Steaua Roşie, august 1985 (Anul 36, nr. 180-205)
1985-08-01 / nr. 180
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE VACANŢA MARE In locurile încărcate de frumuseţe ale Răstoliţei Din depărtare răsună glasurile în tabăra republicană de la Răstoliţa. Trebuie să intru. Curtea freamătă de zarva copiilor care se îndreaptă spre masa de prînz. Bat în uşa căsuţei de la poartă. Nu mi se răspunde. Era de fapt deschisă, înăuntru, doi băieţi şi două fete. Salut. Tăcere. Toţi patru s-au ridicat. Una din fete a aruncat sentenţios fără a se uita la cineva anume, cu atît mai puţin la mine: „Pînă la ora patru nu este voie să se vorbească la telefon“. Apoi, către băieţii „în tabără nu are voie să intre nimeni“ şi a ieşit împreună cu cealaltă fetiţă, îndreptîndu-se spre sala de mese. Am rămas fără răspuns la salut, dar cu o lecţie de disciplină, dată nouă blînzilor mureşeni de către o „aprigă“ elevă sosită chiar din inima Capitalei. Dar eu nu venisem să telefonez! Băieţii au fost mai puţin aprigi. N-au abdicat nici ei de la disciplină, dar nici de la politeţe! M-au ascultat ce vreau. Aşa că în curînd am purces în tabără împreună şi cu aprobarea tovarăşei directoare de serie a taberei prof. Maria Rad. Tabăra este tot atît de încîntătoare şi îmbietoare ca întotdeauna, găzduind 441 pionieri şi şcolari din Bucureşti şi sectorul agricol Ilfov. Am vizitat căsuţele, vilele, pavilioanele. Am ascultat impresii. Ar trebui să notez zeci de nume de copii şi cadre didactice , comandanţi de detaşamente şi zeci de fraze. Nu am spaţiu. E clar. Rezum. Toate vorbeau despre ospitalitatea gazdelor, despre masa excelentă şi îndestulătoare.„Cu toate că noi bucureştenii suntem foarte pretenţioşi“ (!). Despre natura încîntătoare, despre aer, despre fructele de pădure care îmi spuneau „în sfirşit am mîncat pe săturate chiar de la faţa locului!“, despre excursii, despre carnaval, despre serile de dans... cu o încîntare sinceră, adevărată şi entuziastă la fiecare, încheiat invariabil „Păcat că s-a sfîrşit şederea noastră la Răstoliţa“! Vizita mea se pretrecea cu două zile înaintea încheierii celei de-a doua serii din tabăra noastră de la Răstoliţa din această vară. Am mîncat şi eu din prinzul copiilor: musaca de cartofi cu carne, supă de legume cu smîntînă şi am băut un pahar de apă de la izvor. Am văzut şi cămara îndestulată a taberei. De fapt acolo l-am întîlnit pe primarul comunei, tovarăşul Alexandru Movilă. Sosiseră proviziile de la Tîrgu-Mureş. Venise să trateze cu administratorul taberei, vechea noastră cunoştinţă, Leon Lircă, în legătură cu o dovadă care să susţină necesitatea imperioasă a introducerii în tabără a unui post telefonic automat. Ce-i drept, am constatat şi noi că este foarte necesar şi sperăm că el va fi instalat curînd de către organele în drept. Masa de prînz luase sfîrşit. Unii copii s-au dus să facă plajă pe malul Răstoliţei, alţii au plecat în drumeţie după fructe prin pădurile megieşe, alţii dorm în paturile comode, în aerul ozonat, iar echipele de fotbal ale detaşamentelor 18 şi 5 îşi dispută trofeul în meciul final al campionatului pe tabără. Un grup de copii se află de dimineaţă în excursie la Tîrgu-Mureş, urmînd un itinerar interesant, însoţiţi de medicul taberei Kadar Zoltán şi de comandantul de Unitate prof. Felicia Şimon. Regretăm că nu ne-am întîlnit cu vechile noastre cunoştinţe, dar prezenţa lor alături de copii în excursie era desigur mai importantă. Despre programul activităţilor din tabără ne-au vorbit profesorii Maria şi Daniel Rad, şi mulţi copii pe care i-am întîlnit în tabără. Rezum: un program bogat şi divers, frumos, cu un profund caracter educativ şi organic integrat în istoricul eveniment al acestui timp — 20 de ani de la Congresul al IX-lea al partidului şi de la alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în funcţia supremă de secretar general al Partidului Comunist Român. Venind spre tabără îmi stăruia în minte o întrebare: Aţi avut parte de un program cum v-aţi dorit?! Adică aşa, de libertate totală. Mi-au vorbit mulţi copii şi profesori „Chiar aşa a fost. Ora mesei era respectată dintr-o disciplină liber consimţită“. Prin tot ce se întreprinde, tabăra este un excelent punct de recreere, de odihnă şi de fortificare generală a pionierilor şi şcolarilor. OLGA IVANCESCU Agendă pionierească Vacanţa de vară a pionierilor şi şcolarilor continuă să-şi dezvăluie alte şi alte faţete ale multiplelor acţiuni pe care tineretul facemi studios le desfăşoară în aceste zile în cadrul taberelor de vacanţă, de instruire sau de odihnă, în localităţile în care trăiesc. • în tabăra locală a pionierilor din municipiul Tîrgu- Mureş a fost organizat un concurs de sculptură la care au participat cei mai talentaţi pionieri din municipiu. Concursul a dovedit reale disponibilităţi ale pionierilor pentru arta plastică, prezentîndu-se numeroase lucrări inspirate din universul lor de preocupări. • „Noi, copiii României“ se intitulează programul cultural-artistic susţinut de pionierii din comuna Beica de Jos. Momentul a prilejuit copiilor din această localitate a judeţului să-şi exprime prin cîntece şi poezii sentimentul de dragoste şi recunoştinţă faţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru minunatele condiţii de muncă şi învăţătură creată tinerei generaţii. • „Pagini de muncă eroică“ şi-au intitulat vizita în unităţile economice de pe cuprinsul comunei pionierii şcolilor generale din Crăciuneşti, Tăureni şi Bahnea. Cu acest prilej ei au putut cunoaşte meseriile practicate în unităţile vizitate, cerinţele de pregătire ale copiilor pentru încadrarea lor ca specialişti în domeniile de activitate existente. • In ziua de 1 august, în localul Clinicii de neuropsihiatrie infantilă din Tîrgu-Mureş se deschide şantierul de artă plastică. Participă 50 de pionieri-pictori din judeţele Cluj, Bacău, Buzău, Argeş şi Mureş care vor executa lucrări de pictură monumentală, inspirate din lumea basmelor, pe o suprafaţă de 200 mp. Această importantă manifestare pionierească, dedicată Anului Internaţional al Tineretului, o va încheia la 12 august. SCRISORI • SESIZĂRI • RĂSPUNSURI • Maria Bumbu din Tîrgu- Mureş, strada Evreilor Martiri nr. 13, ne scrie în numele unui grup de mame următoarele: „Ne cerem scuze, dar trebuie să vă aducem la cunoştinţă o situaţie care, pare-se, trece neobservată de organele comerciale, în cartierul Tudor, unde sunt foarte mulţi copii, nu pot minca o prăjitură sau bea o răcoritoare în condiţii corespunzătoare. De ce? La barurile unde se găsesc prăjituri se comercializează şi cafea solubilă, băuturi alcoolice, se fumează straşnic. Propunem ca la barul „Corunca“ din strada Sîrguinţei fumatul să fie interzis“. Iată, aşadar, o propunere lăudabilă pe adresa ICSAP Tîrgu-Mureş. • „în ziua de 30 iulie a.c. la am prezentat la magazinul „Ceainărie“ din Piaţa Teatrului pentru a cumpăra două casete AGFA. Exprimîndu-mi dorinţa vînzătoarei, dumneaei mi-a spus că nu au, că s-au vîndut toate. Eu am inistat şi i-am replicat vînzătoarei că nu se prezintă aşa situaţia întrucît vinerea şi sîmbăta trecută magazinul a fost închis pentru preluarea mărfii. Dacă a văzut că insist, l-a chemat pe responsabilul magazinului care m-a poftit înăuntru şi mi-a arătat o cutie cu casete, aşa că nu a vîndut numai 4 bucăţi unei persoane cunoscute, cum susţine dînsul. Mai ştiu un caz concret, pe care-l pot dovedi, cînd a mai dat 2 bucăţi, cu cîteva zile mai înainte. Mă întreb: e corect cum se procedează în comerţ?“ (Iacob Nemeş din Tîrgu-Mureş, Bulevardul „1848“ nr. 41/9). • „Şi uitarea e scrisă-n legile omeneşti“ — vorba cîntecului. Dar ce te faci cînd o promisiune rămîne neonorată, ca şi în cazul de faţă. Prin dispecerat, de la o unitate de alimentaţie publică din Tîrgu-Mureş, se solicită un taximetru pentru persoanele desemnate să depună la casa centrală sumele de bani încasate în acea zi. Se recepţionează cererea şi... „Transport 20 ai luat comanda? Te prezinţi la...“ Aşteptarea se prelungeşte la peste 45 de minute. Din nou se telefonează la dispecerat. „Pardon, am uitat“. S-a întîmplat în ziua de 23 iulie, între orele 23 și 24. • In legătură cu problema semnalată redacției, pe locatarii blocului B 2, str. Parîngului 4, îi invităm să se adreseze Consiliului popular municipal Tîrgu- Mureş, organ în competenţa căruia intră în rezolvare cele sesizate în scrisoare. • Primim din partea Direcţiei judeţene de poştă şi telecomunicaţii, Oficiul judeţean de difuzare a presei: „La adresa dv. privitoare la sesizarea lui Ioan Buşc din oraşul Reghin, str. Pomilor nr. 11, precizăm următoarele: factorul poştal a procedat corect pentru reînnoirea unui abonament pe o lună la ziarul „Steaua roşie“, solicitîndu-i suma de 19,50 lei pentru remiterea ziarului la domiciliu. Sesizarea petiţionarului nu este întemeiată întrucât s-a respectat Decretul Consiliului de Stat al R.S. România, nr. 122 din data de 27 martie 1982, prin instituirea taxei de 0,25 lei pentru fiecare exemplar de ziar distribuit la domiciliul abonatului“. (Ing. Nicolae Negru, director, Vasile Mera, şef Oficiu presă). • „Urmare a adresei dv. şi a scrisorii cetăţeanului Gabi Ştefan din Tîrgu-Mureş, str. Livezeni nr. 45, vă facem cunoscut următoarele: analizînd situaţia la faţa locului s-a constatat că, intr-adevăr, în orele de vîrf de consum apa rece nu ajunge la etajele superioare. După data primirii reclamaţiei s-a pus în funcţiune o conductă de distribuţie a apei potabile în str. Budai Nagy Antal, care leagă conducta nouă de distribuţie din str. Ştefan cel Mare şi str. Tudor Vladimirescu. Cu această conductă se rezolvă practic problema reclamată. De altfel, în cursul acestei luni, prin verificări repetate, am constatat că presiunea din zona străzii Livezeni oscilează între 2,1 şi 3,8 atmosfere, ceea ce asigură complet împingerea apei la etajele superioare“. (Ec. Mihăilă Ilintea, directorul UGCLM, ing. Zöld Ştefan, şef secţie apă-canal). Rubrică realizată de DORIN BORDA PANOU de ONOARE » "9 Deputatul— ales al obştii, om dăruit intereselor ei — iată o sintagmă care, la Cristeşti, îşi găseşte o reală corespondenţă în întreaga activitate a deputaţilor, pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor economico-sociale şi edilitargospodăreşti ce revin consiliului popular, pentru materializarea propunerilor făcute de cetăţeni. Comună fruntaşă pe judeţ, cu oameni harnici, muncitori, localitatea şi-a câştigat în ultimii ani note tot mai distincte la propria-i personalitate, şi-a adăugat noi frumuseţi edilitar-gospodăreşti. Fotografiile noastre înfăţişează doi dintre deputaţii fruntaşi în toate acţiunile: Gheorghe Dungaciu, deputat în circumscripţia electorală nr. 8, şi Vasile Hurdugaci, deputat în circumscripţia electorală nr. 15. Prin modul în care mobilizează oamenii la finalizarea propunerilor făcute, prin participarea directă la multe din acţiunile iniţiate, ei şi-au cîştigat stima şi preţuirea obştii. VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică: ieri dimineaţă, la Tîrgu-Mureş temperatura aerului a fost de 17 grade, iar la ora 14, de 32 de grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea se va răci uşor, cerul va fi variabil şi izolat vor cădea averse de ploaie însoţite şi de descărcări electrice şi chiar de grindină. Temperaturile maxime vor oscila între 25 şi 29 de grade, iar cele minime între 14 şi 18 grade. INSTANTANEE Oază de răcoare la... Ideeiu. Foto: CONSTANTIN MIHI CALENDAR Joi 1 AUGUST Soarele răsare la ora 6,02; apune la ora 20,02. Zile trecute 213; zile rămase 152. • Sărbătoarea naţională a Elveţiei. • Sărbătoarea naţională a statului Jamaica. CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta : Atenţie la pana de vultur. Unirea: Roata vieţii. Progresul: Castele de gheaţă. Select: Ilustrate culori de cimp. Tineretului: Kramer contra Kramer. Flacăra: Inimă rece. SIGHIŞOARA — Lumina: Atenţie la pana de vultur. REGHIN — Patria: Vulcanul. TIRNAVENI — Melodia: Adela. LUDUŞ — Flacăra: Sandokan. „tigrul Malaeziei“. SOVATA — Doina: Legenda călăreţului singuratic. Muncitoresc: Aventuri in Marea Nordului. SARMAŞU — Popular: Cintecele mării. IERNUT — Lumina: O lumină la etajul X. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Provocarea dragonului. FtNTÎNELE — Patria: Singur de cart. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Glissando (ambele serii). TEATRU TEATRUL. NAŢIONAL, azi, ora 111, secţia maghiară. A 12-a noapte. (Abonament I). TELEVIZIUNE 20,00 — Telejurnal. 20,20 — Actualitatea în economie. 20,55 — Invitaţie în Studioul de concerte al Radioteleviziunii (c). 21,03 — Memoria documentelor. 21,20 — Serial ştiinţific: Planeta vie (c). 21,50 — Telejurnal. PPONOEXPRES Tragerea din 31 iulie 1985. Extragerea I: 13, 14, 2, 39, 40, 32. Extragerea a II-a: 42, 24, 37, 31, 3, 4. Fond de cîștiguri: 782.451 lei. 1.500.000 Constructorii de viori de la întreprinderea de prelucrare a lemnului din Reghin obţin noi succese în cronica întrecerii socialiste. Aici a fost realizat instrumentul muzical cu numărul 1.500.000, din 1952, de cînd în această unitate au fost produse primele viori româneşti. De-a lungul anilor, harnicul colectiv din Reghin şi-a îmbogăţit mult gama produselor, avînd în prezent în fabricaţia curentă peste 120 de tipuri de viori, viole, violoncele, chitare clasice şi electronice. Calitatea superioară a instrumentelor fabricate la IPL Reghin a făcut ca în ultimii ani acestea să se bucure de mult interes la tîrguri şi expoziţii internaţionale, în ţări cu vechi şi bogate tradiţii în confecţionarea de instrumente muzicale. (Agerpres)