Steaua Roşie, martie 1983 (Anul 34, nr. 49-75)
1983-03-01 / nr. 49
Propaganda vizuală — oglindă a eforturilor pentru realizarea producţiei In efortul pe care-1 depune constant pentru a axa organic mijloacele muncii politico-educative pe îndeplinirea indicatorilor cantitativi şi calitativi ai planului de producţie pe 1983, Comitetul municipal de partid a acordat o atenţie deosebită propagandei vizuale, ale cărei forme trebuie să se extindă la locurile de muncă, atît prin popularizarea şi generalizarea experienţei pozitive, a realizărilor şi atitudinilor înaintate, cît şi prin combaterea activă a stărilor de lucruri negative. Pentru a conferi acestei acti-ivităţi un larg conţinut ideologic, partinic, revoluţionar, s-a creat cadrul necesar afirmării iniţiativei creatoare a organelor şi organizaţiilor de partid, sindicat şi U.T.C. pentru a răspîndi idei, a promova comportamente prin prisma liniei politice a partidului, promovînd în activităţile lor caracterul de masă, adevărul, claritatea, actualitatea şi combativitatea şi precizia, legătura indisolubilă cu viaţa, cu sarcinile concrete şi de perspectivă ale fiecărei unităţi şi loc de muncă. Răspunzînd unei necesităţi obiective, unui imperativ de prim ordin, am considerat că propaganda vizuală se distinge şi este eficientă atunci cînd este bine organizată, prin claritate, prin forţa de a pune stăpînire pe conştiinţa oamenilor, vizînd în permanenţă actualitatea şi operativitatea ei, determinînd menţinerea acesteia ,,la zi“, în raport cu evenimentele interne şi internaţionale, cu sarcinile concrete şi de perspectivă. Pentru a veni în sprijinul birourilor organizaţiilor de bază, al grupelor sindicale, al organizaţiilor U.T.C. din fiecare unitate economică, în sensul ca să examineze împreună cît mai la obiect, concret, convingător problemele majore cu care se confruntă, fiecare comitet de partid şi-a întocmit un program de acţiuni pentru popularizarea documentelor de partid, de stat, a legilor ţării cît şi pe înlăturarea unor aspecte negative — folosind diferite forme de mobilizare a oamenilor muncii pentru realizarea ritmică a sarcinilor de plan. In aceste programe sunt înfăţişate aspecte sugestive şi semnificative cum sunt: la Întreprinderea de sticlărie şi faianţă— chiar la intrare se întîmpină un cadru frumos al preocupărilor oamenilor muncii din secţiile faianţă, sticlărie, secţia artistică, iar aspectele negative sunt actualizate prin gazeta satirică, vitrinele calităţii, amplasate în toate secţiile şi chiar la intrarea în halele de producţie. La întreprinderea de confecţii unde re- VIAŢA DE PARTID cent am organizat un schimb de experienţă cu toţi secretarii adjuncţi cu probleme de propagandă, aceste aspecte pozitive şi negative sunt reliefate în toate sectoarele prin afişaj „Minutul felicită, minutul acuză“ unde zilnic se evidenţiază cei care depăşesc planul şi în special cei care nu-şi realizează normele, precum şi absenţele nemotivate şi refuzurile datorate slabei calităţi, remedierile. La întreprinderea „Nicovala“, o atenţie deosebită se acordă de către comitetul de partid susţinerii şi generalizării şi cu ajutorul propagandei vizuale, a iniţiativei „Calitatea — deviza noastră zilnică“ şi „Fiecare muncitor — un controlor de calitate“, iar la Ţesătoria de mătase, întreprinderea de stofe, Ţesătoria de bumbac, unde anual primesc tinere absolvente de liceu şi şcoli profesionale, s-a iniţiat un sistem de sprijinire a lor prin „licăreasa — prietena noii încadrate“, spre a se deprinde cît mai repede cu munca, să dea produse de bună calitate, sînt ajutate de către muncitoarele fruntaşe şi cu mai vechi state de serviciu — îndeosebi din rîndul comuniştilor din fiecare schimb. Asemenea preocupări se găsesc in toate unităţile economice din municipiul nostru, care, prin chemări, îndemnuri, sfaturi concrete afişate în secţiile respective, ţinem mereu trează atenţia atît a tinerilor, spre a depune strădaniile necesare însuşirii tainelor meseriei, cît şi a celor ce au primit însărcinarea să-i ajute pentru a se achita cum se cuvine de îndatorirea încredinţată. Considerăm eficiente „vitrinele calităţii“ existente în secţii şi sectoare de activitate ale unităţilor economice, care înfăţişează operativ piesele şi subansamblele de slabă calitate, care scot in relief, cu ajutorul unor texte concise, concrete, redactate in funcţie de scopul producţiei respective, abaterile de la tehnologia corectă, pe cei care dovedesc neglijenţă, grabă, superficialitate. Cu toate eforturile depuse, considerăm că mai avem încă multe de făcut în direcţia realizării unei propagande vizuale autentice, care să răspundă întru totul exigenţei actuale şi să antreneze colectivele şi fiecare participant la făurirea bunurilor materiale în a folosi la maxim timpul disponibil de muncă şi să obţină în acelaşi timp eficienţa şi rezultatele pe care etapa actuală le solicită, aspecte care ne stau permanent în atenţie. Avînd în vedere că sîntem în plină desfăşurare a adunărilor generale ale oamenilor muncii, propunerile care vor fi înregistrate, sugestiile comisiilor de propagandă de pe lingă fiecare comitet de partid, coroborat cu ajutorul nostru şi mai substanţial, vom reuşi să aducem o contribuţie mai mare la realizarea sarcinilor ce ne revin pe acest an şi în întregul cincinal, contribuind astfel la transpunerea în viaţă cu operativitate şi eficienţă a hotărîrilor Congresului al Xll-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului. IOAN IVAN secretar al Comitetului municipal Sighişoara al P.C.R. Raid prin unităţile sanitare O doctoriţă luptă pentru salvarea vieţii unui copil, dar este ameninţată cu moartea!!... In cartierul tirgumureşean „Ady Endre" sunt în jur de 3.400 de copii, dintre care 132 de sugari. Iată de ce, la dispensarul urban de aici, doctoriţa pediatru Marta Constantin, celelalte cadre, se străduiesc ca asistenţa medicală de specialitate să se desfăşoare conform cerinţelor şi exigenţelor. Şi, totuşi, sunt mari greutăţi în muncă, de care se fac vinovaţi, în primul rînd, o parte din locuitorii cartierului, indivizi recalcitranţi, lipsiţi de simţ civic, cu preocupări dubioase. Despre ce este vorba? Zilele trecute am fost la dispensarul uman de aici, ca să intrăm în incintă am ocolit o poartă mare, de fier, ruptă şi lăsată la voia întîmplării. Este frig. La fel şi în cabinetul pentru consultarea copiilor, în creşa din acelaşi local. Ne uităm la termometrul din cabinet: mercurul se află sub 16°C! Asemenea probleme există de cînd a fost înfiinţat dispensarul, subliniază dr. Marta Constantin. Acum încă e bine, in luna noiembrie a anului trecut, temperatura din cabinet a fost mai scăzută! In asemenea condiţii nu se poate lucra. Am primit un calorifer de la direcţiunea noastră, dar nu prea facem mare lucru cu el. Ceea ce mă miră este că toate blocurile din cartier au căldură. Probabil că în reţeaua de care aparţinem s-a ivit vreo defecţiune, am tot sesizat organele de specialitate dar nimeni n-a mişcat un deget. — Tovarăşă medic, să sperăm că încălzirea corespunzătoare, normală a dispensarului va fi rezolvată. Ce probleme aveţi în coordonarea asistenţei de specialitate? — Atît aici, la sediu, cît şi pe teren, vă spun sincer că întimpinăm destule necazuri. Am avut, spre exemplu, de făcut vaccinările la copii. A mers și merge foarte greu. Sunt oameni care, pur și simplu, refuză să vină cu copiii, chiar cu sugarii, la vaccin. Cei de pe strada „Ady Endre“, mai ales, e ceva de necrezut cu ei! Iată, redăm noi câteva nume: Jancsi Ildikó, Ana Bonta, Caculea Lenke, Vanzi Zelma... în total, vreo 30 de persoane. Sunt exemple chiar zguduitoare. Anei Turdean i-a fost internat copilul în clinică cu bronhopneumonie confluentă, bronşcolită edematoasă. Inchipuiţi-vă că l-a scos cu forţa din clinică, iar copilul se află într-o stare foarte gravă. Nici nu se poate discuta cu mama, nu putem aplică tratamentul adecvat! Varva Ela — nu ştiu dacă poate fi numită mamă! A născut şi a fugit din maternitate, lăsînd copilul acolo. La 1 decembrie anul trecut am fost acasă, i s-a adus copilul. In locuinţă nu-s respectate nicicele mai elementare reguli de igienă. Le-am spus cîteva lucruri, am prescris reţeta copilului, dar toţi membrii familiei mi-au vorbit pe un ton agresiv, injurios, m-au ameninţat cu moartea. Vă spun: e un copil problemă, trebuie urmărit atent, dar poţi face ceea ce este necesar dacă şi la dispensar şi acolo, acasă, vin şi strigă, spunîndu-mi că-mi vor lua viaţa? Nici acum nu înţeleg de ce şi alţi factori nu formează o opinie intransigentă, nu acţionează unitar pentru întronarea unui climat civic adecvat. La blocurile nr. 18, 20 şi 22, de garsoniere, adăugăm noi, a intrat în apartamente cine a vrut şi cine n-a vrut, marea majoritate fără repartiţia necesară! „Ei îşi permit să nu plătească întreţinerea, să nu fie gospodari, să distrugă ... Cum e posibil, din moment ce există o lege în acest sens?“ Intr-adevăr, cum e posibil? Intr-una din sesiunile Consiliului popular judeţean a fost adoptat un program de măsuri unde se prevede expres: „consiliile populare municipale... vor controla modul de administrare şi întreţinere a fondului locativ, urmărind respectarea strictă a dispoziţiilor legale cu privire la folosirea locuinţelor, igienizarea şi curăţenia acestora şi buna funcţionare a instalaţiilor aferente lor.. Ne permitem să întrebăm: de cîte ori şi cu ce folos factorii cu răspunderi de la consiliul popular municipal au trecut pe acolo? De ce din septembrie 1982, pînă în februarie a.c., pe la dispensarul acesta n-a mai trecut nimeni de la Direcţia sanitară şi SANEPID, spre exemplu? De ce nu se dovedeşte intransigenţă, din partea ofiţerilor şi subofiţerilor de miliţie, cu răspunderi în acest cartier, care pot constata faptele contravenţionale şi pot aplica sancţiunile prevăzute de lege? Şi opinia publică are un cuvînt de spus, dar el încă se lasă aşteptat. Cu? Iată cîteva întrebări al căror răspuns sîntem datori să-l consemnăm in acest ziar, spre folosul oamenilor! MIHAI BOCAI N. A. De la Cozma, am primit din partea tovarăşei Pop Iudith, medic şef al dispensarului uman, următoarele: „De aproape cinci luni de cînd activez la Cozma, am îtîmpinat numeroase greutăţi: în anul 1982 nu am primit lemne, ajungînd în situaţia să consult în aceeaşi cameră şi pe acelaşi pat unde dorm. Pot dovedi aceasta la nevoie. Am căutat să asigur asistenţă medicală şi in satul Socol, pentru bătrîni care nu se pot deplasa la Cozma. Deşi nu există punct sanitar, a fost amenajată o încăpere la şcoală, pentru consultaţii, unde am mers o zi pe săptămînă, atît timp cît condiţiile meteorologice mi-au permis. Am solicitat, nu o dată, ca aici să se instaleze o sobă pentru a nu dezbrăca bolnavii în frig; nu am primit ajutor în acest sens. Am continuat, totuşi, să mă deplasez în Socol, efectuînd consultaţii, mergînd din casă în casă, la solicitarea oamenilor, în condiţii deosebit de grele. Nu am fost ajutatăde autorităţile locale în acţiunea umanitară de donare de sînge, efectuîndu-se încadrări in unităţile care aparţin de comună, fără avizul meu. Eu caut să satisfac, într-un mod cît mai onorabil cerinţele unei asistenţe modiale, conform necesităţilor. Avînd în vedere toate acestea, consider că afirmaţiile tovarăşei primar Maria Luca, sunt nefondate, trebuind să-mi acorde un mai mare ajutor in ceea ce priveşte depăşirea greutăţilor pe care momentan le avem“. M. B. Faza judeţeană CD (Urmare din pag 1) recitind cu farmec şi sensibilitate o frumoasă poemă de Cezar Baltag. Complet deficitare la capitolul text s-au prezentat brigăzile artistice detaşîndu-se totuşi, printr-un plus de vigoare şi tinereţe, brigada întreprinderii de geamuri din localitate, dar şi la aceasta a cam lipsit umorul (or fi de vină serviciile de „aprovizionare“, sau penuria de pe plan mondial?!...). Recitalul de poezie originală (de calitate, autoare Eugenia Marian) a impus o formaţie de ţinută, cu mari posibilităţi de evoluţie — cea a Spitalului orăşenesc Tîrnăveni (instructor: Maria Petru), absenţa altor formaţii de gen fiind regretabilă. Dar să aşteptăm duminicile ce vor urma şi în care vor avea loc confruntări la Luduş, Reghin, Tîrgu-Mureş şi Sighişoara. LUDUŞ Formaţiile din localităţile Luduş, Iernut, Valea Largă, Tăureni, Miheşu de Cimpie, Bichiş şi Cuci (Zau de Cimpie nu s-a prezentat din motive... necunoscute) au evoluat pe scena din Luduş la un nivel artistic şi interpretativ bun. Au fost prezente toate genurile de formaţii muzical-coregrafice. Repertoriul formaţiilor a fost în general bine ales (în special la formaţiile corale) excepţie făcînd unii solişti vocali de muzică populară şi uşoară cu un repertoriu neinspirat, eludînd specificul zonal, căutând şi reuşind uneori să epateze, nu in favoarea proprie. Unii conducători de formaţii muzicale nu au reuşit să-şi aleagă repertoriul care să pună cel mai bine in valoarea calităţile vocale ale membrilor formaţiilor, cele mai multe lucrări sînt vechi, arhicunoscute şi vehiculate, noile creaţii ale mai tinerilor creatori făcîndu-şi cu greu loc în repertoriul formaţiilor. In cinci ore de spectacol s-au evidenţiat cîteva formaţii şi interpreţi individuali. Este vorba de excelenţii dansatori din Sălcud şi Deag, de formaţia bărbătească de dansuri a Casei de cultură din Luduş, cu „roata“ din Chimitelnic, formaţia din Ozd (Bichiş), corul mixt al Casei de cultură din Luduş, taraful Casei de cultură din Luduş şi cel al căminului cultural din Iernut, corul mixt din Valea Largă, orchestrele de muzică uşoară şi rock ale Casei de cultură şi clubului muncitoresc din Luduş, soliştii instrumentişti Vasile Rizea şi Alexandru Cozac. DORU MARE,SAN li fermele legumicole (Urmare din pag. 1) tenta serei. In prezent 1 ha de seră este cultivat cu flori, iar intercalat cu salată şi gulioare, iar o parte este destinată producerii răsadurilor de tomate, varză şi gulioare care se vor planta în luna martie pe 1 ha de seră. Toate sunt frumos răsărite şi se dezvoltă în condiţii bune. Răsadurile de varză timpurie, de vară şi toamnă, cit şi cele de ardei destinate plantărilor în cîmp se produc pe 5.000 mp de solarii încălzite prin ţevi subterane, acţiune care se află în plină desfăşurare şi la care iau parte zilnic mai mulţi legumicultori. De asemenea, ferma de aici va mai cultiva 50 ha de mazăre, 8 ha de rădăcinoase şi 5 ha ceapă pentru care conducerea fermei s-a îngrijit de asigurarea la timp a seminţelor necesare. STEAUA ROȘIE PAGINA 3 CU SI fara comentarii . EXPERIENTA REUŞITA Ioan Boicean de pe str. Orizontului nr. 32 din Tîrgu-Mureş ne relatează o experienţă proprie. In grădina sa a înlocuit parii pentru roşii cu fire de porumb. A semănat porumbul pe rînduri, la distanţă de 1 m, iar între firele de roşii şi porumb a lăsat 25 cm. Pe mijlocul rîndurilor a plantat şi răsad de varză. Pe măsură ce porumbul a crescut a legat firele de roşii de el. Rezultatul experimentului: de pe o suprafaţă de 50 mp a obţinut peste 200 kg de roşii, peste 100 ştiuleţi de porumb şi 50 căpăţîni de varză. Cultura de roşii s-a dezvoltat fără să fi fost necesar nici un atac. Intr-un cuvînt, se pot substitui parii pentru roșii. MACHETA UNEI USCATORII DE CONURI CU ENERGIE SOLARA La Liceul silvic din Gurghiu, prof. Paul Ţălnaru ne relatează despre bogata imaginaţie a elevilor, despre orientările lor spre sursele neconvenţionale de energie. Mărturie stă macheta funcţională a unei uscătorii de conuri de molid, bazată pe utilizarea radiaţiilor solarei în concepţia lui Olariu Adrian, autorul machetei, pe care a prezentat-o ca lucrare de absolvire, uscătoria este alcătuită din tunele de folie neagră de plastic, şi o staţie. Macheta este folosită ca un valoros material didactic pentru tînăra generaţie de silvicultori. BARAJELE DE PE DRUMUL PIINII SE CER ÎNLĂTURATE GRABNIC! In după-masa zilei de 22 februarie în cartierul Cornişa şi zona 7 Noiembrie pîinea nu a sosit la vreme. Telefoanele de la magazine la fabrică, au confirmat că vine. Aşteptările au fost însă zadarnice. în acea zi, spre ora 19 s-a primit telefon de la fabrica de pline că maşina e un drum, mai bine-zis in pană şi nu se ştie cînd va sosi. Abia pe la miezul nopţii spre 23 februarie unităţile au fost revizionate cu pline. Oare cei estiţi cu expediţia şi transportul pâinii consideră că şi-au făcut datoria? Noi adăugăm că nu, atita vreme cît cetăţenii au aşteptat la magazine. Socotim că asemenea baraje artificiale se cer grabnic înlăturate de pe drumul plinii! B. GHEOrGHE