Steaua Roşie, august 1984 (Anul 35, nr. 181-206)
1984-08-01 / nr. 181
PAGINA 2 STEAUA ROSIE Manifestări cultural-artistice omagiale Simpozion omagial. Joi, 2 august, începind cu ora 14:30, în sala Palatului culturii din Tîrgu- Mureş, în organizarea Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă. Comitetul veteranilor din războiul antifascist şi Casei Armatei din Tîrgu- Mureş va avea loc simpozionul omagial „Glorie eternă eroilor români din războiul antifascist“. După deschiderea festivă va avea loc sesiunea de comunicări urmată de un spectacol artistic dedicat veteranilor de război. In program: montaj literar-muzical-coregrafic susţinut de recitatorii, fanfara şi grupul coral al Casei Armatei, formaţia de dans tematic a U.J.C.M., ansamblul artistic „Şireagul“ al Combinatului chimic „Azomureş“, Adrian Ivaniţki şi Mircea Boian de la Clubul tineretului din Sighişoara, grupul de recitatori de la C.P.S.P. din Tîrgu-Mureş şi un grup de utecişti. Festivalul dansului bătrînesc. Duminică, 5 august, ora 9, în Tîrgu-Mureş (scena Teatrului de vară) se va desfăşura cea de-a VI-a ediţie a Festivalului interjudeţean al dansului bătrînesc. Vor participa formaţii de dansuri din judeţele: Arad, Ialomiţa, Bihor, Bistriţa, Sălaj, Sibiu, Harghita, Braşov, Covasna, Hunedoara, Botoşani, Alba, Cluj, Argeş, Neamţ, Vilcea, Bacău, Vaslui, Suceava şi Mureş. Judeţul Mureş va fi reprezentat de echipele de dansuri din Idicel Sat, Filpişul Mic, Saschiz, Iclănzel, Corneşti- Adămuş, Filea, Măgherani, Milieşu de Cîmpie. Montaje literar-muzicale. Venind în sprijinul organizării acţiunilor de masă, în cinstea celei de-a 40-a aniversări a revoluţiei de eliberare socală şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, Biblioteca judeţeană a întocmit montaje literar-muzicale — „Cîntec în August“ şi „Sub steagul libertăţii noastre“. Materialele au fost difuzate bibliotecilor orăşeneşti şi comunale; un număr însemnat de exemplare stau la dispoziţia celor interesaţi, la sediul Bibliotecii judeţene Mureş. Invitaţi la „Serbările mării“. Dedicat în acest an celor două mari evenimente ale ţării, Festivalul de pe litoralul Mării Negre — „Serbările mării“ — îi va avea printre participanţi şi pe elevii membri ai Ansamblului folcloric din Lueriu, Suseni şi Săcalu de Pădure, formaţie distinsă cu locul I pe ţară in ediţia a IlI-a a Festivalului naţional „Cintarea României“. Pe urmele eroilor. Echipajul „Urmaşii eroilor de la Oarba“ al Şcolii generale din localitatea „23 August“, judeţul Constanţa, s-a aflat timp de cîteva zile in judeţul nostru într-o excursie documentară. Echipajul condus de profesorul Marzan Neerzat s-a deplasat pe urmele eroilor din comuna „23 August“, eroi care au luptat vitejeşte pentru ţară, căzînd cu onoare pe cîmpul de luptă de la Oarba de Mureş. In fiecare an, pionierii şcolii din „23 August“ depun jerbe de flori la monumentul celor 16 ostaşi dobrogeni căzuţi la Oarba. In acest an, echipajul lor, aducîndu-şi prinosul de slavă pentru eroii neamului şi cinstind cele două mari evenimente ale anului, au venit la Oarba de Mureş în semn de omagiu şi adîncă preţuire. Grupaj realizat de DORU MUREŞAN In aceste zile premergătoare sărbătoririi zilei de 23 August, în intimpinarea celui de-al XIII-lea Congres al P.C.R., în toate întreprinderile şi instituţiile din oraşele judeţului nostru se organizează entuziaste manifestări cultural-artistice omagiale. Fotoreporterul Koncz János R. a surprins „fragmente“ din concertele de muzică populară — cu solişti — susţinute de către tarafele cooperativei „Metalul“ din Tîrgu-Mureş şi Trustului de antrepriză generală construcţii-montaj. Cinema „ARTA“ Scopul şi mijloacele Cinematografia noastră depune eforturi oneroase de a-şi lărgi aria tematică, de a investiga şi sonda noi teritorii social-umane, desprinse din incandescenţa realităţilor noastre socialiste. Acest efort este evident şi cu totul meritoriu în filmul regizorului Dan Marcoci, „Scopul şi mijloacele“, după un scenariu semnat de Nicolae Ţie, în care realizatorii încearcă să demonstreze — şi reuşesc în mod convingător — rolul formativ al colectivului în condiţiile societăţii noastre, forţa opiniei muncitoreşti în corectarea şi îmbunătăţirea stilului de muncă. Chiar dacă viaţa uzinală — adevărat cadru al formării şi devenirii colectivităţii umane — a mai fost adusă pe ecranele noastre, noua producţie a Casei de filme Trei se distinge prin vocaţia sa discret-spectaculară de a suprinde realitatea, starea personajelor şi atmosfera în care ele trăiesc. Personajul principal al filmului, Mihai (Răzvan Vasilescu), tinăr absolvent de liceu, controlor tehnic intr-o uzină dintr-un oraş de provincie, intră în conflict cu directorul, Simion Popa, (Petre Gheorghiu) care este şi tatăl său. Om cu deosebite însuşiri morale, cu un meritat prestigiu in uzină, Simion este însă incapabil să înţeleagă pe deplin comandamentele impuse de trecerea la noua calitate. Din dorinţa de a realiza planul de producţie, Simion este dispus să treacă cu vederea slaba calitate a unor produse livrate de uzină, la care Mihai, fire intransigentă, care nu îngăduie compromisul, se opune, provocînd nemulţumirea atît a unor cadre optuze din uzină, cit şi a tatălui său vitreg. Datorită insă intervenţiei ferme a secretarului de partid şi a consiliului oamenilor muncii, producţia se îmbunătăţeşte iar Simion, pentru nereceptivitatea lui la exigenţele impuse de noile cerinţe, este înlocuit din direcţie. Filmul urmăreşte în paralel conflictele din viaţa familiei lui Simion, care apar şi se sting pe rind, conflicte generate de situaţia de „tolerat“ al lui Mihai, de desele izbucniri legate de problemele uzinei, cit şi de puternica criză sufletească a Aureliei Popa (Leopoldina Bălănuţă), mama lui Mihai, care se opune energic căsătoriei fiului său cu Valeria (Rodica Negreanu), muncitoare în aceeaşi uzină cu Mihai. Regizorul Dan Marcoci, aflat la al doilea film al său se descurcă cu pricepere şi talent in această ţesătură de intrigi, fiind servit în mod exemplar de o foaie bună trupă actoricească. ION CIURDARU Dimineţile unor pierde-vară 1. Variante pentru acelaşi final. Cum au ajuns, in ziua aceea, Alexandru Mihalache din Piatra Neamţ, str. Ştefan cel Mare nr. 7, Gheorghe Rozbacher (tot din Piatra Neamţ, str. Dobrogeanu Gherea nr. 24) şi Septimiu Neagoe din Tîrgu-Mureş, str. Gh. Marinescu nr. 31, în Piaţa Republicii şi nu în alt loc, ci tocmai într-o staţie de autobuz? Poveste lungă şi plină de întorsături. După o primă variantă, pentru început au făcut o mică „încălzire“ la „Unic“. Septimiu Neagoe chiar zice: „Nu aveam nici o problemă concretă de rezolvat!“ Conform altei păreri, de vină ar fi, în primul rind, numai şi numai transportul în comun: se-nţelege, ei ar fi dorit să ia autobuzul „14“ din Aleea Carpaţi, să ajungă la „Grand“, aşa că „răspunzători“ ar fi şoferii de pe pomenita linie, care-şi fac, pur şi simplu, de cap şi circulă după programe alandala! Există şi o a treia opinie: veniţi în municipiul de pe Mureş, de la Piatra Neamţ, din imbolduri nu doar de ei ştiute, pripăşiţi la o „milostivă găzduitoare“. Székely Eva, din Aleea Carpaţi nr. 39, dumnealor, nişte tîrîie-brîu şmecheriţi peste măsură, sunt dornici să-şi încerce „norocul“ într-unul din punctele aglomerate ale... oraşului florilor. 2. Omul cu „albastrele“. Staţia de autobuz, Piaţa Republicii. La primul autobuz de pe linia 2, nu îndrăznesc. „Experienţa“ le spune că nu-i încă momentul. Mai trebuie ceva îmbulzeală. Aşteaptă un hei-rup! Alexandru Mihalache, cel cu veleităţi de prestidigitator, pune ochii pe un călător căruia în buzunarul din spate al pantalonilor i se zăresc marginile cîtorva ... albastre. Aruncă o privire cu înţelesuri. Adică, ăsta-i! Ceilalţi înţeleg, complice, destul de repede totul. Cel care abia apucă, gîfîind, să pună piciorul pe scară este cîntărit, încă o dată, rapid. Victimă sigură. Ochiul de „expert“ nu l-ar putea înșela pe Al. M., tocmai acum și aici. 3. Sprinteneală pentru 7.700 de lei! Totul se petrece uluitor MORALA-CONDUITA de repede. „Tipul solid“ care zice: „Eu, împreună cu concubina mea am tentat să urc în autobuz“, simte o oarecare ... mişcare la buzunarul din spate. Graba celor trei de a cobori, deşi autobuzul nu s-a pus încă în mişcare, pare suspectă. „Am văzut — declară mai tîrziu furatul — colegii hoţului fugind în direcţii diferite“. In ciuda gabaritului lui, Iuliu Cercel devine şi el iute de picior. Mai ales cînd se simte uşurat de aproape 8.000 de lei. Merită sprintul! Se repede, aşadar, spre Gheorghe Rozbacher şi-l ia de guler. Eufemismul aici ţine să mascheze . . . acţiunea. Pentru că Iuliu Cercel nu-l tratează, se-nţelege, deloc cu mănuşi. Nu se ştie precis cit de furios şi cit de autoritar a procedat, cert e că, în rezumat, expresia care a dominat a fost cam următoarea: „Dă, mă, banii! Sînt pentru o înmormîntare!“ Fript şi fiert, la mare înghesuială, Rozbacher lăsînd impresia unui chinuit de un cui sîcîitor în talpă, la început se miră teribil de fariseic, chiar cu o candoare trucată, apoi vrea să pară chiar un îngeraş, mai înghite în sec, dar simţind mina neîndurătoare, din motive de el ştiute ia hotărîrea să repete gestul lui Pillat din Pont. Exclamă: „Nu mai da, că spun totul!“ Şi spune: Cine a furat banii, la cine ar putea fi. De aici, drumul pînă la cuibul lor din Aleea Carpaţi e scurt. 4. Intîlnire la „cartierul general“. Din motive lesne de înţeles, ambiţios la culme, dar mai ales mîndru că el a pus mina pe hoţi), pentru întîlnirea cu Alexandru Mihalache, Iuliu Cercel îşi ia, ca măsură de securitate, şi concubina şi încă doi „locotenenţi“ (pentru orice eventualitate, zice el), oameni de încredere, rude de-ale lui. Şi se înfăţişează la „cartierul general“ din Aleea Carpaţi. Uluit peste măsură de întorsătura neaşteptată a lucrurilor, Alexandru Mihalache a exclamat: „Vin gaborii“, şi a rămas fără grai. 5. Numărătoare în faţa casei. Dar, oare, nu se lăuda, în gura mare, că nu-i el cel căruia să-i mănince cîinii din traistă? După momentul de uluială urmează masca de mofluzenie şi pocăinţă. Numai că nu are pe cine duce, incit se adevereşte din nou, dacă mai era nevoie, că minciuna n-ajunge să imbătrînească. Pe ton abrupt, Iuliu Cercel cere banii. Banii lui, care, în învălmăşeala din autobuz, au fost abil „pasaţi“ lui Septimiu Neagoe, care „locuieşte lingă spitalul nou“. Nemulţumit, Al. M. ridică din umeri. Se vede că, pentru ei, ziua avea să fie cu ghinion pînă la capăt. Pe Septimiu Neagoe îl ajung tocmai în fața casei unde, grijuliu, se pare, să pună suma „la ciorap“, tocmai număra banii: nu ies decit 6.730 de lei! „A zis că a avut 6.700, iar la scurt timp susţine că 7.700! Ceea ce pentru mine nu este deloc clar!“ (Alexandru Mihalache). „După care, împreună cu toţii, am coborît, la o bere, la Furtuna (n.a. Fortuna, adică), pentru a ne înţelege când îmi vor restitui restul banilor“ (Iuliu Cercei). LAZAR LADARIU Continuare în pag. a 4-a. INSTANTANEE Cu ... „bicicleta“ la ștrand Foto: KONCZ JANOS CALENDAR Miercuri 1 AUGUST Soarele răsare la ora 6,02; apune la ora 20,41. Zile trecute 214; zile rămase 152. • Sărbătoarea naţională a Elveţiei. • Sărbătoarea naţională a statului Jamaica. CINEMA TIRGU-MURES — Arta: Scopul şi mijloacele. Unirea: Martorul ştie mai mult. Progresul: Zică ce vor zice. Select: Strada Hanovra. Flacăra: Yankei (ambele serii). SIGHIŞOARA — Lumina: Scuzaţi, dv. vedeţi fotbal? Clubul C.F.R.: Duelul. REGHIN — Patria: Aleargă cu mine. SOVATA — Doina: Legenda călăreţului singuratic. Muncitoresc: Preludiu II. TÎRNAVENI — Melodia: S-a intîmplat lingă Rostov. LIJDUŞ — Flacăra: Raze pe gheaţă. SARMAŞU — Popular: Descendenta directă. IERNUT — Lumina: Un nou Ghilgameş. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Dosarul ,,Luna de aur“. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Inghițitorul de săbii. FÎNTÎNELE —* Patria: Carnaval (ambele serii). TELEVIZIUNE 15,00 — Telex. 15.05 — Pe Iza şi pe Mara. Melodii populare. 15,15 — Imagini elveţiene. 15,30 — Emisiune în limba maghiară (parţial color). 16,30 — A 23-a ediţie a Olimpiadei de vară (color). 18.00 — închiderea programului. 20.00 Telejurnal (parţial color). 20,00 — Actualitatea în economie. 20.35 — Magistrala revoluţiei. 20.55 — Film artistic. Liniştea din adîncuri. Producţie a Casei de filme Trei (color). 22.20 — Telejurnal (parţial color). 22.30 — A 23-a ediţie a Olimpiadei de vară (color). RADIO TlRGU-MUREŞ In limba română: 6,00—7,00 — Radioîmîinire matinală. Recuperarea materialelor refolosibile, o condiţie a achiziţionării produselor noi — comentariu juridic: In lumina cuvântării tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. din iunie a.c. Creşterea exportului, obiectiv prioritar în unităţi braşovene — reportaj: 18.00—20.00 — Actualitatea ilustrată: Programul unic In faptele bunilor gospodari: Comori ale cîntecului popular. Viitorul începe cu nou: Pe urmele eroilor Eliberării — expediţii pioniereşti; Sub semnul copilăriei fericite — mesaje din tabere. Ancheta radio: Stațiunile balneare în sezonul estival — raid anchetă. VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică: Ieri dimineaţă la Tîrgu-Mureş s-au înregistrat 11 grade, iar la ora 14 au fost 24 de grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea va fi frumoasă şi călduroasă, cu cerul variabil, mai mult senin noaptea. Vîntul va sufla slab. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 10 şi 12 grade, iar maximele între 24 şi 26 de grade.