Steaua Roşie, decembrie 1986 (Anul 37, nr. 285-310)
1986-12-02 / nr. 285
Implicarea membrilor organelor de partid în activitatea concretă a organizaţiilor de bază In cuprinderea tuturor laturilor activităţii politico-organizatorice, cu un cuvînt în abordarea tuturor problemelor şi sarcinilor ce stau în faţa unui colectiv, organele de partid dispun de forţele necesare pentru a-şi îndeplini artibuţiile cu care au fost încredinţate. O asemenea forţă o reprezintă membrii din care sunt formate organele de partid, consiliile oamenilor muncii etc. In cele ce urmează ne vom opri asupra unor metode folosite de către comitetele de partid pentru ca membrii lor, cadrele de conducere, în general, în calitatea lor de comunişti, să-şi integreze activitatea profesională, economică şi politică în contextul acţiunilor pe care le desfăşoară organizaţiile de partid din care fac parte, să-şi sporească în felul acesta răspunderea şi contribuţia în rezolvarea concretă şi pe cit posibil operativă a multiplelor probleme pe care le ridică producţia, în general viaţa economică şi socială din întreprindere. Consemnăm mai întîi opinia tovarăşei Müller Susana, secretar al biroului organizaţiei de bază nr. 2 A de la atelierul pregătit al IPM Sport Reghin. Din anul acesta, mai frecvent şi cu contribuţii concrete in activitatea politico-organizatorică, pentru îndeplinirea planului de producţie, prezenţa membrilor comitetului de partid, a cadrelor de conducere din serviciile funcţionale a determinat pe de o parte punerea în discuţie în adunările generale a unor probleme cu care ne-am confruntat în atelier, iar pe de altă parte traducerea practică a obiectivelor majore cuprinse în programele adoptate decomitetul de partid şi consiliul oamenilor muncii privind perfecţionarea şi modernizarea producţiei şi a muncii. Astfel, în programul de asimilare a noi produse este prevăzută valorificarea complexă şi economisirea materiilor prime şi materialelor şi, concomitent cu această acţiune, creşterea nivelului calitativ al tuturor sortimentelor de încălţăminte pe care le-am fabricat şi le fabricăm. Aceste două aspecte au făcut obiectul unor dezbateri în adunările generale. Cadrele de conducere au venit de fiecare dată cu informări privind pregătirea şi lansarea in producţie a noilor sortimente de încălţăminte, referindu-se în acelaşi timp şi la unele aspecte concrete — pozitive şi negative — privind răspunderea comuniştilor, a întregului colectiv din atelier pentru calitatea produselor. Ceea ce trebuie subliniat din punct de vedere al eficienţei participării efective a cadrelor de conducere la activitatea politică şi economică a organizaţiei noastre de partid, este faptul că, în adunări, comuniştii au pus şi pun o serie de întrebări, fac propuneri, cu un cuvînt cer să fie sprijiniţi pentru a putea, împreună cu Întregul colectiv din atelier, să realizeze ritmic şi la un nivel calitativ superior sarcinile de producţie“. întreprinderea judeţeană de producţie şi prestări servicii are secţii şi ateliere în mai multe localităţi din judeţ, dintre care cele din municipiul Tîrgu-Mureş au o pondere mai mare în realizarea planului. Şi în această unitate, cunoaşterea realităţilor de la fiecare loc de muncă, promovarea fermă a noului, stimularea şi generalizarea experienţelor înaintate, întărirea ordinii şi disciplinei reprezintă atribuţii de fond ale comitetului de partid. „In acest context — ne spunea tovarăşul Alexandru Hărşan, secretar al comitetului de partid — preocuparea noastră a fost de a stabilio relaţie şi o prezenţă activă a membrilor comitetului de partid, a tuturor cadrelor de conducere nu numai cu organizaţiile de bază din care fac parte, ci şi cu altele din alte secţii şi ateliere ale întreprinderii. Fireşte, m-aş putea referi la multe exemple privind felul în care sprijină efectiv membrii comitetului de partid, ai consiliului oamenilor muncii, cadrele de conducere, cum se implică în acţiunile pe care le desfăşoară organizaţiile de bază. Mă opresc la unul singur. Anul acesta, ridicarea nivelului de pregătire profesională a întregului personal muncitor, întărirea ordinii şi disciplinei la fiecare loc de muncă au fost şi rămân, în continuare, două dintre obiectivele prioritare de pe agenda noastră de lucru. Contribuţia cadrelor de conducere din toate compartimentele întreprinderii, din toate secţiile şi atelierele a fost şi este substanţială în cele două direcţii amintite. Sigur, sunt şi alte domenii ale muncii politicoorganizatorice în care membrii comitetului de partid şi ai COM au răspunderi concrete şi despre care raportează periodic în faţa organismelor de conducere colectivă“. De bună seamă, cele două comitete de partid din întreprinderile menţionate dispun de experienţă în folosirea raţională a forţelor de care dispun. Dar o asemenea experienţă poate fi ridicată la cote superioare, mai ales în repartizarea echilibrată a unor sarcini. C. CROITORU Festivalul naţional „CINTAREA ROMÂNIEI* Etapa intercooperatistă (II) Duminică, pe scenele din Tîrnăveni, Coroisînmărtin şi Sîngeorgiu de Mureş au continuat spectacolele formaţiilor artistice de amatori şi interpreţilor individuali înscrişi în actuala ediţie a Festivalului naţional „Cintarea României“. La centrul de concurs de la căminul cultural din Sîngeorgiu de Mureş, pe a cărui scenă şi-au dat întîlnire formaţiile gazdă şi cele din Livezeni o surpriză plăcută (una mai puţin ... plăcută a fost aceea a căminului din Acăţari care nu s-a prezentat) a constituit-o prezenţa artiştilor amatori din Livezeni, care, prin varietatea formaţiilor şi genurilor artistice (grup vocal-folcloric, formaţie de teatru, formaţie mixtă de jocuri populare, solişti vocali, instrumentişti şi recitatori) au înregistrat un salt calitativ şi mai ales numeric faţă de precedenta ediţie a festivalului. O remarcă deosebită pentru evoluţia solistei de muzică populară Medves Ilona. In nota obişnuită, deci bună, s-au prezentat formaţiile şi interpreţii de la căminul cultural din localitatea gazdă. Echipele de teatru de păpuşi — secţiile română şi maghiară —, recitatoarele Kocsis Melinda şi Iulia David au avansat serioase opţiuni pentru fazele superioare ale festivalului. Considerăm meritorie prezenţa formaţiei de dans modern, nou înfiinţată. O remarcă aparte corului mixt, de mai multe ori laureat al Festivalului naţional „Cîntarea României“, formaţie care în luna decembrie va sărbători 75 de ani de activitate, în sala căminului au putut fi admirate lucrări de artă plastică realizate de Gheorghe Opriş, Ilarie Opriş, Irsai Elisabeta şi Ioan Itu. O menţiune deosebită primarului Pop din comuna Coroisînmartin, care s-a ocupat personal de organizarea şi buna desfăşurare a spectacolelor prezentate în acest centru de concurs. Toată sala căminului cultural a fost împodobită ca pentru o mare sărbătoare, expoziţia cusătoarelor şi ţesătoarelor constituind o manifestare de înaltă ţinută, remarcîndu-se lucrările realizate de Oraviţa Pop (Şoimuş), Olivia Fărcaş, Steluţa Daţu şi Fentek Rozalia din Odrihei. Pentru evoluţia scenică „locul I“ a revenit categoric artiştilor amatori din Viişoara, artişti prin excelenţă tineri, dăruiţi activităţii pe care o desfăşoară în cadrul căminelor culturale. Dacă în ediţia trecută Viişoara, deşi bine reprezentată numeric n-a reuşit să promoveze în faza superioară, după evoluţia de duminică lucrurile se vor schimba, sîntem siguri, de data aceasta, în favoarea lor. Un grup vocal feminin cameral din Sîntioana (instructor, Izek Mihnela), un grup vocal folcloric german din Viişoara (instructor, Hann Anette), o formaţie mixtă de dansuri germane din Ormeniş (instructor, Frantz Grete), două grupuri de dansatori, unul de fete şi unul de băieţi (cu menţiune pentru cel de fete care au cîntat, au chiuit, au jucat şi le-au cîntat, apoi şi feciorilor), o formaţie de teatru din Viişoara (,,Sosesc deseară“ de Muşatescu) pregătită de Viorica Oneţ, toate aceste formaţii şi toţi artiştii amatori care le compun au reuşit să creeze o foarte bună impresie. Felicitări secretarei adjuncte, Eufrosina Petri. Nu vom uita să amintim căluşerii din Lepindea, avîndu-l în frunte tot pe Ioan Hollom ca vătav, căluşerii din Şoimuş, colectivul de satiră şi umor din Coroi (instructor, Aurelian Sav) precum şi vocea de excepţie a nevăzătoarei Tasia Surugiu din Şoimuş, interpreted excelent „Balada şarpelui“. La Tîrnăveni, intr-o atmosferă de adevărată sărbătoare, în faţa unui public numeros şi receptiv au evoluat artiştii amatori din oraş şi din localităţile: Adămuş, Crăieşti, Chinciuş, Ceuaş, Găneşti, Băgaciu şi Bobohahna. Am reţinut numărul foarte mare al formaţiilor din întreprinderile şi instituţiile oraşului, formaţii bine pregătite, atingînd un înalt nivel ■ artistic. S-au distins corul mix al Combinatului chimic (dirijor: Claudiu Rădulici), corul mixt al căminului cultural din Ceuaş (dirijor: Dezsi Francisc) şi corul mixt al Casei de cultură, ca o mare promisiune pentru viitor (dirijor: Dumitru Buzoianu). Dintre formaţiile folclorice am reţinut spectacolele oferite de formaţia de obicei folcloric („Nunta“) de la Fabrica de geamuri (fruntruntori: Ana Stroia şi Ioan Cîndea), grupul vocal şi obiceiul folcloric „Şezătoarea“ ale căminului cultural din Adămu (instructori: Hodica Dicu şi, respecţiv. Moldovan, Maria Năstase lu de la Floren), grupul vocal folcloric din Boboialma (instructor: Hodica Solomon) cu o excelentă „Mioriţă“, grupul coral mixt dir. Căneşti (instructor: Marcela Moraru) — o plăcută surpriză, soliştii '■orali de muzică nomdlară: Micii Bodea Petru şi Maria Deac, Gheorghe Zainea şi domnitoarea Lidia Deac. Nota 101 n*—'tm fanfara combinatului, orchestra de muzică populară şi formaţiile de dans tematic şi dans modern ale casei de cultură. MARIAN \ FLÓRBA DORU MUKBŞAN1 Recoltele viiîoare (Urmare din pag I) noi am vrea ca această lucrare să o realizăm pe suprafeţe mult mai mari — 1.500 ha — avînd in vedere că acolo unde s~au făcut asemenea lucrări în anii trecuţi sau acolo unde s-au făcut lucrări de îmbunătăţiri funciare sporurile de producţie au fost substanţiale. Tot în acest sens am acordat o atenţie deosebită şi transportării şi administrării unor cantităţi mari de îngrăşăminte naturale. Concomitent cu celelalte transporturi ale verii şi toamnei am cărat în cîmp şi aplicat pe 935 ha de teren 37.560 tone de îngrăşăminte naturale. Practic, la ora actuală, în fermele zootehnice se află doar gunoiul de grajd adunat în ultima lună de stabulaţie a animalelor. In permanenţă am avut în lucru peste 200 de atelaje proprii şi străine, cit şi unele mijloace mecanice cu care am reuşit să facem o treabă bună. Totodată, pe 320 ha am aplicat pumn de la complexele zootehnice. Aceste acţiuni vor continua însă pînă prin martie, la capătul cărora vom urmări să fertilizăm încă suprafeţe apreciabile de teren pentru culturile de sfeclă, porumb şi altele. Tot în perioada ce urmează ne-am gîndit, ca împreună cu conducerile CAP, să organizăm şi acţiuni de îmbunătăţiri funciare, prin care să asigurăm o mai bună punere în valoare a unor terenuri agricole din zona noastră, lucrări care împreună cu celelalte acţiuni arătate, cît şi prin popularizarea şi generalizarea experienţei înaintate acumulate pînă în prezent, să conducă la obţinerea unor producţii, sporite, pe măsura sarcinilor crescînde ale perioadei actuale“. 17 zile avans în realizarea planului anual (Urmare din pag I) te deveni o simplă chestiune de producţie, cotidiană, la îndemîna colectivelor secţiilor şi atelierelor. Este îmbucurător faptul că s-a reuşit acoperirea capacităţilor disponibile de la fabricaţia welo cu patru sortimente noi, foarte solicitate atît de economia judeţului cît şi naţională. Este vorba de asimilarea în producţie a benzilor transportoare uşoare, a curelelor trapezoidale, a garniturilor profilate şi a plăcilor tehnice. Totodată, la una din liniile de dozare-amestecare s-au obţinut amestecuri colorate pentru anvelopele de biciclete, ceea ce constituie un pas deosebit de important în promovarea, la antd, a acestor produse pe piaţa externă, în concordanţă cu solicitările majorităţii partenerilor externi. De altfel, secţia de utilaje chimice cu importante sarcini de colaborare laintern este şi un neîntrecut mecanic-şef al întreprinderii, locul în care prind viaţă multe idei, toate modernizările tehnice şi tehnologice pe care colectivul luduşean le aplică, încă de pe acum, în scopul creşterii substanţiale a productivităţii muncii in toate secţiile şi atelierele. Orientarea cu toate forţele spre producţia intensivă se cere minuţios , fundamentată încă de pe acum, astfel încît activitatea noului an să se desfăşoare pe această bază în întreaga întreprindere, ea fiind singura cale care va asigura colectivului posibilităţi suplimentare de valorificare, la un nivel şi mai înalt, a propriului potenţial tehnic şi uman, cerinţe de prim ordin pentru obţinerea de rezultate superioare în muncă, aşa cum colectivul îşi doreşte şi în 1987. Modernizări în S.M.A. Paralel cu construirea de noi hale de producţie, la SMA Band şi Fârăigău, se fac şi modernizări in atelierele centrelor de reparaţii. O asemenea lucrare s-a încheiat şi la SMA Luduş. Prin modernizarea fluxului de montaj al motoarelor de tractor a crescut productivitatea muncii cu 15 la sută. Pe noua linie tehnologică, sistemul de prindere a motorului se face pe cărucioare suspendate. S-a pus la punct şi o secţie de rodaj, cu 2 bancuri IRM, o magazie de aşezare a motoarelor pe verticală şi altele. In incinta halei a fost organizată şi o expoziţie cu piesele recondiţionate de cei 12 mecanici cu înaltă calificare, mulţi din ei policalificaţi. Muncindu-se cu maximă răspundere, efectuînd lucrări de cea mai bună calitate, se prelimină ca, activitatea de producţie pe acest an a centrului luduşean, să se încheie cu beneficiu. Fabrica de zahăr din Luduș în plin sezon Foto: IOSIF TRIF ♦STEAUA ROȘIE PAGINA L Nota 10, cu felicitări... ... Aşa a fost apreciat modul de organizare şi desfăşurare a concursului profesional din agricultură, faza pe CUASC Reghin. . Felicitările sunt adresate colectivului din cadrul consiliului unic, SMA şi unităţilor agricole din componenţa acestuia care au privit cu responsabilitate pregătirea cursanţilor pentru acest concurs. La un moment dat juriul concursului a trebuit să apeleze la întrebări de baraj pentru departajarea concurenţilor şi stabilirea clasamentului şi a celor ce urmează să participe la faza judeţeană. Preşedintele CAP din Dedrad, inginera şefa de la CAP Petelea, inginerul şef al SCPCOC Reghin, 3® ţinut cu orice preţ să-şi însoţească concurenţii la această confrutare profesională ce s-a desfăşurat sîmbătă, 29 noiembrie, la SMA din Reghin. Am notat aceste aprecieri pentru a reaminti şi celorlalte consilii unice că în această lună trebuie să aibă loc toate concursurile programate, atît la nivelul consiliilor unice, cît şi faza judeţeană, despre care urmează să mai informăm cititorii ziarului. Amintim cîţiva dintre ocupanţii locurilor I care vor participa în această lună la faza judeţeană a concursurilor profesionale din agricultură: Constantin Puşcaş, Chirilă Tătar, Dumitru Muntean, Strasezer Iozsef, Zrinki Tündeşi alţii. M. RICEANU