Steaua Roşie, martie 1984 (Anul 35, nr. 51-77)
1984-03-01 / nr. 51
PAGINA 2 .STEAUA ROȘIE TIMPUL LIBER-această componentă a vieţii fiecărui student . Propun să luăm în discuţie timpul liber al studentului deoarece am convingerea că nu toţi colegii dv. beneficiază integral de el, nu ştiu să-l folosească cu maximă eficienţă. Consideraţi că timpul liber, organizarea lui, sunt chestiuni care îl privesc, în exclusivitate pe student sau se implică aici şi alţi factori? Simina Irimie, anul II, medicină generală: Discutînd despre timpul liber trebuie să ţinem seama mai întîi de toate că studenţii de la I.M.F. dispun în cea mai mică măsură de el. Atît cît este însă, el trebuie folosit în aşa fel încît să completeze în mod fericit pregătirea noastră medicală, iar pe de altă parte să ne ofere şi nişte posibilităţi de recreere, de distracţie, de a valorifica şi acele valenţe neacoperite, ascunse în pregătirea noastră generală. Consider că timpul nostru liber trebuie cît mai bine organizat şi în acest sens se impune o intensificare a unor acţiuni. Organizarea timpului liber se leagă de ideea descoperirii personalităţii studentului sub toate aspectele ei: cultural, artistic, sportiv, pentru ca studentul să se poată manifesta plenar. Simion Radu, anul IV, preşedintele Consiliului A.S.C. facultatea de medicină generală: Consiliul A.S.C. este desigur implicat în coordonarea timpului liber al studenţilor, dar numai într-o anumită măsură, pentru că marea pondere o au totuşi manifestările organizate de către studenţii înşişi, bineînţeles în cadrul A.S.C. din institut şi din centrul universitar, în acest sens predomină manifestările de masă, atît culturale, cît şi sportive. Pe lîngă acestea, studenţii îşi pot manifesta aptitudinile, anumite calităţi la Casa de cultură a studenţilor, in cadrul a numeroase secţii sportive la nivelul institutului, a cercurilor de speologie, turism etc. unde studenţii nu numai că îşi pot îmbogăţi şi perfecţiona anumite predispoziţii, anumite calităţi, dar le pot face publice. Deci putem conchide că asociaţia are ponderea cea mai importantă şi va trebui ca în viitor să se preocupe şi mai mult pentru formarea studenţilor ca viitori specialişti şi cetăţeni. Participarea studenţilor la Casa de cultură este bună, dar nu la nivelul capacităţii de care dispune Există formaţii de muzică populară, uşoară, folk, cîţiva studenţi activează în orchestra simfonică a medicilor, avem un cerc de artă plastică, care prin cele cîteva expoziţii colective sau individuale a încercat să coreleze viaţa artistică a centrului universitar la cea a municipiului Tîrgu-Mureş, dar cum spuneam, se poate şi mai mult. S. Irimie: Noi, studenţii am dori să se organizeze mai multe seri culturale, în care să fie valorificate valenţele fiecărui an, pentru că acestea există. Dacă am sonda conştiinţa fiecărui student, ne-am da seama că fiecare este puţin medic, dar şi puţin artist, pentru că, într-adevăr, nu poţi fi medic fără să ţi placă arta, oamenii, iar arta este un fel de filozofie a vieţii. Ar fi de dorit ca aceste potenţe artistice, aceste pasiuni să fie deci cunoscute, să iasă din matca lor şi aduse studenţilor şi, de ce nu, marelui public, S. Radu: Ceea ce dorim noi, asociaţia şi studenţii din centrul universitar este o implicare şi mai mare a manifestărilor studenţeşti în viaţa culturală, artistică şi sportivă a oraşului, însă pentru aceasta avem nevoie de sprijinul real al colegilor pentru constituirea la un nivel cît mai ridicat a formaţiilor şi grupurilor artistice. Elena Dumitraşcu, anul IV, farmacie, preşedinta Consiliului U.A.S.C. pe facultate: Pentru că s-a vorbit aici de timpul liber destul de limitat al studenţilor de la I.M.F., trebuie să spun că acest timp este foarte limitat în special la anii mai mari. Experienţa noastră, a studenţilor din anul IV ne-a dovedit că este necesară o foarte judicioasă planificare a timpului liber, pentru a-l putea folosi la maximum. Noi, încă din anul I am avut şansa de a primi din partea conducerii facultăţii ca îndrumător de an un cadru cu multă experienţă în munca de organizaţie, pe tovarăşa şef de lucrări Floarea Ispas, care s-a preocupat foarte mult de folosirea organizată a timpului nostru liber şi la iniţiativa căreia am înfiinţat un grup vocal feminin al anului, care a funcţionat pînă în prezent. Consider deci că este nevoie de o îndrumare mai atentă a anilor mici din partea A.S.C. pentru folosirea timpului liber. Colegii noştri ar trebui să profite mai mult de ceea ce le oferă viaţa cultural-artistică, atît de bogată, a municipiului. Doina Sava, anul IV farmacie, preşedinta Consiliului U.A.S.C. pe centrul universitar Tîrgu- Mureş. Activul A.S.C. manifestă o preocupare constantă şi permanentă pentru organizarea în centrul nostru universitar a unor acţiuni unitare, cu scopuri educative bine determinate şi la un nivel politico-ideologic ridicat, in vederea formării viitorului intelectual în toată complexitatea lui. Pentru realizarea acestui deziderat ne-am preocupat de organizarea ştiinţifică a fiecărui resort, am încercat să cuprindem cit mai multe activităţi care să ofere studenţilor posibilitatea să se manifeste în toate domeniile: culturale, artistice, turistice şi sportive. Consider că într-adevăr la nivel de an formaţiile artistice sunt puţine şi în viitor va trebui să le dăm mai multă importanţă, de unde să recrutăm pe cei mai buni studenţi pentru cele de la nivel de centru universitar. Aceasta s-ar impune cu atît mai mult cu cît dorinţa noastră este să înfiinţăm, un cenaclu la nivel de centru universitar, cu care să fim prezenţi în permanenţă în viaţa cultural-artistică a oraşului. ION CIURDARU GHEORGHE ŞINCAI - 230 O evocare prilejuită de împlinirea a 230 de ani de la naşterea lui Gheorghe Şincai a fost organizată de Biblioteca orăşenească din Reghin în colaborare cu Cenaclul literar „Condeie reghinene“. Cuvîntul introductiv a fost rostit de prof. Marin Sara — directorul bibliotecii. In continuare, despre viaţa şi activitatea marelui cărturar au vorbit dr. Serafim Duicu şi Dimitrie Poptămaş, după care cei doi vorbitori au răspuns la întrebările celor din sală. Apoi, a fost prezentată cartea „Pe urmele lui Gheorghe Şincai“ de Serafim Duicu, autorul acordînd autografe. In încheierea manifestării, Emilia Moldovan a citit o selecție din poeziile sale. Noutaţi, realizări la Gurghiu • Noua brutărie din comuna Gurghiu a produs luni, 27 februarie a.c., primele cantităţi de pline pentru cetăţeni. Ea are o capacitate de 150 tone de pâine lunar şi prin intermediul ei se va face aprovizionarea nu numai a localnicilor, ci şi a oamenilor din Hodac, Ibăneşti, Solovăstru. • Cooperativa de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor şi-a îndeplinit în întregime sarcinile de plan aferente lunii ianuarie, colectivul ei acţionează acum pentru încheierea contractelor cu produse agroalimentare din gospodăriile populaţiei. Aşa de pildă am contractat 282 porci, 14,6 tone carne de ovine, 5.400 hl lapte de vacă, 310 hl lapte de oaie, 1.480 tone de fîn, 2,6 tone carne de pasăre, 210.000 bucăţi ouă, 31 tone cartofi şi alte produse agricole. DUMITRU RUSU preşedintele cooperativei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor Gurghiu CARTEA MAI MULTE VOCI, ORIMA LUME Editura ştiinţifică şi enciclopedică pune la dispoziţia cititorilor un Raport al comisiei internaţionale pentru studiul problemelor comunicării. Lucrare colectivă a unor personalităţi marcante din mai multe state ale lumii, publicată în prima ediţie în anul 1980 de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţă şi cultură, constituie una dintre cele mai reuşite şi mai semnificative expresii a gîndirii filozofice ale programelor şi acţiunilor UNESCO în lumea de azi. Concepută pe principii ştiinţifice prin care deosebirile de sistem nu exclud interesele comune ale planetei noastre pentru făurirea unei lumi în care fiecare popor trebuie să fie liber în afirmarea voinţei, opţiunilor şi a drumului său propriu, dar pentru a cărei supravieţuire toate statele la un loc, rari, mijlocii, sau mici sunt responsabile; o lume care cunoaşte o mare diversitate de căi de dezvoltare, de ideologii şi de sisteme politice, dar care este legată prin interdependenţe tot mai puternice şi prin necesitatea colaborării, ca temelie, a înţelegerii păcii şi existenţei omenirii. Structurată pe cinci mari capitole: Comunicare şi societate; Comunicarea în prezent şi viitor; Problematica preocupării comune, şi altele, prin care se scoate în evidenţă mesajul cărţii, ca un mesaj umanist şi democratic, vizînd înţelegerea mijloacelor comunicării de ansamblu, care nu sînt altceva decît vocea originală a fiecărui popor, sau grup uman — diversitatea este o realitate ineluctabilă şi sub acest raport ar fi o iluzie ideea că s-ar putea eluda această multitudine de voci diferite ca timbru şi culoare, ca abordare şi gîndire politică, ca spiritualitate şi cultură. Dar, tot ele sunt chemate să fie purtătoarele sincere ale mesajelor de înţelegere, colaborare şi solidaritate internaţională, să fie exponente ale ideilor de obiectivitate şi adevăr, de respect al tuturor egalităţilor între oameni, între grupuri umane și popoare, de responsabilitate pentru soarta lumii, promotoare ale cooperării și păcii mondiale. Pe de altă parte, lucrarea reprezintă o expresie sintetică a unui mod de a gîndi problemele lumii de azi, a unei, preocupări constante ale programelor UNESCO în domeniul comunicării eforturilor de a contribui la făurirea unor noi dimensiuni globale şi planetare ale conştiinţei umane, care să se adauge armonios celor individuale, de grup şi naţionale, dimensiuni originale prin al căror respect se poate clădi trainic conştiinţa solidarităţii planetare, ca o condiţie a făuririi unei lumi mai noi şi mai drepte. Raportul Comisiei internaţionale pentru studiul comunicării a fost dat publicităţii in februarie 1930, constituind o realizare fără precedent în lumea de azi cu un deosebit ecou mondial, cu atît mai mult cu cît este vorba de o temă de mare dificultate ştiinţifică, ideologică şi politică, în jurul căreia controversele au fost deosebit de aprinse în ultimii ani, luînd forma unor confruntări directe şi acute, într-o perioadă de ascuţire a tensiunilor şi de deteriorare a raporturilor internaţionale. IOAN OPREA Vremea în mârâie După cum ne comunică Institutul de meteorologie şi hidrologie, în luna martie temperaturile vor fi mai scăzute decît valorile medii multianuale, în cea mai mare parte a ţării. Regimul pluviometric va fi, în general, deficitar, exceptînd unele zone din Maramureş, nordul Transilvaniei şi al Moldovei, unde se va situa în limite normale. Prima decadă a lunii martie se va caracteriza printr-o vreme, în general, rece, cu cerul variabil, mai mult noros. Precipitaţiile, în cea mai mare parte neînsemnate cantitativ, vor fi sub formă de ninsoare, iar către sfîrşit şi sub formă de lapoviţă, ploaie şi burniţă. Izolat, se va produce polei. Vîntul va predomina din sectorul nord-est, prezentînd intensificări de scurtă durată, în unele zile pînă la tare, mai ales în sudul şi estul ţării. Temperatura va prezenta o creştere uşoară spre sfîrşitul perioadei. Maximele cele mai ridicate pot atinge 12 grade, iar pe alocuri chiar vor depăşi această valoare, în timp ce temperaturile minime cele mai coborite se vor situa, izolat, sub minus 10 grade, în centrul şi nordul, ţării. Ceaţă locală dimineaţa şi seara. In decada a doua va predomina o vreme schimbătoare caracteristică acestei perioade a anului. Ninsori pasagere, lapoviţă sau ploi, cantitativ neînsemnate, sunt de aşteptat mai ales în nordest şi in sudul ţării. Pentru intervale scurte de timp ele pot fi însoţite şi de unele intensificări ale vîntului care va predomina din sectorul estic, favorizînd pasager producerea locală a fenomenului de viscol în unele zone din estul ţării. In partea a doua a intervalului se aşteaptă o creştere a temperaturii în cea mai mare parte a ţării. Minimele vor fi cuprinse între minus 4 şi plus 6 grade, iar maximele pot atinge 15 grade. Creşteri mai semnificative ale temperaturilor maxime, pînă la 18—20 de grade şi, local, chiar mai ridicate şi minime cuprinse între 2 şi 12 grade se prevăd în decada a treia. Caracteristica mai caldă a vremii va fi totuşi întreruptă de răciri scurte şi uşoare. Cerul va fi temporar noros. Ploile predominant locale cu caracter de aversă vor afecta îndeosebi zonele din vestul şi nordul ţării. Vintul va predomina din vest şi sud-vest. Ultimele zile vor fi cele mai calde în sud-estul ţării. (Agerpres) CALENDAR Joi 1 MARTIE Soarele răsare la ora 6,53; apune la ora 18,03. Zile trecute 61; zile rămase 305. CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: Un petic de cer. Unirea: Valul verde. Progresul: Drumul spre victorie (ambele serii). Select: Elvis. Flacăra: Povestea călătoriilor (ambele serii). SIGHIŞOARA — Lumina: Sfîrşitul nopţii. REGHIN — Patria: De dragul tău, Anca. TÎRNAVENI — Melodia: Sfîrşitul nopţii. LUDUŞ — Flacăra: Aventuri la Marea Neagră (ambele serii). SOVATA — Doina: Zile din trecut. SÂRMAŞU — Popular: Misterele Bucureştilor. IERNUT — Lumina: Melodii la Costineşti. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Ciprian Porumbescu (ambele serii). FINTÎNELE — Patria: Mult mai de preţ e iubirea. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Ţapinarii. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, azi, ora 19, secţia română: Nu ucideţi caii verzi. INSTITUTUL DE TEATRU, ora 18, secţia română: Arca bunei speranţe. TEATRUL DE PĂPUŞI, orele 9,30 şi 11, secţia maghiară: Prinţesa adormită. TELEVIZIUNE 15.30 — Şcoli şi tradiţii. 15.45 — Studioul tineretului. 16,30 — închiderea programului. 20,00 — Telejurnal (p.c.). 20,20 — Actualitatea în economie. 20.35 — Mărţişoare muzicale. 20,55 — Agricultura socialistă pe coordonatele dezvoltării. 21.10 — Film serial: Vîntul fierbinte. Episodul 4 (c). 22.00 — Discorama. 22.15 _ Telejurnal (p.c.). 22.30 — închiderea programului. RADIO TÎRGU-MUREŞ în limba română. 6.00—7.00 — Radioîntîlnire matinală: Pentru producţii record, un start chibzuit în campania agricolă de primăvară: Viaţa raţională şi sănătatea. 18.00—20.00 — Radiocabinet: Pacea şi înţelegerea între popoare, trăsături fundamentale ale politicii externe românești — dezbatere: Primăvara din jur, primăvara din noi, în faptele tinerilor de La I.M.F. Tîrgu-Mureș. VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică: Ieri dimineaţă, la Tîrgu-Mureş, temperatura aerului a fost de minus 3 grade, iar la ora 14, de 3 grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme relativ caldă, dar rece noaptea şi dimineaţa. Cerul va fi variabil. Vînt slab. Temperaturile minime vor oscila între minus 7 grade şi minus 4 grade, iar cele maxime între 3 şi 6 grade. Dimineaţa, frecvent, se va produce ceaţă. INSTANTANEE — Eu și steaua mea, cu nume ... Foto: KONCZ JANOS B.