întreprinderea de confec­ţii din Sighişoara — la noi se pleacă în general de la faptul că organizaţiile de partid sunt răs­punzătoare direct de organizarea, desfăşurarea şi finalizarea unor acţiuni. De exemplu, de mai mul­tă vreme comuniştii, în primul rînd cadrele de conducere s-au ocupat şi se ocupă de calificarea şi perfecţionarea tinerilor munci­tori, de integrarea lor în produc­ţie. E un proces greu şi complex, de durată mai lungă, dar dacă fiecare îşi face datoria cu răs­pundere, rezultatele nu întîrzie să se vadă: tot mai mulţi tineri care cîndva lucrau sub normă au ajuns nu numai să şi-o realizeze zi de zi, ci să o şi depăşească“. C. CROITORU VIAŢA DE PARTID Secerişul orzului (Urmare din pag. 1) pentru combineri numai în mo­mentul cînd nu se mai vede, iar pentru cei de la transporturi nu­mai atunci cînd pe cîmp nu mai rămîne nimic din produsele re­zultate la seceriş. Lucrările de se­cerat, balotat și eliberat terenul se succed îndeaproape, astfel că aici s-au şi putut însămînţa pri­mele culturi duble pentru furaj. Activitate exemplară se desfăşoa­ră în lanurile de orz ale între­prinderii agricole de stat din Seuca. Ca şi în anul trecut, aici eliberarea terenului şi însămîn­­ţarea lui cu plante furajere ur­mează îndeaproape combinele. Aşa se face că, deşi secerişul a început doar de luni, miercuri erau însămînţate deja 50 ha cu culturi succesive. IN ACEASTA SAPTAMÎNA tot ORZUL VA FI IN HAMBARE Activul consiliului unic agro­industrial Tîrnăveni, toate cadre­le de la S.M.A. sunt zilnic în u­­nităţi, în formaţiile de lucru. Ca urmare, secerişul a început a­­proape peste tot şi s-a intrat de­ja în ritmurile zilnice prevăzute. Tovarăşul inginer Petru Mărgi­nean, directorul S.M.A., care tocmai s-a întors din raidul între­prins pe la combine, ne rela­tează: — Toate combinele sunt la a­ceastă dată în lanurile de ora — 52 în C.A.P. şi 20 în I.A.S. Se lucrează efectiv în 8 C.A.P. din 9 cate compun consiliul nostru. Combinele de la secţia Cuştelnic, unde lanurile nu sunt încă coapte, le-am adus la C.A.P. Găneşti, ast­fel că aici se lucrează cu 11 com­bine grupate în două lanuri şi sunt supravegheate de inginerul şef Iulian Frăţilă. Foarte bine se lucrează şi la Deal, care are în lanuri 9 combine. Aici am re­marcat buna organizare a activi­tăţii de transport asigurată de in­ginerul şef Vasile Medrea. Ca ur­mare, de la această cooperativă s-au livrat şi depozitat deja 520 tone de orz, cu 70 de tone mai mult decît s-a prevăzut. Ne stră­duim să asigurăm peste tot evi­tarea decalajelor între seceriş şi eliberarea terenului, să transpor­tăm imediat paiele din cîmp şi să le depozităm în fermele zoo­tehnice. Cele 25 de prese de balo­tat, din care jumătate au fost transformate să lege cu sfoară, funcţionează bine. Transportul baloţilor se face în primele ore ale dimineţii cu toate mijloacele de transport existente, iar peste zi cu 12 remorci prevăzute cu e­­chipamente de mărire a capaci­tăţii de încărcare. Pînă miercuri în consiliul nostru s-au secerat 500 ha și dacă timpul nu ne va opri vom termina lucrul pe toate 1.460 ha cultivate, încă în a­­ceastă săptămînă. ­ Blocuri ceramice realizate suplimentar (Urmare din pag. I) se pare să nu se lucreze dumini­ca. Prin aceasta se economisesc lunar 80.000 mc gaze naturale şi 4.300 kWh energie electrică, în timp ce capacitatea de producţie, numai a secţiei din Mureşeni, creşte la nivel de an, cu circa 200.000 bucăţi blocuri ceramice. La acţiunile prezentate se mai adaugă şi măsurile de organizare şi aprovizionare mai judicioasă a locurilor de muncă, realizarea din fonduri proprii a două tune­luri, inlăturindu­-se astfel locul îngust la uscarea produselor, iar, ca urmare a izolării mai bune a instalaţiilor de uscare, pe ele s-au putut amenaja sere în care se cultivă legume pentru muncito­rii întreprinderii. Eficienţa acţiunilor şi măsuri­lor întreprinse la nivel de fabri­că este dintre cele mai bune. Cînd facem această apreciere a­­vem în vedere că în anul 1982 cu aceleaşi capacităţi, forţă de muncă şi consumuri specifice de energie electrică şi carburanţi se vor produce suplimentar 5 mili­oane bucăţi blocuri ceramice în echivalent, ceea ce dovedeşte că gîndirea tehnică, soluţiile şi teh­nologiile noi dau rezultatele scon­tate, fapt care îndeamnă şi in continuare la valorificarea ideilor novatoare, purtătoare de progres tehnic. Dealtfel, şi sporur­ile de producţie obţinute în semestrul I, aproape un milion de lei la producţia marfă, 1.250.000 bucăţi blocuri ceramice în echivalent, 2,1 blocuri din beton cu agrega­te uşoare, 4.600 mc granulit, pro­duse electroceramice în valoare de 520.000 lei, piese de schimb însumînd 480.000 lei etc., sunt tot rodul folosirii superioare a capa­cităţilor de producţie, a utilaje­lor, combustibililor şi energiei electrice, depăşiri care în semes­trul II vor fi cel puțin dublate în timp ce con'Mmu «••-? getice vor fi sub cotele alocate. 1 STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Creşterea producţiei zootehnice — obiectiv de primă importanţă al lucrătorilor din agricultură Mai multa operativitate în modernizarea fermelor îmbunătăţirea continuă a acti­vităţii din zootehnie şi obţinerea unor producţii corespunzătoare trebuie să rămînă tot timpul în atenţia conducătorilor de unităţi şi a specialiştilor. Acum cînd ma­joritatea animalelor se află în tabere pe păşuni, iar grajdurile au rămas goale, în toate fermele trebuie să se acţioneze pentru crearea unor condiţii mai bune de muncă pentru lucrători, de a­­dăpostire şi confort sporit pen­tru animale, de aplicare a tehno­logiilor stabilite pentru perioada de stabulaţie. După cum se ştie, multe din rezultatele slabe din iarna trecută pe linia realizării producţiei şi a prevenirii îmbol­năvirilor şi pierderilor din efec­tive s-au datorat în mare parte faptului că adăposturile din mul­te ferme nu au fost pregătite co­respunzător destinaţiei ce li s-a dat, nu au fost confortabile şi igienice. Noua stabulaţie trebuie să înceapă în condiţii total schim­bate. Serviciul de specialitate din Direcţia agricolă judeţeană a re­actualizat planurile de moderni­zare a fermelor zootehnice şi a stabilit lucrările ce urmează să se execute pînă în toamnă în fie­care adăpost. Au avut loc discu­ţii cu inginerii zootehnişti de la consiliile unice agroindustriale pe marginea programelor întocmite şi a modului cum trebuie să se acţioneze şi să se rezolve fiecare situaţie în parte. Lucrurile sunt acum lămurite. In toate fermele şi brigăzile cu sector bovin tre­buie să se treacă urgent la ame­najarea grajdurilor cu destinaţie pentru maternităţi, creşe de vi­ţei şi sectoare de viţele de re­producţie, la introducerea ele­mentelor de mecanizare acolo un­de condiţiile permit acest lucru şi în mod obligatoriu la introdu­cerea apei în sistem de alimenta­re cu nivel constant. Planurile de modernizare mai prevăd asanarea incintelor, construcţii de pado­curi şi platforme de furaje, silo­zuri, fînare etc. Unităţile cooperatiste din com­ponenţa consiliului unic agroin­dustrial Ruşii Munţi întrunesc condiţii din cele mai bune pentru dezvoltarea zootehniei şi obţine­rea unor producţii bune. Ceea ce a lipsit şi lipseşte încă în aproa­pe toate unităţile sunt tocmai o­­biectivele ce se vor înfăptui a­­cum în cadrul programului de modernizare. — In unităţile din această par­te a judeţului, fie spune tovarăşul inginer Liviu Rotaru, zootehnist în cadrul consiliului agroindus­trial, sunt multe lucruri de făcut pentru că, practic, ani de zile nu a existat preocupare pentru îm­bunătăţirea condiţiilor de muncă şi sporirea confortului în adăpos­turi. In sectorul bovin nu pot fi aplicate tehnologii corespunzătoa­re dacă nu separăm şi nu specia­lizăm puţin activităţile şi sectoa­rele. In primul rînd, din fondul existent de adăposturi, trebuie să amenajăm grajduri pentru creşe, grajduri pentru maternităţi şi pentru viţele de reproducţie, ast­fel încît în fiecare din ele să putem aplica tehnologiile specifi­ce. Avem nevoie de maternităţi şi creşe la C.A.P. Ruşii Munţi, Vă­leni, Vătava, Rîpa, Dumbrava. A­­pa potabilă o avem introdusă în aproape toate grajdurile, dar tre­buie să instalăm adăpători cu ni­vel constant, altfel eficienţa nu e întreagă. Avem de făcut platfor­me de furajare şi alte utilităţi. — Cum staţi cu finanţarea şi cu materialele necesare ? — Toate unităţile au depus do­cumentaţiile pentru deschiderea finanţării. Conducerile cooperati­velor agricole sunt preocupate a­­cum de procurarea materialelor necesare. O parte din ele se asi­gură din resurse locale. La Petriş şi Aluniş avem două joagăre cu care să prelucrăm lemnul nece­sar, iar întreprinderea de pajişti poate ajuta unităţile cu o parte din cărămida necesară. — Cum sunt sprijinite coopera­tivele agricole în această acţiune de către unităţile patronatoare ? — Cooperativa agricolă din A­­luniş beneficiază de un ajutor substanţial din partea întreprin­derii ILEFOR din Reghin. Aici, echipe specializate lucrează la modernizarea unui grajd de vaci cu lapte prin Introducerea meca­nizării evacuării dejecţiilor şi a mulsului mecanic, se introduc a­­dăpători cu nivel constant, un alt grajd se amenajează pentru creşa şi sector de viţele. La Vătava şi Dumbrava lucrătorii de la între­prinderea de pajişti din Reghin au executat lucrări de introduce­re a apei. La Rîpa a lucrat bine cooperativa „Lemna-Metal“ din Reghin. Este slabă contribuţia U.J.C.C. la cooperativa agricolă din Ruşii Munţi. Noi aşteptăm ca unităţile patronatoare să-şi in­tensifice sprijinul. M. MOCEANU DOAR „NEŞANSA" ?! Se zice că pomul după roade se cunoaşte, iar omul după fapte. După faptele lui se cunoaşte şi Vasile Cozoş din Rîciu. Veşnic ca o frunză-n vînt, mereu în „căutarea“ altui loc de muncă, mereu bîntuit de dorul de ducă, singura lui ambiţie demnă de luat în seamă rămîne goana du­pă cîştig nemuncit şi îndepărta­rea, cu încăpăţînare, de situarea pe temeiul cinstei. „Păcat de el­­— zicea un bătrîn din Rîciu. Bă­iat tînăr, în plină putere de mun­că, umblă toată ziulica teleleu, practică jocurile de noroc, colec­ţionează amenzi pentru călătorii frauduloase. E tînăr, cine n-ar pu­tea face, dacă ar vrea, bineînţe­les, să muncească !“. ÎN JURUL UNUI CONTAINER După îndelungate dispute în jurul unui container pentru res­turi menajere, după numeroase reclamaţii şi adrese care, se ştie, răpesc timp preţios şi macină nervi, s-a ajuns, în sfîrşit, la o soluţie de conciliere şi se părea că în blocul nr. 6 de pe str. Mi­mozelor e bună pace. Locul con­tainerului cu pricina a fost sta­bilit definitiv, cel puţin aşa i i s-a comunicat, aşa că totul a in­trat în normal. Cuiva, insă, nu-i prea plac lucrurile o dată făcute bine şi vrînd cu orice preț să ia­să din anonimat, trebuie neapărat să mai învolbure apele. Mai zi­lele trecute Silvia Beteagu, o fe­meie vîrstnică și văduvă, se plîn­­ găz^^^uzice gea că i-a venit cuiva „ideea“ de a da o dispoziţie să schimbe locul dinainte stabilit şi să-i aşe­ze containerul „aproape de geam“. Nedumerirea şi nemulţumirea ei l-ar fi supărat pe un lucrător de-al salubrităţii, care i-ar fi răspuns retezat şi impertinent: „Dacă nu-ţi place, n-ai decît să te muţi !“ Frumos răspuns, n-avem ce zice! Cu ce drept ? Oare chiar să nu se găsească un ac pentru cojocul nărăviţilor a­­buzivi ? DIN MILA PUBLICA Neplăcîndu-i, probabil, strada Horticultorilor din Blaj, s-a mu­tat la Tîrnăveni pe în stradă ceva mai veselă — Rîndunelelor — un­de repede i-a mers buhul, iar porecla „Călăul“ a făcut ocolul tuturor cartierelor. „Am 64 de ani, merg pe 65 — zice Vaier Stoica — eu sînt născut în 1918... De lucrat, am lucrat cînd şi cum S-a nimerit, pe la Copşa, Tîrnă­veni, Mediaş, puţin nu-i vorbă ... Nu, eu nu robăleam, aşa că...“ în primul rînd, o explicaţie: „a robăli“ înseamnă, în argou, a fu­ra. Aşadar, Vaier Stoica cerşea. Era mai simplu. Sănătos tun, a­­mînînd sine die hotărîrea de a munci, s-a obişnuit să întindă mîna la colţ, trăind din mila pu­blică. Talente de actor: plîns şi ris la comandă, cîntece de nun­tă, de mort... Cum devine ca­zul ? Pare chiar nemulţumit: „Nu iese, dom’le, cine ştie ce, uneori, acolo, 50—60 de lei pe zi !“ Invă­­ţînd bine, cu exces de umilinţă, lecţia capului plecat, automutilîn­­du-se pentru a stârni mila, a a­­juns la anii părului alb să nu-şi mai poată duce capul şi mîna în poziţia normală. Chiar şi mersul îi trădează acum... îndeletnici­rea ! Pentru... revenire poate îi va fi suficientă luna de detenţie la care a fost condamnat mai zi­lele trecute. Rubrică realizată de LAZAR LAZARIU Autoconducere — autoaprovizîonare Folosirea oricărei mici supra­feţe de pămînt a devenit, la Rî­ciu, o realitate incontestabilă. A­­ceasta denotă o preocupare per­manentă şi exigentă a comitetu­lui comunal de partid, a cetăţe­nilor, de a întreprinde totul pen­tru ca programul comunal de autoaprovizîonare să fie îndepli­nit integral. Alături de preocu­pările mari ale unităţilor agrico­le, ale tuturor instituţiilor, se ce­re evidenţiată şi preocuparea pentru autoaprovizîonare a ca­drelor de conducere din comună, a intelectualilor care, după orele de program, desfăşoară o susţi­nută activitate pe micile loturi legumicole. Aparatul de fotografiat a reţi­nut o imagine din frumoasa gră­dină de legume a dispensarului medical, unde dr. Szep Ilona, a­­sistenta de laborator Elena Sfî­­rîiac şi sora medicală Susana Florea îşi aduc o mare contribu­ţie la întreţinerea zarzavaturilor. Text şi foto: MIH­AI r^CAI

Next