Steaua Roşie, august 1982 (Anul 34, nr. 180-204)

1982-08-01 / nr. 180

Canale pe valea Şesului Draglinişti şi excavatorişti continuă să croiască noi ca­nale, să le adîncească pe cele existente pentru a reda pă­mîntului puterea de fertili­­tate. Intr-o asemenea iposta­ză a fost surprins de obiec­tivul aparatului de fotografiat şi excavatoristul Iacob Mol­dovan de la I.U.T.I.F.P.E.C. Mureş care lucrează pe valea pîrîului Şes ce aparţine de cooperativa agricolă Dîmbu. Cu puternica-i maşină, el scoate la o lansare cste un metru cub de pămînt din al­bia colmatată. Treptat tere­nurile işi vor recăpăta pute­rea de producţie şi vor rodii din­ belşug. In fiecare lună acest harnic excavato­­rist, împreună cu ajutorul său Cicofalvi Dominic, uce­nic la locul de muncă, ambii din Mădăraş, scot lunar din albia pîrîului intre 4.500— 5.000 metri cubi de pămînt. De la Ioan Roşea, preşedin­tele cooperativei agricole, a­­flăm că cele 141 de hectare cuprinse în planul de îmbu­nătăţiri funciare, în acest an vor fi finalizate. Se vor reda, astfel, în circuitul agricol noi suprafeţe de teren mănos ca­re era la un pas de înmlăşti­­nare. REMUS CAMPEAN C.A.P. Dîmbu „Lumea plantelor“ Varietatea şi bogăţia fondului de carte din biblioteca Teleki- Bolyai precum şi structura en­ciclopedică a acestuia permit organizarea unor microexpoziţii tematice de larg interes şi ine­fabile valori atractive. Expoziţia „Lumea plantelor“ încearcă să prezinte publicului doar o parte din colecţia de cărfi, atlase fi albume ce confin planşe cu plante din lumea întreagă. De reţinut fi de admirat este faptul că la această expoziţie de carte veche ilustraţiile fi plan­şele albumelor fi atlaselor ex­puse sunt colorate cu mina. Este uluitoare execuţia lor care res­pectă precizia şi exactitatea şti­inţei, acurateţea artei şi minu­ţia artizanului. Referindu-ne la acelea din expoziţie, trebuie să remarcăm faptul că printre cele mai vechi, de fapt cea mai veche este plan­şa datată 1616, cea mai recentă fiind din 1806. "Curiozitatea şi in­teresul dobindesc o îndreptăţită satisfacţie în faţa vitrinei cu ra­rităţi unde avem expuse cele mai vechi lucrări şi tratate de botanică din biblioteca noastră, vestite opere ale botaniştilor străini şi români, de care ne des­part aproape o jumătate de mi­leniu. Intre acestea, a căror autori şi titluri constituie un prilej de mîndrie pentru orice bibliotecă din lume care le-ar poseda, amintim: un incunabul al lui Caius Plinius Secundus, „Historia naturalis“ — Veneţia, 1491; „Historia naturalis planta­­rum“ — Lyon, 1586; vestitele lu­crări ale lui Karl Linné — „Sys­­tema naturae“ și „Species plan­­tarum“. Un singur nume și titlu­ mai finem să adăugăm aici și a­­nume cel al lui Benkö Josephus cu „Nomenclatura Botanica“, manuscris din anii 1700, cu de­numiri în patru limbi: latină, germană, română și maghiară. Uf, ce năduf! ORIZONTAL: 1) Ţarc pentru băi de soare (pl.). — Strop că­­zind. 2) Căldură ca-n Africa. 3) Han cu răcoritoare. — Căldură de cuptor. 4) Lipsit de impor­tanţă. — Bani grijă. 5) Nicolae Jianu. — In supă! — Covor îm­bietor din mătase naturală pen­tru zilele caniculare. 6) Te povă­­ţuieşte. — Cuptor ardelenesc. 7) Dăruit. — La fasolea bătrină. — La intrarea-n eleşteu! 8) Butoiaş cu udătură. — Bere englezească. 9) Topit. 10) Insensibil la foc. — Cai de litoral. 11) Zefir per­sonal (pl.). — In dreapta aleii! VERTICAL: 1) Refugiul oră­șenilor în zilele de vară. — Scăldătoare. 2) Răcoritoare din portocale. — Geroge Vancu. 3) Joc care-ţi dă călduri. — Baie cu sare. 4) îţi duc apa la duş. — Topit în grilă. 5) Bani pe apa sîmbetei. — Suport în cămară. 6) Ţăndărică. — Mirajul Sovatei. — Unu şi una! 7) Piriul morii. — Paturi pentru leşinaţi. 8) Co­­borîrea storurilor. 9) Cu poale adumbritoare. — Te răcoreşte sau te opăreşte. 10) Adăposturi pentru pitici împotriva ploii sau căldurii. 11) Băutură tonifiantă. — Apă caldă nepotabilă (fig.). ZENO TURDEANU Cercul rebusist-umoristic „Mureşul“ Invităm publicul să viziteze microexpoziția cu încrederea că în cadrul plin de culori, de lu­mini şi de... comori vor găsi cîteva clipe de linişte îmbietoa­re la meditație, vor descoperi o mică deschidere spre nesfîrşita şi atît de variata „lume a plan­telor“ de pe toate meridianele lumii. DORANA CIORAN Economii de metal Lună de lună, colectivul secţiei din Sovata al U.M.T.C.F. recondiţionează piese de schimb în valoare de circa 100.000 lei, reprezen­­tînd, în principal, bolţuri, se­­miaxe, cutii de viteză şi alte componente ale motoarelor cu explozie. Totodată, din piesele inu­tilizabile se execută repere de mare valoare economică. Din semiaxe uzate sau rupte se confecţionează diferite ti­puri de bolţuri (fotografia de jos) şi alte piese de schimb, eliminîndu-se consumul supli­mentar de metal. Paşi Sîntem de mai multe zile la Madrid. Ca un făcut, la toate adresele lui care batem — ştiute de acasă — ni se răspunde, invariabil, dacă ve­­neaţi ieri! Mai încercăm la hotelul Hidalgo, un hotel mi­nuscul, foarte central de alt­fel II căutăm pe senior M, reprezentantul întreprinderii de pielărie şi mănuşi din Tîrgu Mureş, România. A, se­nior M. Un moment. Recep­ţione­rul, cu multă amabili­tate, formează un număr de telefon. De la celălalt capăt al firului — aflasem ulterior că vorbea la aeroportul cen­tral al Madridului — am desluşit foarte clar, o voce melodioasă: Cursa TAROM Madrid—Bucureşti pleacă pes­te cinci minute ... Dacă ve­neam ieri, nu-i aşa? Pe bule­vardele capitalei Spaniei — erau orele amiezii — se afla lume pufină. Lingă mu­zeul Prado, un ceremonial ne reţine atenţia. Din căleşii de epocă coborau perechi-pe­­rechi Caii arabi erau greu de strunit de către surugiii cocoțați pe capre. Lornete, togi, fracuri, fireturi, rochii lungi din mătăsuri albe și negre, un întreg echipament ofițeresc de gală,­ marinari in primul rind, se revărsau şu­voi în viață. O muzică dis­cretă — picoline, flauturi — însoțeau alaiul spre treptele bazilicii din faţă. Mirele şi mireasa, a fi înţeles, era un alai de nuntă, foarte tineri, extraordinari de frumoşi şi sănătoşi, se purtau în schimb foarte simplu, renunţînd total la blazonul şi pompa bătrîni­­lor. In uniformă bleumarin, cu un centirom ostăşesc în jurul taliei, cu cascheta pur­tată „la arm“, mirele, prin m­ăţimea sa, domina solemn toată adunarea. Intr-o rochie roşie, obişnuită, cu o voaletă albă foarte discretă pe cap, mireasa îl urma sfioasă. In bazilică muzicile se întețeau, întregul ceremonial era trans­mis la televiziune. Nici în Spania nu se mai ţine cont de canoanele bisericii. Invita­ţii, tinerii, în blugi şi cămăşi albe, erau gata-gata în orice moment să se antreneze în­­tr-un rock. Dintr-un colţ ţîşneşte o adolescentă. Ajun­să în stradă, îşi descal­­ţă grafioasă pantofii cu tocuri înalte şi păşeşte unduindu-se ca un fir de grîu dat în pîrg. Aţi ghicit. Era adolescenta Madridului, fata fără blazon. Pantofii „cui“ ii mai trebu­iau şi mîine, şi poimîine. Aici vin fetele Madridului să-şi găsească norocul, iubitul. Zveltă, uşoară, cu ochii spre cer, fata păşeşte fără ca ci­­neva să o mai poată opri... ATANASIE POPA Fata cu tocuri înalte STEAUA ROȘIE Pagina :) Cofrajul viitorului arc de beton al pasajului de trecere peste calea ferată şi Mureş, aflat în construcţie în Tîrgu Mureş Cînd vrea Magyarosi Mihai sâ difuzeze ziarele la Coroisînmartin ! Iată o legitimă întrebare pusă de sute de abonaţi din comuna Coroisinmărtin care aşteaptă ziarele la care s-au abonat, dar care de la o vreme întîrzie. Aşa s-au petrecut lucrurile şi în ziua de 30 iulie 1982, cînd, pe la ora prînzului, sute de zia­re stăteau teanc la oficiu, iar dirigintele dispăruse fără urmă. Datorită neglijenţei în muncă a dirigintelui de oficiu, Magyarosi Mihai, ziarele nu sunt difuzate la timp la cititori, cu toate că pre­sa soseşte la Coroismnmărtin în primele ore ale dimineţii. O a­­semena atitudine, lipsită de res­pect faţă de abonaţi, arată că dirigintele are mari lacune în conducerea activităţii de poştă, în difuzarea corespunzătoare a presei de partid şi considerăm că dacă nu are competenţa şi nu acţionează cu răspundere pentru îndeplinirea atribuţiilor cu care a fost investit, să lase locul al­tor oameni hotărîţi să desfăşoa­­­re o activitate la nivelul exigen­ţelor actuale. Oamenii muncii din Coroismnmărtin, care zi de zi dau măsura faptelor hărniciei şi devoţiunii, au nevoie şi de servicii la nivelul cerinţelor. Şi poşta are datoria să dea dovadă de solicitudine şi operativitate! Cil. barbulescu distrnzte săptămînii vitoare ARTA: Waterloo. Film italo­sovietic în culori, cinemascop, cu două serii, în regia lui Ser­­ghei Bondarciuk. Distribuţia: Rod Steiger, Christopher Plum­mer, Orson Welles. Reluare: UNIREA: 2—5 august. Visul de argint al alergătorului. Film englez în culori. 6—8 august: Logodnica mecanicului Gavrilov. Film sovietic in culori, de Piotr Todorovski. PROGRESUL: Mireasa cu vă­lul negru. Film turcesc, în cu­lori. SELECT. De la 9 la 5. Film american. In culori. Reluare. TINERETULUI: Echipajul. Film sovietic, în culori, cu două serii. Reluare. FLACARA: 2—5 august: Va­sili şi Vasilisa. Film Sovietic, in culori. 6—8 august: Visul de ar­gint al alergătorului. Film en­glez, în culori. La cinematograful „PITIC“ sunt programate următoarele fil­me de desene şi animaţie: Bă­­lănel şi picătura, Comoara, Căţe­luşul Robinson și Jocurile.

Next