Steaua Roşie, decembrie 1986 (Anul 37, nr. 285-310)

1986-12-02 / nr. 285

Implicarea membrilor organelor de partid în activitatea concretă a organizaţiilor de bază In cuprinderea tuturor laturi­lor activităţii politico-organiza­­torice, cu un cuvînt în aborda­rea tuturor problemelor şi sar­cinilor ce stau în faţa unui co­lectiv, organele de partid dispun de forţele necesare pentru a­-şi îndeplini artibuţiile cu care au fost încredinţate. O asemenea forţă o reprezintă membrii din care sunt formate organele de partid, consiliile oamenilor mun­cii etc. In cele ce urmează ne vom opri asupra unor metode folosite de către comitetele de partid pentru ca membrii lor, cadrele de conducere, în gene­ral, în calitatea lor de comu­nişti, să-şi integreze activitatea profesională, economică şi politi­­că în contextul acţiunilor pe ca­re le desfăşoară organizaţiile de partid din care fac parte, să-şi sporească în felul acesta răspun­derea şi contribuţia în rezolva­rea concretă şi pe cit posibil o­­perativă a multiplelor probleme pe care le ridică producţia, în general viaţa economică şi so­cială din întreprindere. Consemnăm mai întîi opinia tovarăşei Müller Susana, secre­tar al biroului organizaţiei de bază nr. 2 A de la atelierul pregătit al IPM Sport Reghin. Din anul acesta, mai frecvent şi cu contribuţii concrete in acti­vitatea politico-organizatorică, pentru îndeplinirea planului de producţie, prezenţa membrilor comitetului de partid, a cadrelor de conducere din serviciile func­­ţionale a determinat pe de o parte punerea în discuţie în a­­dunările generale a unor proble­me cu care ne-am confruntat în atelier, iar pe de altă parte tra­ducerea­­ practică a obiective­lor majore cuprinse în progra­mele adoptate de­­comitetul de partid şi consiliul oamenilor muncii privind perfecţionarea şi modernizarea producţiei şi a muncii. Astfel, în programul de asimilare a noi produse este prevăzută valorificarea comple­xă şi economisirea materiilor prime şi materialelor şi, conco­mitent cu această acţiune, creş­terea nivelului calitativ al tutu­ror sortimentelor de încălţămin­te pe care le-am fabricat şi le fabricăm. Aceste două aspecte au făcut obiectul unor dezbateri în adunările generale. Cadrele de conducere au venit de fieca­re dată cu informări privind pregătirea şi lansarea in produc­ţie a noilor sortimente de încăl­­ţăminte, referindu-se în acelaşi timp şi la unele aspecte concre­te — pozitive şi negative — pri­vind răspunderea comuniştilor, a întregului colectiv din atelier pentru calitatea produselor. Ceea ce trebuie subliniat din punct de vedere al eficienţei participării efective a cadrelor de conducere la activitatea politică şi econo­mică a organizaţiei noastre de partid, este faptul că, în adu­nări, comuniştii au pus şi pun o serie de întrebări, fac propuneri, cu un cuvînt cer să fie sprijiniţi pentru a putea, împreună cu În­tregul colectiv din atelier, să realizeze ritmic şi la un nivel calitativ superior sarcinile de producţie“. întreprinderea judeţeană de producţie şi prestări servicii are secţii şi ateliere în mai multe localităţi din judeţ, dintre care cele din municipiul Tîrgu-Mureş au o pondere mai mare în rea­lizarea planului. Şi în această u­­nitate, cunoaşterea realităţilor de la fiecare loc de muncă, pro­movarea fermă a noului, stimu­larea şi generalizarea experien­ţelor înaintate, întărirea ordinii şi disciplinei reprezintă atribuţii de fond ale comitetului de par­tid. „In acest context — ne spunea tovarăşul Alexandru Hărşan, secretar al comitetului de partid — preocuparea noastră a fost de a stabili­­o relaţie şi o prezenţă activă a membrilor co­mitetului de partid, a tuturor cadrelor de conducere nu numai cu organizaţiile de bază din care fac parte, ci şi cu altele din al­te secţii şi ateliere ale între­prinderii. Fireşte, m-aş putea referi la multe exemple privind felul în care sprijină efectiv membrii comitetului de partid, ai consi­liului oamenilor muncii, cadrele de conducere, cum se implică în acţiunile pe care le desfăşoară organizaţiile de bază. Mă opresc la unul singur. Anul acesta, ri­dicarea nivelului de pregătire profesională a întregului perso­nal muncitor, întărirea ordinii şi disciplinei la fiecare loc de mun­că au fost şi rămân, în continua­re, două dintre obiectivele prio­ritare de pe agenda noastră de lucru. Contribuţia cadrelor de conducere din toate comparti­mentele întreprinderii, din toate secţiile şi atelierele a fost şi es­te substanţială în cele două di­recţii amintite. Sigur, sunt şi al­te domenii ale muncii politico­­organizatorice în care membrii comitetului de partid şi ai COM au răspunderi concrete şi despre care raportează periodic în faţa organismelor de conducere co­lectivă“. De bună seamă, cele două co­mitete de partid din întreprinde­rile menţionate dispun de ex­perienţă în folosirea raţională a forţelor de care dispun. Dar o a­­semenea experienţă poate fi ri­dicată la cote superioare, mai a­­les în repartizarea echilibrată a unor sarcini. C. CROITORU Festivalul naţional „CINTAREA ROMÂNIEI* Etapa intercooperatistă (II) Duminică, pe scenele din Tîrnăveni, Coroisînmărtin şi Sîngeorgiu de Mureş au conti­nuat spectacolele formaţiilor ar­tistice de amatori şi interpreţi­lor individuali înscrişi în actua­la ediţie a Festivalului naţional „Cin­tarea României“. La centrul de concurs de la căminul cultural din Sîngeorgiu de Mureş, pe a cărui scenă şi-au dat întîlnire formaţiile gazdă şi cele din Live­zeni o surpriză plăcută (una mai puţin ... plă­cută a fost aceea a căminului din Acăţari care nu s-a prezen­tat) a constituit-o prezenţa ar­tiştilor amatori din Livezeni, care, prin varietatea formaţiilor şi genurilor artistice (grup vo­­cal-folcloric, formaţie de teatru, formaţie mixtă de jocuri popu­lare, solişti vocali, instrumentişti şi recitatori) au înregistrat un salt calitativ şi mai ales nume­ric faţă de precedenta ediţie a festivalului. O remarcă deosebi­tă pentru evoluţia solistei de muzică populară Medves Ilona. In nota obişnuită, deci bună, s-au prezentat formaţiile şi in­terpreţii de la căminul cultural din localitatea gazdă. Echipele de teatru de păpuşi — secţiile română şi maghiară —, recita­toarele Kocsis Melinda şi Iulia David au avansat serioase op­ţiuni pentru fazele superioare ale festivalului. Considerăm me­ritorie prezenţa formaţiei de dans modern, nou înfiinţată. O remarcă aparte corului mixt, de mai multe ori laureat al Festiva­lului naţional „Cîntarea Româ­niei“, formaţie care în luna de­cembrie va sărbători 75 de ani de activitate, în sala căminului au putut fi admirate lucrări de artă plastică realizate de Gheor­­ghe Opriş, Ilarie Opriş, Irsai E­­lisabeta şi Ioan Itu. O menţiune deosebită prima­rului Pop din comuna Coroisîn­­martin, care s-a ocupat personal de organizarea şi buna desfăşu­rare a spectacolelor prezentate în acest centru de concurs. Toa­tă sala căminului cultural a fost împodobită ca pentru o mare sărbătoare, expoziţia cusătoare­­lor şi ţesătoarelor constituind o manifestare de înaltă ţinută, remarcîndu-se lucrările realizate de Oraviţa Pop (Şoimuş), Olivia Fărcaş, Steluţa Daţu şi Fentek Rozalia din Odrihei. Pentru evoluţia scenică „locul I“ a revenit categoric artiştilor amatori din Viişoara, artişti prin excelenţă tineri, dăruiţi ac­tivităţii pe care o desfăşoară în cadrul căminelor culturale. Dacă în ediţia trecută Viişoara, deşi bine reprezentată numeric n-a reuşit să promoveze în faza su­perioară, după evoluţia de du­minică lucrurile se vor schimba, sîntem siguri, de data aceasta, în favoarea lor. Un grup vocal fe­minin cameral din Sîntioana (instructor, Izek Mih­nela), un grup vocal folcloric german din Viişoara (instructor, Hann Anet­te), o formaţie mixtă de dansuri germane din Ormeniş (instruc­tor, Frantz Grete), două grupuri de dansatori, unul de fete şi u­­nul de băieţi (cu menţiune pen­tru cel de fete care au cîntat, au chiuit, au jucat şi le-au cîntat, apoi şi feciorilor), o formaţie de teatru din Viişoara (,,Sosesc de­seară“ de Muşatescu) pregătită de Viorica Oneţ, toate aceste formaţii şi toţi artiştii amatori care le compun au reuşit să cre­­eze o foarte bună impresie. Fe­licitări secretarei adjuncte, Eu­­frosina Petri. Nu vom uita să amintim că­­luşerii din Lepindea, avîndu-l în frunte tot pe Ioan Hollom ca vătav, căluşerii din Şoimuş, co­lectivul de satiră şi umor din Coroi (instructor, Aurelian Sav) precum şi vocea de excepţie a nevăzătoarei Tasia Surugiu din Şoimuş, interpreted excelent „Balada şarpelui“. La Tîrnăveni, intr-o atmosferă de adevărată sărbătoare, în faţa unui public numeros şi receptiv au evoluat artiştii amatori din oraş şi din localităţile: Adămuş, Crăieşti, Chinciuş, Ceuaş, Gă­­neşti, Băgaciu şi Bobohahna. Am reţinut numărul foarte mare al formaţiilor din întreprinderi­le şi instituţiile oraşului, forma­ţii bine pregătite, atingînd un înalt nivel ■ artistic. S-au distins corul mix al Combinatului chi­mic (dirijor: Claudiu Rădulici), corul mixt al căminului cultural din Ceuaş (dirijor: Dezsi Fran­cisc) şi corul mixt al Casei de cultură, ca o mare promisiune pentru viitor (dirijor:­ Dumitru Buzoianu). Dintre formaţiile fol­clorice am reţinut spectacolele oferite de formaţia de obicei folcloric („Nunta“) de la Fabri­ca de geamuri (fruntruntori: Ana Stroia şi Ioan Cîndea), grupul vocal şi obiceiul folcloric „Şeză­toarea“ ale căminului cultural din Adămu­ (instructori: Hodica Dicu şi, respecţiv­. Moldo­van, Maria Năstase lu de la Flo­ren), grupul vocal folcloric din Bo­bo­i­alma (instructor: Hodica Solomon) cu o excelentă „Miori­ţă“, grupul coral mixt dir. Că­neşti (instructor: Marcela Mora­ru­) — o plăcută surpriză, soliştii '■orali de muzică nomdlară: Mi­cii Bodea Petru şi Maria Deac, Gheorghe Z­ainea şi domnitoarea Lidia Deac. Nota 101 n*—'tm fan­fara combinatului, orchestra de muzică populară şi formaţiile de dans tematic şi dans modern ale casei de cultură. MARIAN \ FLÓRBA DORU MUKBŞAN1 Recoltele viiîoare (Urmare din pag I) noi am vrea ca această lucrare să o realizăm pe suprafeţe mult mai mari — 1.500 ha — avînd in vedere că acolo unde s~au făcut asemenea lucrări în anii trecuţi sau acolo unde s-au fă­cut lucrări de îmbunătăţiri fun­ciare sporurile de producţie au fost substanţiale. Tot în acest sens am acordat o atenţie deosebită şi transportă­rii şi administrării unor canti­tăţi mari de îngrăşăminte natu­rale. Concomitent cu celelalte transporturi ale verii şi toam­nei am cărat în cîmp şi aplicat pe 935 ha de teren 37.560 tone de îngrăşăminte naturale. Prac­tic, la ora actuală, în fermele zootehnice se află doar gunoiul de grajd adunat în ultima lună de stabulaţie a animalelor. In permanenţă am avut în lucru peste 200 de atelaje proprii şi străine, cit şi unele mijloace mecanice cu care am reuşit să facem o treabă bună. Totodată, pe 320 ha am aplicat pum­n de la complexele zootehnice. Aceste acţiuni vor continua însă pînă prin martie, la capătul cărora vom urmări să fertilizăm încă suprafeţe apreciabile de teren pentru culturile de sfeclă, po­rumb şi altele. Tot în perioada ce urmează ne-am gîndit, ca împreună cu conducerile CAP, să organizăm şi acţiuni de îm­bunătăţiri funciare, prin care să asigurăm o mai bună punere în valoare a unor terenuri agrico­le din zona noastră, lucrări care împreună cu celelalte acţiuni arătate, cît şi prin popularizarea şi generalizarea experienţei îna­intate acumulate pînă în pre­zent, să conducă la obţinerea u­­nor producţii, sporite, pe măsu­ra sarcinilor crescînde ale pe­rioadei actuale“. 17 zile avans în realizarea planului anual (Urmare din pag I) te deveni o simplă chestiune de producţie, cotidiană, la îndemîna colectivelor secţiilor şi ateliere­lor. Este îmbucurător faptul că s-a reuşit acoperirea capacităţilor disponibile de la fabricaţia welo cu patru sortimente noi, foarte solicitate atît de economia jude­ţului cît şi naţională. Este vorba de asimilarea în producţie a benzilor transportoare uşoare, a curelelor trapezoidale, a garni­turilor profilate şi a plăcilor teh­nice. Totodată, la una din liniile de dozare-amestecare s-au obţi­nut amestecuri colorate pentru anvelopele de biciclete, ceea ce constituie un pas deosebit de important în promovarea, la a­­ntd, a acestor produse pe piaţa externă, în concordanţă cu soli­citările majorităţii partenerilor externi. De altfel, secţia de uti­laje chimice cu importante sar­cini de colaborare la­­intern este şi un neîntrecut mecanic-şef al întreprinderii, locul în care prind­­ viaţă multe idei, toate moderni­zările tehnice şi tehnologice pe care colectivul luduşean le apli­că, încă de pe acum, în scopul creşterii substanţiale a producti­vităţii muncii in toate secţiile şi atelierele. Orientarea cu toate forţele spre producţia intensivă se cere minuţios , fundamentată încă de pe acum, astfel încît ac­tivitatea noului an să se desfă­şoare pe această bază în întrea­ga întreprindere, ea fiind singura cale care va asigura colectivu­lui posibilităţi suplimentare de valorificare, l­a un nivel şi mai înalt, a propriului potenţial teh­nic şi uman, cerinţe de prim ordin pentru obţinerea de rezul­tate superioare în muncă, aşa cum colectivul îşi doreşte şi în 1987. Modernizări în S.M.A. Paralel cu construirea de noi hale­ de producţie, la SMA Band şi Fârăigău, se fac şi moderni­zări in atelierele centrelor de reparaţii. O asemenea lucrare s-a încheiat şi la SMA Luduş. Prin modernizarea fluxului de montaj al motoarelor de trac­tor a crescut productivitatea muncii cu 15 la sută. Pe noua linie tehnologică, sistemul de prindere a motorului se face pe cărucioare suspendate. S-a pus la punct şi o secţie de rodaj, cu 2 bancuri IRM, o magazie de a­­şezare a motoarelor pe verticală şi altele. In incinta halei a fost organi­zată şi o expoziţie cu piesele recondiţionate de cei 12 meca­nici cu înaltă calificare, mulţi din ei policalificaţi. Muncindu-se cu maximă răs­pundere, efectuînd lucrări de cea mai bună calitate, se preli­­mină ca, activitatea de produc­ţie pe acest an a centrului ludu­şean, să se încheie cu beneficiu. Fabrica de zahăr din Luduș în plin sezon Foto: IOSIF TRIF ♦STEAUA ROȘIE PAGINA L Nota 10, cu felicitări... ... Aşa a fost apreciat modul de organizare şi desfă­şurare a concursului profe­sional din agricultură, faza pe CUASC Reghin. . Felicitările sunt adresate colectivului din cadrul consi­liului unic, SMA şi unităţilor agricole din­ componenţa aces­tuia care au privit cu respon­sabilitate pregătirea cursan­ţilor pentru acest concurs. La un moment dat juriul concursului a trebuit să apeleze la întrebări de baraj pentru departajarea concurenţilor şi stabilirea clasamentului şi a celor ce urmează să participe la faza judeţeană. Preşedintele CAP din De­­drad, inginera şefa de la CAP Petelea, inginerul şef al SCPCOC Reghin, 3® ţinut cu orice preţ să-şi însoţească concurenţii la această con­­frutare profesională ce s-a desfăşurat sîmbătă, 29 noiem­brie, la SMA din Reghin. Am notat aceste aprecieri pentru a reaminti şi celorlal­te consilii unice că în aceas­tă lună trebuie să aibă loc toate concursurile programa­te, atît la nivelul consiliilor unice, cît şi faza judeţeană, despre care urmează să mai informăm cititorii ziarului. Amintim cîţiva dintre ocu­panţii locurilor I care vor participa în această lună la faza judeţeană a concursurilor profesionale din agricultură: Constantin Puşcaş, Chirilă Tătar, Dumitru Muntean, Strasezer Iozsef, Zrinki Tünde­­şi alţii. M. RICEANU

Next