Steaua Roşie, iulie 1983 (Anul 34, nr. 154-180)
1983-07-16 / nr. 167
PENTRU ADEVĂRURILE PRZERTULUI Fără îndoială, Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, rămîne in istoria poporului român ca unul din evenimentele cele mai memorabile de după al doilea război mondial. Ce-a fost în literatura şi cultura naţională a acestui popor şi a naţionalităţilor conlocuitoare, trăind în strînsă frăţietate cu el, pină în preajma acestui eveniment, pe care-l sărbătorim astăzi, cu deplinătatea muncii împlinite? A fost în primul rînd necesitate şi nu întotdeauna in spiritul cursului firesc, normalităţii şi tradiţiei acestui popor. Dar viaţa, in general? A suferit la fel aceleaşi cusururi, chiar dacă astăzi, cînd trăim in legalitatea socialistă şi in democraţia pe care ne-am făurit-o noi înşine, multe din acele etape îşi găsesc o explicaţie obiectivă sau umană. Am dorit să construim o societate nouă, să oferim lumii prin partidul nostru şi secretarul său general, remarcabilul internaţionalist, care este Nicolae Ceauşescu, un model de a gîndi şi construi in spiritul gindirii revoluţionare a clasei muncitoare, dar respectind cu stricteţe spiritul şi litera tradiţiilor acestui popor, culturii sale naţionale, patriotismului şi istoriei sale fireşti, de luptă pentru libertate şi democraţie. Este meritul incontestabil al Partidului Comunist Român, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de a fi aşezat naţiunea in faţa principalelor sale idealuri, şi a răspunde cu sinceritate şi maturitate revoluţionară la marile cerinţe ale viitorului, pe care prezentul il voieşte generaţiilor care o să urmeze. Astăzi, cultura naţională, alături de cea a naţionalităţilor conlocuitoare, numără în anii care au trecut, pagini memorabile. O generaţie nouă a reînnodat tradiţia firească a acestui popor, de la gindirea eroică a lui Bălcescu, Mihai Viteazul, Petöfi Sándor, la fiii clasei muncitoare, căzuţi nu o dată pentru adevărurile inerentului. Iată de ce cred, că in liniştea şi pacea in care nelădim viitorul, o piatră fundamentală, o reprezintă Congresul al IX-lea, dar în aceeaşi măsură, etapa revoluţionară pe care a deschis-o, a înnoirilor pe toate planurile, ce s-au instaurat in aceşti ani, sunt bunuri ale generaţiei noastre, ca moştenire sigură pentru România viitoare. ROMULUS GIGA redactor șef al revistei Vatra 18 ANI DE PREFACERI ÎNNOITOARE IN ŞTIINŢA, CULTURA Şl INVĂŢÎMlNTUL ROMÂNESC CURCUBEUL DE LUMINĂ Dacă ochiul amintirii limpede-i ca o fîntină dacă gem pe culmi, sub roade, în genunchi căzind livezi, dacă declinăm cuvîntul dragoste-n limba română — sint pentru că-ntotdeauna am avut în singe-un crez. Dacă ne mai doare, totuşi, in amurguri tandre, rana capetelor ce căzură de soldaţi şi de voievozi, dacă sufletul lor aspru luminează-n cronici dacă iernile le facem, uneori, să fie roz, dacă fruntea ni-i senină cum senin ne este gindul chiar de-o Spală cîteodată vînturi, viscole şi ploi, dacă ne iubim cu sete strămoşescul dar: pămîntul — sînt pentru că-n neamul nostru n-a fost criză de eroi. Dacă cerul îşi revarsă curcubeul de lumină, dacă slobozim cocorii sub streşini de univers, dacă mai tălăzuieşte griul ca o-ntinsă mare, lină — toate vin sub arcul zării de la al IX-lea Congres. EUGENIU NISTOR 18 ANI DE LA CONGRESUL AL IX-LEA AL P.C.R Pentru toţi comuniştii României, pentru întregul popor, pentru întreaga societate românească a anului 1983 rememorarea drumului parcurs de la Congresul al IX-lea al partidului prilejuieşte nu numai aprecierea măreţelor înfăptuiri socialiste înregistrate în toate domeniile vieţii politice, economice şi social-culturale, ci mai ales înţelegerea întregului mecanism politico-economic care a făcut posibile astfel de realizări înnoitoare. Este momentul unei priviri retrospective în intimitatea procesului care a dus la configurarea noii istorii, noului destin al României socialiste, este momentul în care a înţelege în profunzime şi a acţiona ferm şi conştient pentru înfăptuirea politicii partidului devin atribute firesc necesare ale conştiinţei socialiste a maselor. Asemeni tuturor domeniilor vieţii, cultura, ştiinţa şi învăţămîntul românesc au parcurs un timp în care densitatea prefacerilor, caracterul lor înnoitor revoluţionar, elaborarea lor pe baze ştiinţifice şi ştiinţifica lor aplicare în practică sunt rodul politicii înţelepte a Partidului Comunist Român, a gîndirii revoluţionare şi proiective a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cîteva gînduri prilejuite de acest eveniment — împlinirea a 18 ani de la Congresul al IX-lea al partidului — inserăm în această pagină, aşternute de oameni a căror activitate este armonios integrată în procesul dezvoltării culturii, artei şi învăţămîntului de pe meleagurile mureşene. EPOCA RENAŞTERII SPIRITUALE ROMÂNEŞTI Marcînd, în istoria poporului român, un moment de însemnătate epocală, Congresul al IX-lea al P.C.R. constituie şi pe planul vieţii spirituale acel eveniment care a deschis orizonturi noi afirmării nestingherite atalentului şi forţei de creaţie a maselor largi populare. Afirmînd, cu realism şi curaj, valorile culturale, forumul comuniştilor români — forumul marii noastre primeniri sociale — a avut menirea de a crea acel mediu social-politic în care libertatea de creaţie să ducă la descoperirea şi promovarea acelor valori, care, pe parcursul unei epoci de exemplară efervescenţă şi emulaţie creatoare, au intrat pentru totdeauna în patrimoniul naţional şi universal. Aceşti ani deosebit de fertili şi bogaţi în împliniri stau sub semnul eroismului colectiv al unui popor liber şi stăpîn pe destinele sale, hotărît să-şi clădească viforul aşa cum îl doreşte. Sînt ani de glorioasă şi strălucită epopee istorică dimensionată în sensul său cel mai profund de o reală renaştere spirituală. Este timpul unor grandioase şi durabile înfăptuiri istorice, fără precedent. Niciodată, mai convingător şi temeinic decit în epoca pe care pe drept o numim „epoca Ceauşescu“ realitatea românească nu şi-a găsit o atît de amplă şi profundă expresie în artă şi cultură. Instituind o nouă tablă de valori caracterizată prin spiritul militant şi revoluţionar, prin rosturile adinei ale grijii şi respectului pentru om, cultivate de principiile şi normele umanismului revoluţionar, perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului a deschis calea ridicării la cote valorice superioare a culturii socialiste. Mărturie grăitoare stă, în acest sens, democratismul cultural al societăţii noastre socialiste, care creează cadrul fertil şi stimulativ de participare a oamenilor muncii la creaţia de valori spirituale. Festivalul naţional „Cîntarea României“, manifestare de mare originalitate, conferă universului culturii şi educaţiei socialiste valenţe noi, superioare, a căror finalitate fundamentală constă in asigurarea unei calităţi noi şi în domeniul vieţii spirituale. In acest context de efervescenţă culturală se înscriu organic frumoasele împliniri ale oamenilor muncii de pe meleagurile mureşene — români, maghiari, germani — care, întărţiţi în muncă şi viaţă, într-o unitate indestructibilă în jurul partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, contribuie la ridicarea pe noi şi noi trepte a valorilor civilizaţiei şi culturii socialiste. GIDÓFALVI ILDIKÓ preşedintele Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Mureş ÎN NOBILA MISIUNE ÎNCREDINŢATĂ ŞCOLII Perioada care a urmat după cel de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român se înscrie în istoria ţării ca fiind cea mai fertilă epocă, bogată în împliniri şi înfăptuiri măreţe, reprezentînd şi pentru învăţămînt o etapă de adinei şi înnoitoare prefaceri ce se constituie intr-un capitol de seamă al evoluţiei şcolii româneşti. Marcată de activitatea neobosită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, de concepţia sa profund revoluţionară, de cutezanţa sa, de înflăcăratul său patriotism, perioada la care ne referim a făcut ca şcoala românească să-şi cîştige un prestigiu permanent. Prin dezvoltarea învăţămîntului preşcolar, prin crearea şcolii de 10 ani, prin perfecţionarea învăţămîntului liceal şi profesional, ca şi prin înnoirile aduse învăţămîntului superior, s-a format o bază temeinică de instruire şi educaţie pentru întreaga naţiune. Putem afirma cu deplin temei că sîntem un popor care a făcut din ştiinţa de carte un bun al tuturor, un mijloc de pregătire pentru viaţă, pentru participarea nemijlocită la producţia materială necesară edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării României spre comunism. Faptul că statul nostru a creat condiţii dintre cele mai bune pentru ca ştiinţa să fie însuşită la nivelul cuceririlor actuale, că elevii dispun de cabinete, laboratoare specializate pe discipline, ateliere in care cunoştinţele dobindesc validitatea practicii, a utilităţii sociale, înseamnă, intr-adevăr, un climat optim de formare a personalităţii umane în care disponibilităţile, aptitudinile şi vocaţia capătă împlinirile cele mai înalte. Noua calitate pe care trebuie să o atingă şcoala — In lumina exigenţelor formulate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — impune nu numai continua modernizare a conţinutului şi tehnologiei didactice, a bazei tehnicomateriale, ci şi intensificarea eforturilor în vederea creşterii rolului formativ al şcolii, cultivîndu-se în rîndul tinerei generaţii dragostea faţă de patrie, popor şi partid, faţă de realizările României socialiste. Bilanţul rodnic cu care învăţămîntul mureşean marchează împlinirea celor 18 ani de la cel de-al IX-lea Congres al P.C.R., ne mobilizează la o activitate susţinută, intensă, în viitor pentru ca hotărîrile Congresului al XII-lea al partidului, Congresului educaţiei şi învăţămîntului, ale Conferinţei Naţionale a P.C.R. să dobîndească o nouă împlinire. Asemeni tuturor educatorilor de pe întreg cuprinsul patriei, simţim din plin grija şi preţuirea partidului şi ne vom dărui cu pasiune şi abnegaţie pentru realizarea de noi împliniri în activitatea instructiv-educativă, in misiunea încredinţată şcolii de formare a omului nou, cu o înaltă conştiinţă şi pregătire, cu o vastă cultură şi puternice trăsături de caracter, devotat cauzei socialismului şi comunismului. ANA CHINEZU inspector şcolar general adjunct STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Sub zodia unui umanism plenar 18 ani de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, deşi par puţini la număr, definesc, aceşti ani, o nouă istorie a ţării, istoria reînvierii nădejdilor intr-un viitor mai luminos, aşa cum şi l-au visat strămoşii, cînd luptau pentru o patrie liberă şi prosperă, in care bunăstarea să fie oaspete de fiecare zi al omului pe aceste meleaguri. Aceşti ani au o profundă influenţă nu numai asupra destinelor ţării, ci şi asupra tuturor destinelor omeneşti. „Cel de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român va rămîne inscris cu litere de aur în istoria României“ — aşa a fost prefigurat încă din 1965, de către tovaraşul Nicolae Ceauşescu, rolul congresului în devenirea României socialiste. Congresul al IX-lea al partidului, ca moment politic fundamental in istoria României moderne, legat pentru totdeauna de numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a implantat in conştiinţe, în existenţa noastră economică şi socială, un nou înţeles al progresului material şi spiritual, care şi-a arătat adevăratele dimensiuni abia azi, în zilele noastre, cînd totul a devenit şi devine faptă. Noi, cei de azi, din domeniul artei spectacolului, trebuie să dovedim cum cele indicate de acest istoric congres, de Congresul al XII-lea al partidului şi de Conferinţa Naţională din decembrie anul trecut au devenit şi devin, prin munca noastră, faptă, sub zodia unui umanism plenar, cel al socialismului şi comunismului, cel al unei epoci pe drept cuvint numită EPOCA CEAUŞESCU, cu adevărat epoca OMULUI. In asemenea condiţii, muncind în cadrul unei politici dusă de oameni şi pentru oameni, e firesc să se modeleze conştiinţele şi omul. Acest crezul slujim şi-l vom sluji mereu noi cei din domeniul artei spectacolului, atunci cînd ne adresăm, prin specificul muncii noastre, oamenilor. ROMEO POJAN directorul Teatrului Naţional O voce distinctă în muzica contemporană românească Chiar şi o sumară retrospectivă poate reliefa amploarea vieţii muzicale româneşti, aşa cui s-a conturat ea în aceşti ani de puternică dezvoltare pe toate planurile a societăţii noastre socialiste. Muzica, împreună cu celelalte arte, este tot mai mult solicitată să se înscrie în contemporaneitate, să reflecte uriaşele realizări de muncă ale poporului, să contribuie la modelarea şi umanizarea omului, ca fiinţă socială conştientă de actele sale, de atitudinea sa activă în cele mai diverse împrejurări. Graţie unei reţele de instituţii muzicale — filarmonici, opere, teatre muzicale, orchestre şi ansambluri populare etc. cum puţine ţări din lume posedă, România socialistă este astăzi locul unde vocaţia muzicală a poporului se poate împlini pe toate planurile. Interpretarea, acest pilon de bază al unei vieţi muzicale, a atins în ţara noastră cote de valoare internaţională. An de an, soliştii români obţin distincţii la numeroase confruntări muzicale internaţionale, fie că este vorba de cei mai tineri, elevi încă, sau de cei aflaţi în pragul consacrării definitive. De altfel, succesele muzicii româneşti sunt vizibile nu numai în concursuri, ci şi în participarea noastră la viaţa muzicală internaţională în turneele orchestrelor şi formaţiilor de cameră, ale trupelor de operă, ale soliştilor. Pe de altă parte, creaţia muzicală a crescut şi ea în această fertilă perioadă a dezvoltării fără precedent, înscriindu-se ca o voce distinctă în muzica contemporană universală. Multe lucrări ale compozitorilor români au fost apreciate şi încununate cu laurii concursurilor, altele sunt cîntate pe toate meridianele. Cine sunt aceşti interpreţi, cine sunt aceşti compozitori? Sunt fiii oamenilor muncii, români şi de alte naţionalităţi, care au condiţii optime de instruire de specialitate, care îşi pot împlini vocaţia, talentul, prin munca lor, dar şi prin grija cu care sunt înconjuraţi şi ajutaţi s-o facă. Tîrgu-Mureşul are astăzi o viaţă muzicală pe care nici măcar nu o putea visa altădată. Peste două sute de concerte simfonice, corale, recitaluri etc. într-o stagiune, zeci de concerte educative — şi nu numai în localitate, ci şi în judeţ — contactul cu personalităţi interpretative de primă mărime, prezenţa unei pleiade de valoroşi compozitori, un festival muzical care a ajuns la a treisprezecea ediţie, o bogată discografie etc. — aceasta este astăzi imaginea vieţii muzicale tîrgumureşene, pe care o poate invidia orice capitală de pe glob. dr. BIJOR DANȘOVEAN muzicolog