Steaua Roşie, martie 1983 (Anul 34, nr. 49-75)

1983-03-01 / nr. 49

Propaganda vizuală — oglindă a eforturilor pentru realizarea producţiei In efortul pe care-1 depune constant pentru a axa organic mijloacele muncii politico-educa­tive pe îndeplinirea indicatorilor cantitativi şi calitativi ai planu­lui de producţie pe 1983, Comite­tul municipal de partid a acor­dat o atenţie deosebită propagan­dei vizuale, ale cărei forme tre­buie să se extindă la locurile de muncă, atît prin popularizarea şi generalizarea experienţei po­zitive, a realizărilor şi atitudini­lor înaintate, cît şi prin comba­terea activă a stărilor de lucruri negative. Pentru a conferi acestei acti-i­vităţi un larg conţinut ideologic, partinic, revoluţionar, s-a creat cadrul necesar afirmării iniţiati­vei creatoare a organelor şi orga­nizaţiilor de partid, sindicat şi U.T.C. pentru a răspîndi idei, a promova comportamente prin prisma liniei politice a partidu­lui, promovînd în activităţile lor caracterul de masă, adevărul, claritatea, actualitatea şi comba­tivitatea şi precizia, legătura in­disolubilă cu viaţa, cu sarcinile concrete şi de perspectivă ale fiecărei unităţi şi loc de muncă. Răspunzînd unei necesităţi o­­biective, unui imperativ de prim ordin, am considerat că propa­ganda vizuală se distinge şi este eficientă atunci cînd este bine organizată, prin claritate, prin forţa de a pune stăpînire pe conştiinţa oamenilor, vizînd în permanenţă actualitatea şi ope­rativitatea ei, determinînd men­ţinerea acesteia ,,la zi“, în raport cu evenimentele interne şi inter­naţionale, cu sarcinile concrete şi de perspectivă. Pentru a veni în sprijinul bi­rourilor organizaţiilor de bază, al grupelor sindicale, al organi­zaţiilor U.T.C. din fiecare uni­tate economică, în sensul ca să examineze împreună cît mai la obiect, concret, convingător pro­blemele majore cu care se con­fruntă, fiecare comitet de par­tid şi-a întocmit un program de acţiuni pentru popularizarea do­cumentelor de partid, de stat, a legilor ţării cît şi pe înlăturarea unor aspecte negative — folosind diferite forme de mobilizare a oamenilor muncii pentru reali­zarea ritmică a sarcinilor de plan. In aceste programe sunt înfă­ţişate aspecte sugestive şi semni­ficative cum sunt: la Întreprin­derea de sticlărie şi faianţă­­— chiar la intrare se întîmpină un cadru frumos al preocupărilor oamenilor muncii din secţiile fa­ianţă, sticlărie, secţia artistică, iar aspectele negative sunt actua­lizate prin gazeta satirică, vitri­nele calităţii, amplasate în toate secţiile şi chiar la intrarea în halele de producţie. La între­prinderea de confecţii unde re- VIAŢA DE PARTID cent am organizat un schimb de experienţă cu toţi secretarii ad­juncţi cu probleme de propagan­dă, aceste aspecte pozitive şi ne­gative sunt reliefate în toate sec­toarele prin afişaj „Minutul fe­licită, minutul acuză“ unde zil­nic se evidenţiază cei care de­păşesc planul şi în special cei care nu-şi realizează normele, precum şi absenţele nemotivate şi refuzurile datorate slabei ca­lităţi, remedierile. La întreprin­derea „Nicovala“, o atenţie deo­sebită se acordă de către comi­tetul de partid susţinerii şi ge­neralizării şi cu ajutorul propa­gandei vizuale, a iniţiativei „Ca­litatea — deviza noastră zilnică“ şi „Fiecare muncitor — un con­trolor de calitate“, iar la Ţesăto­­ria de mătase, întreprinde­rea de stofe, Ţesătoria de bumbac, unde anual primesc tinere absolvente de liceu şi şcoli profesionale, s-a iniţiat un sistem de sprijinire a lor prin „l­icăreasa — prietena noii înca­drate“, spre a se deprinde cît mai repede cu munca, să dea produse de bună calitate, sînt ajutate de către muncitoarele fruntaşe şi cu mai vechi state de serviciu — îndeosebi din rîn­­dul comuniştilor din fiecare schimb. Asemenea preocupări se găsesc in toate unităţile econo­mice din municipiul nostru, ca­re, prin chemări, îndemnuri, sfa­turi concrete afişate în secţiile respective, ţinem mereu trează atenţia atît a tinerilor, spre a de­pune strădaniile necesare însu­şirii tainelor meseriei, cît şi a celor ce au primit însărcinarea să-i ajute pentru a se achita cum se cuvine de îndatorirea încre­dinţată. Considerăm eficiente „vitrine­le calităţii“ existente în secţii şi sectoare de activitate ale unită­ţilor economice, care înfăţişează operativ piesele şi subansamble­­le de slabă calitate, care scot in relief, cu ajutorul unor texte concise, concrete, redactate in funcţie de scopul producţiei res­pective, abaterile de la tehnolo­gia corectă, pe cei care dovedesc neglijenţă, grabă, superficialitate. Cu toate eforturile depuse, con­siderăm că mai avem încă multe de făcut în direcţia realizării u­­nei propagande vizuale autentice, care să răspundă întru totul exi­genţei actuale şi să antreneze colectivele şi fiecare participant la făurirea bunurilor materiale în a folosi la maxim timpul dis­ponibil de muncă şi să obţină în acelaşi timp eficienţa şi re­zultatele pe care etapa actuală le solicită, aspecte care ne stau permanent în atenţie. Avînd în veder­e că sîntem în plină desfăşurare a adunărilor generale ale oamenilor muncii, propunerile care vor fi înregis­trate, sugestiile comisiilor de propagandă de pe lingă fiecare comitet de partid, coroborat cu ajutorul nostru şi mai substan­ţial, vom reuşi să aducem o con­tribuţie mai mare la realizarea sarcinilor ce ne revin pe acest an şi în întregul cincinal, contri­buind astfel la transpunerea în viaţă cu operativitate şi eficien­ţă a hotărîrilor Congresului al Xll-lea şi ale Conferinţei Na­ţionale ale partidului. IO­AN IVAN secretar al Comitetului municipal Sighişoara al P.C.R. Raid prin unităţile sanitare O doctoriţă luptă pentru salvarea vieţii unui copil, dar este ameninţată cu moartea!!... In cartierul tirgumureşean „Ady Endre" sunt în jur de 3.400 de copii, dintre care 132 de su­gari. Iată de ce, la dispensarul urban de aici, doctoriţa pediatru Marta Constantin, celelalte ca­dre, se străduiesc ca asistenţa medicală de specialitate să se desfăşoare conform cerinţelor şi exigenţelor. Şi, totuşi, sunt mari greutăţi în muncă, de care se fac vinovaţi, în primul rînd, o parte din locuitorii cartierului, indivizi recalcitranţi, lipsiţi de simţ ci­vic, cu preocupări dubioase. Despre ce este vorba? Zilele trecute am fost la dispensarul uman de aici, ca să intrăm în incintă am ocolit o poartă mare, de fier, ruptă şi lăsată la voia întîmplării. Este frig. La fel şi în cabinetul pentru consultarea co­piilor, în creşa din acelaşi local. Ne uităm la termometrul din ca­binet: mercurul se află sub 16°C! Asemenea probleme există de cînd a fost înfiinţat dispensarul, subliniază dr. Marta Constantin. Acum încă e bine, in luna no­iembrie a anului trecut, tempe­ratura din cabinet a fost mai scăzută! In asemenea condiţii nu se poate lucra. Am primit un ca­­lorifer­ de la direcţiunea noastră, dar nu prea facem mare lucru cu el. Ceea ce mă miră este că toate blocurile din cartier au căldură. Probabil că în reţeaua de care aparţinem s-a ivit vreo defecţiune, am tot sesizat or­ganele de specialitate dar nimeni n-a mişcat un deget. — Tovarăşă medic, să sperăm că încălzirea corespunzătoare, normală a dispensarului va fi re­zolvată. Ce probleme aveţi în coordonarea asistenţei de specia­litate? — Atît aici, la sediu, cît şi pe teren, vă spun sincer că întimpi­­năm destule necazuri. Am avut, spre exemplu, de făcut vaccină­rile la copii. A mers și merge foarte greu. Sunt oameni care, pur și simplu, refuză să vină cu copiii, chiar cu sugarii, la vac­cin. Cei de pe strada „Ady En­dre“, mai ales, e ceva de necre­zut cu ei! Iată, redăm noi câ­­teva nume: Jancsi Ildikó, Ana Bonta, Caculea Lenke, Vanzi Zel­­ma... în total, vreo 30 de per­soane. Sunt exemple chiar zgu­duitoare. Anei Turdean i-a fost internat copilul în clinică cu bronhopneumonie confluentă, bronşcolită edematoasă. Inchi­­puiţi-vă că l-a scos cu forţa din clinică, iar copilul se află într-o stare foarte gravă. Nici nu se poate discuta cu mama, nu pu­tem aplică tratamentul adecvat! Varva Ela — nu ştiu dacă poate fi numită mamă! A născut şi a fugit din maternitate, lăsînd co­pilul acolo. La 1 decembrie anul trecut am fost acasă, i s-a adus copilul. In locuinţă nu-s respec­tate nici­­cele mai elementare reguli de igienă. Le-am spus cî­­teva lucruri, am prescris reţeta copilului, dar toţi membrii fa­miliei mi-au vorbit pe un ton agresiv, injurios, m-au amenin­ţat cu moartea. Vă spun: e un copil problemă, trebuie urmărit atent, dar poţi face ceea ce es­te necesar dacă şi la dispensar şi acolo, acasă, vin şi strigă, spunîndu-mi că-mi vor lua via­ţa? Nici acum nu înţeleg de ce şi alţi factori nu formează o opinie intransigentă, nu acţio­nează unitar pentru întronarea unui climat civic adecvat. La blocurile nr. 18, 20 şi 22, de garsoniere, adăugăm noi, a intrat în apartamente cine a vrut şi cine n-a vrut, marea ma­joritate fără repartiţia necesară! „Ei îşi permit să nu plătească întreţinerea, să nu fie gospodari, să distrugă ... Cum e posibil, din moment ce există o lege în acest sens?“ Intr-adevăr, cum e posibil? In­­tr-una din sesiunile Consiliului popular judeţean a fost adoptat un program de măsuri unde se prevede expres: „consiliile popu­lare municipale... vor controla modul de administrare şi între­ţinere a fondului locativ, urmă­rind respectarea strictă a dispo­ziţiilor legale cu privire la folo­sirea locuinţelor, igienizarea şi curăţenia acestora şi buna func­ţionare a instalaţiilor aferente lor.. Ne permitem să întrebăm: de cîte ori şi cu ce folos factorii cu răspunderi de la consiliul popu­lar municipal au trecut pe aco­lo? De ce din septembrie 1982, pînă în februarie a.c., pe la dis­pensarul acesta n-a mai trecut nimeni de la Direcţia sanitară şi SANEPID, spre exemplu? De ce nu se dovedeşte intransigenţă, din partea ofiţerilor şi subofiţe­rilor de miliţie, cu răspunderi în acest cartier, care pot constata faptele contravenţionale şi pot aplica sancţiunile prevăzute de lege? Şi opinia publică are un cuvînt de spus, dar el încă se lasă aşteptat. Cu­? Iată cîteva în­trebări al căror răspuns sîntem datori să-l consemnăm in acest ziar, spre folosul oamenilor! MIHAI BOCAI N. A. De la Cozma, am pri­mit din partea tovarăşei Pop Iudith, medic şef al dispensaru­lui uman, următoarele: „De a­­proape cinci luni de cînd activez la Cozma, am î­­tîmpinat nume­roase greutăţi: în anul 1982 nu am primit lemne, ajungînd în si­tuaţia să consult în aceeaşi ca­meră şi pe acelaşi pat unde dorm. Pot dovedi aceasta la ne­voie. Am căutat să asigur asis­tenţă medicală şi in satul Socol, pentru bătrîni care nu se­ pot de­plasa la Cozma. Deşi nu există punct sanitar, a fost amenajată o încăpere la şcoală, pentru con­sultaţii, unde am mers o zi pe săptămînă, atît timp cît condiţii­le meteorologice mi-au permis. Am solicitat, nu o dată, ca aici să se instaleze o sobă pentru a nu dezbrăca bolnavii în frig; nu am primit ajutor în acest sens. Am continuat, totuşi, să mă de­plasez în Socol, efectuînd consul­taţii, mergînd din casă în casă, la solicitarea oamenilor, în con­diţii deosebit de grele. Nu am fost ajutată­­de autorităţile loca­le în acţiunea umanitară de do­nare de sînge, efectuîndu-se în­cadrări in unităţile care aparţin de comună, fără avizul meu. Eu caut să satisfac, într-un mod cît mai onorabil cerinţele unei asis­tenţe modi­­ale, conform necesi­tăţilor. Avînd în vedere toate acestea, consider că afirmaţiile tovarăşei primar Maria Luca, sunt nefondate, trebuind să-mi acorde un mai mare ajutor in ceea ce priveşte depăşirea greu­tăţilor pe care momentan le a­­vem“. M. B. Faza judeţeană CD (Urmare din pag 1) recitind cu farmec şi sensibili­tate o frumoasă poemă de Cezar Baltag. Complet deficitare la ca­pitolul text s-au prezentat bri­găzile artistice detaşîndu-se to­­t­uşi, printr-un plus de vigoare şi tinereţe, brigada întreprinde­rii de geamuri din localitate, dar şi la aceasta a cam lipsit umorul (or fi de vină serviciile de „a­­provizionare“, sau penuria de pe plan mondial?!...). Recitalul de poezie originală (de calitate, au­toare Eugenia Marian) a impus o formaţie de ţinută, cu mari po­sibilităţi de evoluţie — cea a Spitalului orăşenesc Tîrnăveni (instructor: Maria Petru), absen­ţa altor formaţii de gen fiind regretabilă. Dar să aşteptăm du­minicile ce vor urma şi în care vor avea loc confruntări la Lu­duş, Reghin, Tîrgu-Mureş şi Si­ghişoara. LUDUŞ Formaţiile din localităţile Lu­duş, Iernut, Valea Largă, Tău­­reni, Miheşu de Cimpie, Bich­iş şi Cuci (Zau de Cimpie nu s-a pre­zentat din motive... necunoscu­te) au evoluat pe scena din Lu­duş la un nivel artistic şi inter­pretativ bun. Au fost prezente toate genurile de formaţii muzi­­cal-coregrafice. Repertoriul for­maţiilor a fost în general bine ales (în special la formaţiile co­rale) excepţie făcînd unii solişti vocali de muzică populară şi u­­şoară cu un repertoriu neinspi­rat, eludînd specificul zonal, căutând şi reuşind uneori să epa­teze, nu in favoarea proprie. U­­nii conducători de formaţii muzi­cale nu au reuşit să-şi aleagă repertoriul care să pună cel mai bine in valoarea calităţile vocale ale membrilor formaţiilor, cele mai multe lucrări sînt vechi, ar­hicunoscute şi vehiculate, noile creaţii ale mai tinerilor creatori făcîndu-şi cu greu loc în reper­toriul formaţiilor. In cinci ore de spectacol s-au evidenţiat cîteva formaţii şi in­terpreţi individuali. Este vorba de excelenţii dansatori din Săl­­cud şi Deag, de formaţia bărbă­tească de dansuri a Casei de cul­tură din Luduş, cu „roata“ din Chimitelnic, formaţia din Ozd (Bich­iş), corul mixt al Casei de cultură din Luduş, taraful Casei de cultură din Luduş şi cel al căminului cultural din Iernut, corul mixt din Valea Largă, or­chestrele de muzică uşoară şi rock ale Casei de cultură şi clu­bului muncitoresc din Luduş, so­liştii instrumentişti Vasile Rizea şi Alexandru Cozac. DORU MARE,SAN li­ fermele legumicole (Urmare din pag. 1) tenta serei. In prezent 1 ha de seră este cultivat cu flori, iar in­tercalat cu salată şi gulioare, iar o parte este destinată producerii răsadurilor de tomate, varză şi gulioare care se vor planta în luna martie pe 1 ha de seră. Toate sunt frumos răsărite şi se dezvoltă în condiţii bune. Răsa­durile de varză timpurie, de va­ră şi toamnă, cit şi cele de ardei destinate plantărilor în cîmp se produc pe 5.000 mp de solarii în­călzite prin ţevi subterane, acţi­une care se află în plină desfă­şurare şi la care iau parte zilnic mai mulţi legumicultori. De ase­menea, ferma de aici va mai cul­tiva 50 ha de mazăre, 8 ha de rădăcinoase şi 5 ha ceapă pentru care conducerea fermei s-a în­grijit de asigurarea la timp a se­minţelor necesare. STEAUA ROȘIE PAGINA 3 CU SI fara comentarii . EXPERIENTA REUŞITA Ioan Boicean de pe str. Orizon­tului nr. 32 din Tîrgu-Mureş ne relatează o experienţă proprie. In grădina sa a înlocuit parii pentru roşii cu fire de porumb. A semănat porumbul pe rîn­­duri, la distanţă de 1 m, iar în­tre firele de roşii şi porumb a lăsat 25 cm. Pe mijlocul rîndu­­rilor a plantat şi răsad de var­ză. Pe măsură ce porumbul a crescut a legat firele de roşii de el. Rezultatul experimentului: de pe o suprafaţă de 50 mp a ob­ţinut peste 200 kg de roşii, pes­te 100 ştiuleţi de porumb şi 50 căpăţîni de varză. Cultura de roşii s-a dezvoltat fără să fi fost necesar nici un atac. Intr-un cu­vînt, se pot substitui parii pen­tru roșii. MACHETA UNEI USCATORII DE CONURI CU ENERGIE SOLARA La Liceul silvic din Gurghiu, prof. Paul Ţălnaru ne relatează despre bogata imaginaţie a ele­vilor, despre orientările lor spre sursele neconvenţionale de ener­gie. Mărturie stă macheta func­ţională a unei uscătorii de conuri de molid, bazată pe utilizarea ra­diaţiilor solarei în concepţia lui Olariu Adrian, autorul machetei, pe care a prezentat-o ca lucrare de absolvire, uscătoria este alcă­tuită din tunele de folie neagră de plastic, şi o staţie. Macheta este folosită ca un valoros ma­terial didactic pentru tînăra ge­neraţie de silvicultori. BARAJELE DE PE DRUMUL PIINII SE CER ÎNLĂTURATE GRABNIC! In după-masa zilei de 22 fe­bruarie în cartierul Cornişa şi zona 7 Noiembrie pîinea nu a sosit la vreme. Telefoanele de la magazine la fabrică, au confir­mat că vine. Aşteptările au fost însă zadarnice. în acea zi, spre ora 19 s-a primit telefon de la fabrica de pline că maşina e un drum, mai bine-zis in pană şi nu se ştie cînd va sosi. Abia pe la miezul nopţii spre 23 februa­rie unităţile au fost r­e­vi­zionate cu pline. Oare cei es­ti­ţi cu expediţia şi transportul pâinii consideră că şi-au făcut datoria? Noi adăugăm că nu, a­­tita vreme cît cetăţenii au aş­teptat la magazine. Socotim că asemenea bara­je artificiale se cer grabnic înlăturate de pe drumul plinii! B. GHEOrGHE

Next