Steaua Roşie, mai 1985 (Anul 36, nr. 102-127)

1985-05-01 / nr. 102

PRIMĂVARA VICTORIEI E aproape un veac de cînd la noi, la români, se sărbătoreşte 1 Mai. Sărbătorim în această zi harnica şi truditoarea muncitorime, forţa de primă linie în tot ce s-a clădit pe pămîntul scump al patriei, în tot ce se clădeşte acum şi în viitor. Şi, odată cu ea, îi sărbătorim pe ţărani, pe cei ce produc pîinea, îi sărbătorim pe cărturari, cu un cuvînt pe toţi fiii României care au înălţat-o şi o înalţă spre noi şi măreţe glorii. In acest an ziua Intîiului de Mai se leagă în memoria noastră, a tuturor, de evenimentele Unor primăveri care, aici, pe plaiuri străbune, au avut o rezonanţă de dimensiuni epocale, cu urmări care au ridicat prestigiul şi măreţia neamului românesc în istoria universală. Se împlinesc la 9 Mai patru decenii de la victoria asupra fascismului şi, tot atunci, sărbătorim Ziua independenţei de stat a României. In acea primăvară a anului 1877, cînd România a hotărît să intre în luptă, cînd ea şi-a proclamat independenţa, iar apoi a ţinut ca prin sîngele fiilor ei să şi-o consfinţească, ea a urmat un proces firesc, s-a supus de fapt unei necesităţi logice impuse de stadiul de evoluţie pe care-1 atinsese. Independenţa, visul scump al tuturor românilor, nobila şi permanenta aspiraţie a poporului nostru, ideal născut în cugete şi inimi şi purtat viu de-a lungul secolelor, a fost întrupată în faptă pe cîmpurile de bătălie, la Plevna şi Rahova, la Smîrdan şi Griviţa, cu enorme sacrificii. Bărbăţia şi curajul poporului român s-au arătat atunci, în 1877, a fi vrednice de cel mai profund omagiu, aşa cum fuseseră în toate clipele de grea încercare, în momentele decisive ale istoriei neamului. întreg poporul a făcut cu dărnicie jertfe de bunuri materiale şi de sînge pentru sfînta cauză a independenţei ţării, pentru numele şi renumele ei. In numele independenţei patriei a fost înfăptuită în august 1944 insurecţia naţională armată antifascistă şi antiimperialistă. Odată cu declanşarea ei şi intrarea României în război împotriva Germaniei naziste, toate resursele umane şi materiale ale ţării au fost concentrate pentru sprijinirea luptei de eliberare a întregului teritoriu naţional şi participarea, în continuare, la războiul antihitlerist, pînă la încheierea sa victorioasă. La fel ca în alte momente grele pentru salvgardarea patriei, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii ei, oştirea română, în lupta sa s-a bucurat de concursul şi sacrificiile tuturor fiilor patriei, întreaga populaţie, de la muncitorul din mină, din uzină, de la sonde, pînă la ţăranul care-şi lucra ogorul, de la intelectualul cufundat între cărţi sau vorbind la catedră, pînă la femeia-mamă, soră, logodnică, soţie, de la tînărul abia ieşit din adolescenţă pînă la vârstnicul albit de scurgerea anilor — şi-a concentrat şi a depus mari eforturi pentru susţinerea armatei, asigurării sale cu hrană, muniţii şi tehnică de luptă, îndemnul partidului comunist adresat poporului român de a face „Totul pentru front, totul pentru victorie“ devenise cuvîntul de ordine căruia i s-au raliat toate forţele naţionale patriotice din România. Consensul general naţional pentru sprijinirea fără rezerve a războiului s-a reflectatîn marile fapte de arme ale ostaşilor români, înfrăţiţi în luptă cu ostaşii sovietici, cu cei ai coaliţiei antifasciste, după eliberarea părţii de nord-vest a Transilvaniei, ostaşii români au participat cu grele jertfe de sînge la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei, a Austriei întîmpinînd măreaţa zi a Victoriei la porţile Vienei şi Pragăi. Această zi a victoriei o vom sărbători la 9 Mai cu mîndria că ideile poporului nostru, care dau sens existenţei lui, ideile muncii paşnice, ale independenţei, suveranităţii, colaborării universale îşi fac drum larg în lume şi biruie prin politica de pace a României socialiste. C. CROITORU Însămînţări de plante medicinale Ferma de plante medicinale a cooperativei agricole din Iernut, se întinde pe 60 ha. Aici, prin grija ing. Rodica Mocioni, a mecanizatorilor, au fost însămînţate în epoca optimă peste 40 ha cu mac. De asemenea, la timpul potrivit se fac şi lucrările de întreţinere şi la cultura chimionului care este în anul doi de producţie. Colectivul fermei este preocupat ca în acest an să obţină o producţie sporită atît la cultura macului cit şi a chimionului. Lucrătorii ogoarelor mureşene sărbătoresc ziua de 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc,in Condiţiile angajării plenare în obţinerea unor producţii record. Printr-o activitate plină de dăruire şi răspundere, depusă zilnic la rădăcina plantelor, ei demonstrează şi la acest început de mai, aşa cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, faptul că recolta şi bunăstarea depind de om, de munca omului, că pămîntul, indiferent de felul lui, poate produce mai mult dacă este lucrat şi îngrijit cu dragoste, în libertate şi pace. E drept, aşa cum afirmau şi gospodarii satelor, că anotimpul de deschidere spre vegetaţia acestui an este sinuos şi capricios, dar cu fiecare faptă de muncă, pe timp frumos sau ploaie, uneori şi noaptea, culturile se rînduiesc după drumul fertil al tractoarelor, plantele încep să capete puteri, griul întrupează forma boabelor din rotundul plinii. Orele de muncă ale mecanizatorilor şi cooperatorilor măsoară precis timpul viitoarelor holde, exprimînd bogăţia lor prin definirea cea mai simplă şi cea mai caldă a eroismului. Pentru rodul bogat al pămîntului şi in această primăvară au ieşit pe ogoarele judeţului mii de tractoare, agregate de pregătire şi fertilizare a solului, maşini de semănat şi erbicidat, o întreagă „armată“ mecanizată de mecanizatori, cooperatori şi specialişti temeinic instruiţi şi pregătiţi, dotaţi cu tot ce trebuie pentru a ieşi biruitori din marea „bătălie“ ce se duce acum neîntrerupt pe ogoare, zi şi noapte, pentru recolte tot mai mari. Cu toate condiţiile grele de muncă ale acestei primăveri întirziate, mecanizatorii mureşeni din cooperativele agricole şi întreprinderile agricole de stat au pus in sol sămînţa culturilor de primăvară pe multe zeci de mii de hectare din cele peste 104.000 ha planificate. Au fost semănate in condiţii optime de timp şi calitate sfecla de zahăr, mazărea, ovăzul, inul, cartofii, plantele furajere şi apele, iar acum se acţionează cu toate forţele pentru grăbirea încheierii însămînţării celor 52.000 ha planificate cu porumb şi erbicidării păioaselor pe întreaga suprafaţă de 73.500 hectare, pentru a pune baze temenice de producţie tuturor acestor culturi. Cooperatorii au început de curînd lucrul la întreţinerea culturilor. Toate acestea sunt fapte care cinstesc Intîiul de Mai, pe cei ce trudesc şi construiesc prezentul şi viitorul agriculturii noastre socialiste. Pe aceşti oameni, cu dragoste de glie, îi ştim şi îi tredem mereu in ale lor zilnice treburi şi griji, pentru că truda pămintului naşte grija rodului aşteptat, naşte speranţe şi teama de a nu-l pierde. Această nelinişte continuă o citim pe chipul a mii şi mii de oameni care muncesc şi-şi duc rostul in sat. Intre ei se află mecanizatorii din Şăulia şi Nazna, din Chefani şi Răzoare, din Sărmaşu şi Gorneşti, din Tîrnăveni şi Iernut, din Sălcud şi Balda, din alte şi alte comune şi sate tot mai înfloritoare situate pe văile Comlodului, Mureşului şi Tîrnavelor. Mecanizatorii Teodor Price, Augustin Togorean şi Vasile Roşea conduşi de inginerul şef Ioan Scaiu de la CAP Răzoare, loan Moga — şeful secţiei de mecanizare din Tîrnăveni, Ştefan Roman — şeful secţiei de mecanizare din Nazna, Biro Tanase — şeful secţiei de mecanizare din Balda, mecanizatorii loan Suciu, Petru Puiac şi Gheorghe Bucur, îndrumaţi de inginerul şef Emil Marian de la Cheţani, mecanizatorii aflaţi sub „comanda“ inginerului şef Györfi Mihai de la Cuci, sau a inginerului şef Vasile Dascăl de la Sărmaşu sunt cîţiva din cei mulţi care au muncit din greu în această primăvară, pe care ziua de 1 Mai îi găseşte la datorie pe marele cîmp unde se înfige mirabila sămînţă. Tot aici remarcăm activitatea din fermele IAS Sîncrai, Seuca, Zau, Albeşti şi altele, consacrată obţinerii unor producţii record. Pentru acest ţel acţionează şefii de ferma Vasile Ignat de la Sînpaul, Vasile Popa — Cheţani, loan Vădărău — Ungheni, Schauer loan — Albeşti, mecanizatorii loan Ursuţ — de la Zau, Kovács Emeric şi loan Murar — Acăţari şi mulţi alţii. Eforturile lor se vor materializa, prin aplicarea în continuare a tuturor măsurilor stabilite, în obţinerea unor producţii record pe multe mii de hectare de grîu, porumb, sfeclă, legume, cartofi de toamnă şi altele, urmînd ca la nivelul judeţului, conform angajamentului asumat, să se depăşească producţiile planificate cu 5.000 tone de orz, 30.000 tone de sfeclă de zahăr, 5.000 tone de cartofi, 2.000 tone de legume, toate contribuind în egală măsură la sporirea veniturilor lor, la bunăstarea tuturor. V. ORZA Oameni cu dragoste de glie ZIUA MUNCII E „UNU MAI“, e marea sărbătoare, Un evantai de flori, albastru cer, E ,ZIUA MUNCII“, este ziua-n care , In pacea lumii cred, visez şi sper. Cînd arborînd drapele tricolore Şi roşii, peste ţara — şantier, Uniţi prin fapte, cîntece şi hore! In pacea lumii cred, visez şi sper. Cînd codrii despletindu-se în vînturi Din aspre vremi de viscole şi ger Şi-n seve urcă din străvehi pămînturi; In pacea lumii cred, visez şi sper. Internaţionala zi ne face Mai solidar al muncii braţ de fier. Părtaş la acest front unit de pace; In pacea lumii cred, visez şi sper. Prin vrerea noastră-n veci nestrămutată E „UNUMAI“ un nou avînt, prosper. E ziua cînd, mai mult ca niciodată. In pacea lumii cred, visez și sper. CORNELIU ANCA * STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Marea demonstraţie populară de la 1 Mai 1939, cea mai mare manifestaţie care a avut loc în acel an în Europa împotriva hitlerismului, a fost o încununare a luptelor de clasă din acea perioadă, demonstrînd hotărîrea oamenilor muncii, a întregului nostru popor de a se opune cu fermitate fascismului, de a asigura libertatea şi integritatea patriei. Un rol hotărîtor în pregătirea şi desfăşurarea marii demonstraţii antifasciste şi antirăzboinice din Capitală l-a avut tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In munca de mare răspundere, încredinţată atunci de partid, militantul comunist, marele fiu al poporului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a afirmat ca un revoluţionar patriot care luptă cu întreaga fiinţă pentru libertatea poporului şi a patriei. Angajare, dăruire, răspundere şi a muncii... Cultul muncii se înscrie ca o trăsătură definitorie a profilului moral al poporului nostru, care a dat noţiunii de muncă înţelesurile cele mai nobile şi mai profund umane în întreaga sa creaţie materială şi spirituală. Omul harnic, modest, vrednic, întreprinzător şi iscusit reprezintă un ideal moral înalt şi statornic al poporului român. împreună cu întreaga ţară, meleagurile mureşene s-au racordat puternic, amplu şi fructuos la ritmurile dezvoltării socialiste, oamenii fiind aceia care au dat şi dau contur faptic programelor iniţiate de partid. Cu cîteva dintre preocupările actuale, din cele de perspectivă, ce vizează noi şi noi împliniri, vom lua cunoştinţă în rindurile următoare. — Rezultatele obţinute, an de an, de colectivul unităţii noastre, reflectă convingător responsabilitatea muncitorească în spiritul căreia se acţionează — ne relata tovarăşul ing. Ştefan Gede, directorul întreprinderii „Prodcomplex“ din Tirgu-Mureş. După cum ştiţi, am avut ceva rămîneri în urmă, dar printr-o amplă mobilizare, prin concentrarea eforturilor, mare parte din ele au fost recuperate. O sarcină prioritară a noastră o constituie exportul, pentru onorarea căruia nu precupețim nici un efort. In primul trimestru, acest indicator a fost depășit cu 1,7 milioane lei, la care se adaugă încă 500.000 lei în luna aprilie. Este,, cred, un fapt care vorbeşte de la sine despre dăruirea în muncă a lucrătorilor noştri. Şi aş mai adăuga ceva: în primele 4 luni, am realizat pentru export 11 produse noi şi reproiectate. — Zilei muncii i-au dedicat faptele lor de muncă şi locuitorii comunei noastre — sublinia tovarăşul Gheorghe Şutea, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei Albeşti. Pe mulţi ziua muncii ,,i-a prins" pe cîmp, acolo unde se hotărăşte soarta viitoarelor recolte Dar aş dori să mă refer cu prioritate la un alt fapt: la modul în care cetăţenii acţionează în vederea realizării programului local de autoaprovizionare şi autoconciliere. Mobilizaţi de deputaţi, ei dovedesc deosebită receptivitate la hotărîrile luate, în această privinţă, în sesiunile consiliului popular comunal, la transpunerea lor în practică. La carnea de taurine, la laptele de vacă şi de oaie, la carnea de pasăre, la legume şi cartofi cifrele nu numai că sunt îndeplinite, la contractări, dar unele sunt depăşite. Experienţa dobîndită anii trecuţi dovedeşte că ne asigurăm nu numai produse pentru consumul propriu, ci şi substanţiale cantităţi pe care le predăm la fondul centralizat al statului Zaharie Drăghici. Boroş Geza, Teofil Suciu, Gheorghe Ionuş, Ion Moraru, Valeria Cîmpean, Emil Cristea, Victoria Dănilă, Szapanyos Béla, Kocsis Béla se dovedesc foarte harnici, fiind în fruntea acţiunii de contractare şi de predare la fondul statului. Suntem conştienţi că încă nu am făcut totul în această privinţă, dar agenda noastră de lucru va avea continuu înscrisă pe ea o asemenea urgenţă din planul economic anual. La Combinatul chimic „Azomureş" din Tirgu-Mureş am stat de vorbă cu ing. Goldner Wilhelm, șeful atelierului electro: — Și în atelierul nostru, ca de altfel în întregul combinat, oamenii întîmpină ziua de 1 Mai MIHAI BOC Al (Continuare în pag. a 4-a)