Steaua Roşie, iunie 1984 (Anul 35, nr. 129-154)
1984-06-01 / nr. 129
In lesfumicultura ! PARTICIPARE CIT MM MWST IA LICRĂRILE Dl INIRETINERE! *. I ma perioada a primăverii, luna mai, a fost bogată în precipitaţii, favorabilă lucrărilor de plantare a răsadurilor şi creşterii şi dezvoltării plantelor în legumicultura. Se poate face şi un bilanţ al activităţii. In toate sectoarele, in unităţile agricole de stat şi cooperatiste, în gospodăriile populaţiei, au fost însămînţate sau plantate cu diverse culturi peste 6.580 ha. Ponderea o reprezintă cele 735 ha de tomate, 315 ha ardei, 435 ha varză, 515 ha fasole, 500 ha castraveţi şi altele. Acum este momentul de a se acţiona cu toate forţele la efectuarea operativă şi de calitate a lucrărilor de întreţinere, de reînsăminţare sau de plantare a celor peste 600 ha afectate de inundaţiile de la miliocul lunii mai. In raidul efectuat prin cîteva ferme legumicole de pe văile Mureşului şi Tirnavelor, tocmai asemenea preocupări zilnice am urmărit. Acţionînd în spiritul sarcinilor trasate la recenta Plenară a Consiliului Naţional al Agriculturii de a se acorda o mai mare atenţie lucrărilor de întreţinere a culturilor, la ferma din Cipău a Staţiunii de cercetare şi producţie legumicolă Iernut, specializată în producerea seminţelor, s-au luat măsuri de grăbire a prăşitului. Anton Dorosin, şeful fermei, avea la lucru muncitorii permanenţi ce lucrau în acord global, dar şi elevii clasei a IX-a , care erau însoţiţi de profesoara Ana Tămaş, directoarea Liceului agroindustrial din Iernut (în fotografie). Pentru a veni în ajutorul fermei şi a scoate din buruieni culturile de ceapă, usturoi şi altele, ing. Ovidiu Natea, directorul Trustului horticol mureşean, aflat la faţa locului, a convenit cu directoarea liceului ca pe parcursul cîtorva zile circa 300 de elevi să ia parte la prăşitul culturilor. Cu toată abundenţa ploilor, în perioadele cînd terenul a fost zvîntat, s-a muncit susţinut la prăşit şi in fermele legumicole din zona municipiului Sighişoara. La ferma condusă de ing. Györfi Mihail, zilnic s-a lucrat cu 40— 60 de oameni. Pe 20 ha s-a făcut rebilonarea cartofilor, au fost prăşite 10 ha cu ceapă, peste 22 ha de vărzoase. Se fac pregătiri pentru plantarea în cultură succesivă, după spanac, ceapă verde şi salată, a răsadului de varză de toamnă. Din surplusul de răsad de varză, ferma a realizat prin valorificarea lui un venit de peste 15.000 lei. De aici mai reţinem iniţiativa unei clase de 26 elevi de la Grupul şcolar M.I.U., din cadrul întreprinderii de sticlărie şi faianţă Sighişoara, care au făcut o înţelegere cu şeful fermei, ca în timpul liber să participe la întreţinerea culturilor. După un program bine stabilit, ei lucrează efectiv şi fac muncă de calitate la prăşit sau la alte lucrări. Vor lucra pină îşi vor aduna suma de 15.000 lei cu care la sfîrşitul anului şcolar vor face o excursie. Iată o iniţiativă utilă economiei şi în acelaşi timp educativă. Acelaşi interes pentru impulsionarea prăşitului notăm şi de la ferma vecină din Albeşti. Ing. Dumitru Vaidasigan, şeful fermei, împreună cu colectivul de lucrători efectuau prăşitul culturilor manual, dar şi cu prăşitoarele trase de cai. Paralel cu lucrările de întreţinere a culturilor, în legumicultură la zi este şi preocuparea pentru refacerea culturilor afectate de inundaţiile de la mijlocul lunii mai. La ferma legumicolă din Idrifaia, ce aparţine de I.J.L.F. Mureş, Osvăt Iosif cu muncitorii, a trecut la replantarea răsadului de ardei şi vinete pe 7 ha, la reînsămînţarea castraveţilor şi fasolei pe 15 ha. Lucrări similare se fac şi la ferma din Chendu şi din alte părţi. JPria ferme am intilnit, în munca de îndrumare şi control, pe Bálint Adalbert, inginer principal la Trustul horticol judeţean, şi pe Ioan Crişan, inginer şef la I.J.L.F. Mureş, care au soluţionat pe loc unele probleme privind redistribuirea răsadului, a erbicidelor şi altele. REMUS CÂMPEAN Pagina a 3-a: ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI Desen de SILVIU STEFLEA foto: FELICIA MirlAESCU INVESTIŢII 1984 Noua capacitate de la întreprinderea de geamuri Tîrnăveni va intra în exploatare cu 2 luni mai devreme Colectivul întreprinderii de geamuri din Tîrnăveni acordă o atenţie deosebită punerii în funcţiune mai devreme a noii investiţii l■ capacitatea de 55 milioane borcane pe an. Interesul este firesc dacă avem în vedere că această instalaţie se va înscrie cu parametri superiori în ansamblul activităţii întreprinderii, contribuind substanţial la îmbunătăţirea indicatorilor de productivitate a muncii, de costuri de fabricaţie şi de rentabilitate. Amintim că această nouă capacitate industrială va asigura creşterea cu 14 la sută a producţiei marfă, cu 17,3 la sută a producţiei nete, cu 5 la sută a productivităţii muncii, iar beneficiile vor spori îndeosebi pe seama reducerii cheltuielilor la 1.000 de lei producţie marfă cu 1,5 lei la total şi cu 7,7 lei la materiale. Beneficiarul, împreună cu constructorul — Antrepriza de construcţii-montaj Blejoi — şi-au propus să valorifice într-un grad mai înalt şi mai devreme aceste avantaje. Plecând de la nevoile reale ale industriei alimentare care are o activitate de vîrf toamna în domeniul conservelor de legume si fructe, ei s-au angajat să dea în funcţiune noua capacitate cu două luni mai devreme, în august faţă de noiembrie a.c. — Atît noi, sticlarii, cît şi constructorii dorim să ne îndeplinim întocmai angajamentul asumat, ne relatează Paul Ciobanu, secretarul comitetului de partid pe întreprindere. încă de la început pe acest șantier s-a muncit cu răspundere și dăruire, iar constructorii au găsit în colectivul nostru un real sprijin. De altfel, trebuie să arătăm că sticlarii au fost întotdeauna alături de specialiştii antreprizei în toate momentele importante ale execuţiei, atelierul nostru mecano-energetic contribuind efectiv la realizarea unui volum însemnat de utilaje tehnologice. — Care este stadiul la care s-a ajuns cu execuţia ? — Cuptorul de topire, cel mai important şi mai greu de realizat din tot fluxul tehnologic, este înzidit. Cuptoarele de recoacere, cele 3, pentru că vom avea 3 linii tehnologice de fabricaţie, sunt de asemenea terminate. Execuţia lor ne aparţine şi în curînd va fi pus pe poziţie şi cel de-al treilea. Acum ne ocupăm de montarea maşinilor de suflat, utilaje de asemenea cheie în fluxul de fabricaţie. Sosirea lor cu cîteva luni mai devreme de la furnizor constituie factorul esenţial de sprijin în formularea angajamentului nostru de devansare a predării noii capacităţi. Se lucrează intens şi la instalaţiile de utilităţi, acest sistem vascular fără de care atelierul nu poate funcţiona. Trebuie spus faptul că noi am găsit şi o soluţie originală de alimentare cu materie primă a cuptoarelor de topire, pe care o vom utiliza şi la butelii, o metodă de mare productivitate. Materializarea ei va duce la creşterea gradului de mecanizare şi automatizare a întregii instalaţii. — Fiind avansate toate lucrările de construcţii şi montaj, vă rugăm să apreciaţi cînd va produce această nouă capacitate. — Ne străduim să terminăm în cel mai scurt timp toate lucrările pentru a putea începe temperarea cuptorului, o operaţie de mare răspundere şi de durată. Paralel va trebui să facem şi rodajul mecanic al tuturor utilajelor şi instalaţiilor. Sperăm ca tot ce s-a construit şi montat să funcţioneze bine încă de la început, avîndu-se în vedere că se pune un mare accent pe calitatea execuţiei în fiecare moment al acesteia. Hotărîrea sticlarilor şi a constructorilor este ca noua noastră secţie să producă încă din luna august, aducîndu-ne astfel şi pe această cale contribuţia la sărbătorirea prin fapte de muncă măreţe a istoricelor evenimente din viaţa poporului şi partidului, cea de-a 40-a aniversare a eliberării şi Congresul al XIII-lea al Partidului Comunist Român. I. CISMAȘ I La Combinatul chimic Tîrnăveni: S-a pus în funcţiune fabrica de acid formic şi oxalic La Combinatul chimic din Tîrnăveni s-a pus în funcţiune o modernă fabrică de acid formic şi oxalic. Aceasta va prelucra anual 19 milioane mc oxid de carbon — gaz rezidual rezultat din procesul de fabricaţie a carbidului şi ars la faclă — din care se va obţine peste 20.000 tone produse chimice cum sunt: formiatul de sodiu, acidul formic şi oxalic. Prin punerea în funcţiune a noii capacităţi se elimină complet importul de acid formic şi oxalic. De asemenea, de subliniat e faptul că această fabrică foloseşte în exclusivitate ca materie primă oxidul de carbon care se ardea la faclă. De menţionat că tehnologia de fabricaţie, dintre cele mai moderne, a fost pusă la punct de specialiştii combinatului în colaborare cu cercetători de la Institutul central de chimie București, iar utilajele au fost proiectate de I.I.T.P.I.C. COMUNIŞTII — promotori ai noului ! Partidul nostru este, în virtutea forţelor sociale pe care le întruchipează şi a ţelurilor programatice pe care şi le-a propus, un promotor consecvent al înnoirilor revoluţionare. Pentru membrii partidului a promova noul reprezintă o importantă îndatorire statutară. Acest imperativ al afirmării rolului militant al comuniştilor se transformă într-o neasemuită forţă propulsoare a progresului atunci cînd organizaţiile de partid reuşesc să menţină, in fiecare colectiv de muncă, flacăra vie a spiritului revoluţionar, a muncii creatoare, responsabile. Ne-am referit nu o dată la realizările energeticienilor concretizate în însemnate sporuri de producţie, în menţinerea unor „disponibilităţi de putere“, în diminuarea consumurilor tehnologice. „Secretul“ acestor succese constă nu numai în climatul exigent şi responsabil care asigură exploatarea eficientă, la parametri optimi a agregatelor energetice, ci şi în strădania de a înnoi şi perfecţiona verigi importante ale producţiei prin fructificarea capacităţii creatoare a colectivului, în ultimii doi ani, prin aplicarea celor 22 de perfecţionări mai importante, printre care şi cîteva invenţii, s-au realizat economii de peste 3 milioane lei. într-o interesantă expoziţie de creaţie tehnică, organizată la Termocentrala din Iernut, am văzut cîteva dispozitive, aparate, instalaţii (sau scheme ale acestora) concepute şi realizate de inovatorii din întreprindere. Secretarul comitetului de partid, maistrul Ioan Cerghizan, el însuşi un pasionat promotor al noului (este şi coautorul unei invenţii propuse spre generalizare şi în alte întreprinderi de profil) consideră că perfecţionarea utilajelor, instalaţiilor este un proces firesc, necesar. „Dacă n-am fi receptivi la nou, la ŞT. NEKANICKI (Continuare în pag. a 2-a)