Steaua Roşie, septembrie 1988 (Anul 39, nr. 207-232)

1988-09-01 / nr. 207

Din activitatea organizaţiilor de partid Tinerilor membri de partid - sarcini şi responsabilităţi concrete Organizaţia noastră de partid s-a întărit necontenit, in idtâmii ani, din pim.e-t ide vedere­­numae­­­ric şi mai ales ca UUfir. spvrim­­■du-şi influenţa m­­­rodul politic conducător în toate sectoarele de activitate. Faptul­­că nume­roşi­­oameni ai muncii, mai cu seamă tineri,­­au cerut primirea in rîndul comuniştilor, este­­o expresie grăitoare a încrederii de care se­­bucura gloriosul nos­tru partid în rîndul maselor, a forţei de atracţie pe care o e­­xercită ideologia sa revoluţiona­ră, politica sa clarvăzătoare şi realistă. Anul tractat au fost primiţi în partid, în­­cadrul întoaprinderiii noastre, 43 de tineri muncitori, dintre­­car­e 41 de femei, toţi pro­venind din rindul uteristăţi. In primele şapte luni din­­acest an, organizaţia noastei­­de partid şi-a sporit efectivul ,cu 30­­de noi membri, distree care 24 de­­fe­mei, taţi fiind tinieri m­u­ncito­ri care s-a­u încadrat în producţie în ultimii ani. Dintre aceştia, 28 au fost recomandaţi de organiza­ţiile UTC. O rodnică activitate au desfăşurat, în­­această privin­ţă, organizaţia de teză n­r. 1 B din atelier.iak­enait-ştaraţat, care a primit, în acest an, 7 noi membri, organizaţiile de bază nr­ X A din atelierul casail-ştara­­ţat, nr. 2 A şi 2 B din atelie­rul de pregătit-omssti, care au primit cite 4 noi membri şi al­tele. Avem, totuşi,­­câteva organiza­ţii de bază care, în curu­l aces­tui an, n-au primit nici un nou membru. Mă refer îndeosebi la organizaţiile de bază nr. 4 B din atelierul de pre,gatit-cusut şi nr. 6 „valorificări“ care, deşi au posibilităţi, au neglijat această problemă. De aceea, este necesar ca în lunile următoare ele să-şî intensifice, în acest sens, mun­ca pollitico-organiz­atorică. După cum rezultă din datele prezentate, organizaţia de partid de la IPM Sport K­eghin şi-a împrospătat rândurile cu­ nume­roase forţe noi, tifflene. Birouri­le organizaţiilor­­de bază s-au o­­rien­tat, desigur, mai al­es spre tinerii recomandaţi de­­organiza­ţiile UTC, spre tinerii care s-a­u remarcat printr-o conduită e­­xempla­ră, responsabilă atît în producţie cît şi în activitatea desfăşurată în ca­dru­l­­organiza­ţiei de tineret. Mulţi dintre noii membri de partid fac parte, de altfel, din birourile organizaţii­lor UTC sau activează, a­vând , chiar responsabilităţi concrete, în alte organizaţii de­ masă şi obşteşti. Sub îndrumarea comitetului nostru­­de partid, birourile orga­nizaţiilor de bază au acordat o atenţie deosebită educării poli­tice, revoluţionare a noilor m­embri şi a tinerilor­­care au solicitat primirea în rind­ul co­muniştilor. Aceştia au fost în­cadraţi în învăţământul­­ politic,g­ t­eologic de partid, participînd, sub îndrumarea propagandişti­lor, la studierea şi dezbaterea te­melor privind diferite probleme ale politicii interne şi externe a partidului. Do­amna s­tă ca ex-­­­perienţă, de­­obicei chiar cei­­ca­re i-au recomandat pentru pri­mirea în partid, „se ocupă, cu­­ grijă tovărăşească, de pregătirea­­ lor politică şi­­profesională. O a­­­­ten­ţie deosebită ,se acordă inte- ] grării noilor membri în viaţa şi­­ munca de partid. Primele sarcini ! Io sint încredinţate, .de regulă,­­ chiar cu .ocazia confirmării pri- , mirii lor în partid. Anoi, pe mă-­­ sură ce sini .cunoscuţi an mai bine, j ţinînd seama şî de înclinaţiile şi aptitudinile lor, birourile or­ganizaţiilor de bază ie înenadia­­tează alte şi alte sarcini, atît în producţie —­­având în vedere­­ specificul fiecărui loc de mim- - că — cit şi in activitatea poli-­­ tico-ideologică, cultural-a­rtistica ] etc., analizînd periodic, mai ca I seamă cu prilejul discuţiilor in-­­ dividuale, modul­­cum au fost ele îndeplinite. De anulate­­ori­a- ' ceste sarcini, inclusiv cele pri­vind activitatea în producţie — de pildă, privind folosi­rea raţio­nală şi economisi­ rea materiilor prime, îmbunătăţirea calităţii produselor,­­perfecţionarea pregă­tirii profesionale — ,sânt strâns legate de responsabilităţile pe care le au in cadrul organiza­ţiilor UTC ,sau al­­altor­­organi­zaţii de masă şi obşteşti din ca­re fac parte. Participarea conştientă, res­ponsabilă a noilor membri la viaţa şi munca de partid, pe ba­za unor sarcini şi responsabili­tăţi concrete, este o problemă deosebit de importantă, atît pen­tru înfăptuirea obiectivelor eco­nomice şi politice ca­re stau în faţa organizaţiei noastre de par­tid, a întregului colectiv, cit şi pentru educarea şi formarea lor ca militanţi revoluţionari. Din­­ păcate, în această privinţă se manifestă încă, uneori, tendinţe de formalism, ceea ce, fireşte, nu aduce foloase organizaţiei noas­tre de partid. In acest sens atît comitetul de partid, cit­­şi­­orga­nizaţiile de bază trebuie să-şi perfecţioneze activitatea, astfel incit primirea de noi membri din rîndul celor" mai buni oa­­meni ai •naimeia .să (Contribu­bLe­­e-­­­fectiv nu numai la întărirea numerică, dar şi calitativă a or­ganizaţiei de partid. VASILE MIRON, secretar adjunct ,a romi­tetului de partid de la IPM Spor­t Veghia „LUPUL MORALIST“, VERSIUNE ’SS Reprobabil fără doar şi poate, localizat la antipodul bunei cu­viinţe, gestul egoist al unei tine­re de a acapara, pur şi simplu, compartimentul u unui tren de persoane (nu şi „personal“!), ti­­xit de călători, confundat cu propri­a-i garsonieră. Spre a nu fi deranjată, persoana blocase bancheta cu un geamantan, pre­­textînd că reţine spaţiul pentru nişte colegi care vor urca în sta­ţia următoare. Firească, în context, şi penali­zarea promptă a tertipului, odată descoperit, de către un pasager care apelase la locurile cu pri­cina. Pînă aici — toate ... bune! Numai că apelul omului la cei 7 ani de-acasă se răsfrânge, prin efect de bumerang, asupra lui. Pentru că: 1. impoliteţii (eufe­mistic vorbind, spre a nu-i spune nesimţire) nu-i răspunzi cu po­top de injurii; 2. măruntul şi „inofensivul“ gest­­al iisului de a înfunda în buzunarul larg şi primitor al conductorului (trenul 4.012 din 30 iulie 1988) o anume sumă de bani, în lipsa legitima­ţiei de călătorie (altfel, om „se­rios“, în drum cu familia —o soţie plus copil — spre o staţiu­ne balneară). — Am sosit în ultimul mo­ment, spune, spre a justifica gestul de nejustificat. — Poate v-aţi uitat în vechiul mers al trenuluil — îi replică o tovarăşă de compartiment (so­lidarizare sau ironie?!). Din discuţiile ulterioare reiese că întîmpîairea nu ar fi acciden­tală, nepereche, în comporta­mentul domniei-sale, văzute şi auzite Da, ghidaţi după mai vechi mersuri ale vremii, se face mai vizibil paiul din ochiul altuia decit bruna din propriu-ţi ochi! EDUCATIVA Pe neobservate, jocul frumos al copiilor de lingă bloc degene­rează un conflict. 13a, mai mult, părţile „beligerante“ îşi antre­nează­­şi părinţii. N-am mai prins finalul spectacolului, ar­mistiţiul, bănuiesc. Numai că, în miopia lor subiectivistă, părinţii au omis să le explice odraslelor tocmai esenţa: sfera naţională a termenului ca­re iscase conflictul, împărţindu-i — pînă atun­ci prieteni — în două tabere por­­rivnice.» — M-a făcut ţărani — era ar­gumentul grav al acuzării. Grav, foarte grav! Şi cum să suporţi tu, orăşeanul serios, în vîrstă de 6—7 ani, o asemenea nemaipo­menită „acuză“!? CĂLDURĂ Desparte de noi (şi de reali­ta­tea) gîmdul de a situa camerţ­-il în preajma perfecţiunii. Şi to­tuşi, exemple de alăturare în preocupări a grijii pentru reali­zarea planului de desfacere cu solicitudinea faţă de cei prin care se realizează dezideratul, chiar dacă se mai omite... a­­mănuimtul, — cumpărătorii — nu lipsesc. Lăudabilă, in context, ideea conducătorilor de unităţi de legume şi fructe de a pune la dispoziţia cumpărătorilor, fii această vară fierbinte, alături de legume şi zarzavaturi, atît de rîvnîtele răcoritoare. Spre cin­stea lor, conducătorii unor ase­menea unităţi (L.F. nr. 1 din Piaţa Trandafirilor, unitatea din complexul „Dacia“, ambele din Tîrgu-Mureş ş.a.) şi-au reamin­tit şi de tradiţionala gheaţă. Ief­tin şi eficace. Rubrică realizată de MIJI­AI SUCIU VREMEA D.A.M.R. comunică. Ieri dimineaţă la Tîrgu-Mureş au fost 13 grade, iar la ora 14 s-au înregistrat 26 de grade. C.P.V. Sibiu prognozează. Vremea va fi predominant frumoasă cu cerul variabil, mai mult senin. Vintul va sufla slab. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 12 şi 14 grade, iar cele maxime între 27 şi 29 de grade. Dimineaţa local se va semnala ceață. * STEAUA KOSTE PAGÍNA 3 Contribuţii originale la crearea unor nutreţuri de calitate pentru zootehnie Creşterea animalelor în siste­me raer­au în ochiimi care este pe zi ce trece mai aptă să asimile­ze multitudinea de impulsuri ale noului. Imtracurător este faptul că şi numărul oamenilor care cautta noul este, în creştere, cum în sporire este şî al acelora care îl şî află iscodind fără odihnă Ne convinge de aceasta micul colectiv ,al Labo­rat­orul­ jude­ţean pentru controlul calităţi nutreţurilor şi alimentaţia ani­malelor, înfiripat nu prea de mult din nevoile născute de in­dustrializarea zootehniei, de schimbarea coordonatelor ei. La început unii nu-i prea vedeau rostul. La drept vorbind, pe a­­tunci, sarcinile oamenilor de aici nu erau prea clar conturate şi precizate. Viaţa însă, nevoile co­­iialiene ale zootehniei mureşene au limpezi­t multe lucruri, au dat contur unei activităţi de ex­cepţie şi de mare perspectivă Impulsurile necesare au venit siate­nitar de la un om interesat şi cucerit de fenomenele înnoirii şi progresului zootehniei, al În­tregii­­agriculturi mureşean, ingi­ner, al djr. loam Catari®, director­­general al Direcţiei agricole ju­deţene. Au venit, de bună sea­mă şi de la cel numit să condu­­că acest laborator, tînă­rul Vasi­le Freorai care s-a nimerit să fie nu numai­­un om dinamic, ci şi o fi­re iscoditoare,­­cu­­aplecare pentru inventică, mereu­­ca dis­ponibilităţi pentru mai mult -de­cit i se cere. Treptat. ..activitatea laboratorului s-a cantura­t şi e tot mai implicată. Pen­tru ceea ce a făcut ca puţinii lui oameni a fost lăudat de ministru, îi sânt trimişi în schimb de­­experienţă lucrători din domeniu de pe a­­proape întreg cuprinsul ţării. O bună parte din activitatea laboratorului o cunoşteam şi mai înainte, fiindcă nu o dată i-am întâlnit oamenii în fermele şi marile complexe zootehnice din judeţ, la schimburi de experien­ţă pe teme de mare actualitate şi necesitate privind metodele noi de recoltare şi uscare a fî­nurilor, tehnologiile de conser­vare a furajelor, introducerea u­­nor pr­em­ixuri şi reţete nod de furajare. Alte multe preocupări şi realizări le-am aflat în tim­pul unei recente vizite la sediul la­bora­tor­ului, situat pe platfor­ma fostei­­staţiuni­ de cercetări apicole­­din Stegeorgia­­de Mu­reş. Din coipul locului vom spu­ne că aici există condiţii bune de tunersu, de extindere şi diver­sificare a activităţii. Desigur, mai trebuie încă puţină înţele­gere şi puţin mai mult sprijin. * 30 Dar, până una alta să vedem ce mai put­em con­semna nou, — în­­general ne bazăm pe propriile noastre realizări, ne spune Vasie Po­korai, dar pre­luăm, testăm şi difuzăm în pro­ducţie, fără reţin­ere, şi ceea ce au făcut­­alţii. Sîntem tot tim­pul antrenaţi să căutăm şi să găsim noi surse de furaje, noi modali­tăţi de a le îmbunătăţi calitatea, să elaborăm reţete proprii. Iată, notate succint, cî­teva din reţetele de furaje elaborate aici şi difuzate în unităţi în folosul­­creşterii producţiilor şi menţine­rii sănătăţii animalelor. Furajul intitulat „Dejecţii uscate de pa­săre*“ pe care 11 prepară în can­titate de 1.500 de tone anual "Cooperativa agricolă­­din Gu­r­­ghiu, şi îl folosesc cu mare be­neficiu complex­ele de îngrăşare a bovinelor din Vidrasău şi Pe­­­telea, „înlocuitorul de fin pen­tru vite“, realizat pe bază­­de­­grosiere, frunzare şi premixuri, care se prepară la Fabrica de nutreţuri concentrate din Sîn­­paul, în cantitate de 3.000 de to­ne anual; un premix pe bază de uree care poate înlocui pînă la 30 la sută din proteina conven­ţională­­din raţia rumegătoare­lor; premixuri de intervenţie (Bovimin, Ovimi­n şi Suistin) cu rol de menţinere sau restabilire a echilibrului vitamino-mineral din organismul animal,­­cu re­zultate spectaculoase. Cel mai recent apărut­­este un premix pe bază de polen­­şi alte ingre­diente indigene care înlocuiesc importul, necesar în laptele de soia folosit în alimentaţia viţei­lor, în faza testărilor, în colabo­rare cu dr. Cornel Podar­u tie la Staţiunea de cerceta­re şi­­pro­ducţie zootehnică, se află un premix pe bază de plante medi­cinale şi substanţe min­eral­e, un premix pentru îmbunătăţirea ca­lităţii cărnii albe pe bază de ex­tracte din plante, a fost înaintat pentru brevetare un produs anti­­cataral la viţei, se lucrează la e­­laborarea unui hidrolizat pe ba­ză de deşeuri proteice cu efect asupra creşterii în greutate la toate speciile. Unele din produ­sele laboratorului sunt preluate­ şi folosite in judeţele Harghita, Giurgiu, Vaslui, Sălaj, Cluj, Bi­hor şi Arad. Vasile Pokorni a realizat şi medicamente de uz uman, în colaborare cu farma­cistul dr. Nagy Levente, direc­tor adjunct la Oficiul farmaceu­tic judeţean a realizat, un medi­cament pentru tratarea adeno­mului de prostată, un alt medi­cament, cu proprietăţi coronar­o­­dilatatoare a fost realizat la co­laborare cu prof. dr. Racz Ga­briel, iar în testare are un anti­­hipertensiv. Realizările micului şi­­tânărului colectiv de aici ne-au convins că oricînd şi ori­unde creativitatea­­se însoţeşte doar cu cei veşnic iscoditori, ca­re nu-şi drămuiesc nici timpul şi nici odihna. MEI .I­A­N BALDEANU [programul judetean in zootehnie ] ORGANIZARE-INTENSIVIZARE-PRODUCŢI RIDICATE ! Valorificarea completa a fructelor Perioada prelungită de secetă cit și atacul­­unor dăunători, au determinat căderea fructelor, în mod deosebit a merelor, prune­lor și a perelor. Aceste fructe au destinaţia pentru fabricarea ra­chiurilor naturale. Se impune ca în cel mai scurt tim­p asemenea fructe să fie adunate, pentru a evita putrezirea sau deprecierea lor şi să fie predate cen­trelor de preluare a fructelor, destinate fabricaţiei de rachiuri naturale ale întreprinderii de vinificaţie şi băuturi spirtoase. întreprinde­rea are organizate centre de preluare la: Tîrgu-Mureş, Re­ghin, Luduş, Sighişoara şi Tîr­­năveni, precum şi în comunele în care sunt fructe de predat. întreprinderea de vinifi­caţie şi băuturi spirtoase aplică un sis­tem avantajos de preluare de la gospodăriile populaţiei, cu plata în­ bani şi natură, respectiv pen­tru 100 kg prune die toamnă, a­cordă: 77 lei şi 2,63 litri ţuică de 50 grade, pentru 100 kg prune de vară 56 lei şi 1,96 litri ţuică de 50 de grade, iar pentru 100 kg fructe amestec, sau mere, a­­co­rdă 31,50 lei şi 1,47 litri rachiu de fructe de 50 de grade. Pentru stimularea creşterii producţiei de fructe se acordă producătorilor individuali urmă­toarele prime: dacă obţin la me­re şi pere 1­6,6—20 kg pe pom beneficiază de 0,40 lei pentru fiecare kg de mere sau pere predat la centrele întreprinderii de profil, dacă obţin pe pom în­tre 20—26,6 kg primesc 0,50 lei/ kg, iar dacă depăşesc 26,5 kg/ pom, pentru fiecare kg predat primesc o primă de 0,60 lei. La prune, prima este de 0,00 lei pentru producţia de 11,4—15,9 kg/ipom, de 1 leu pe ura kg pen­tru producţia de 16—30,4 kg/pom, iar pentru producţia de peste 20,4 kgipom prima este de 1,10 lei/kg de prune predat. Prin recoltarea şi valorificarea operativă a finct­elor căzute pro­ducătorii pot să obţină sume importante de bani şi rachiu şi totodată se preîntîmpină înmul­ţirea unor boli şi dăunători care în cazul cînd fructele căzute nu se recoltează şi adună, vor con­stitui o sursă de infestare, cres­­cî­nd rezerva biologică­­de boli şi dăunători, pentru recolta de fructe a anului viitor. Menţionăm ca­­ acţiunea de preluare a­­ fructelor este deja în plină desfăşurare la centrele Tirnăven­i, Tîrgu-Mureş şi Re­ghin şi aşteptăm ca producăto­rii să fie preocupaţi cu toată grija pentru strângerea şi livra­rea fructelor căzute la centrele organizate pentru preluare. ing. LORINCZI NICOLAE directorul întreprinderii de vini­­ficaţie şi băuturi spirtoase Mureş

Next