Steaoa Dunărei, 1855 (Anul 1, nr. 1-38)
1855-12-03 / nr. 28
LA44 L-144 D-N-DD UNIVECEUIci STATI cia nu va arăta încontra i impotrivire, dar se crede că nu va fi asemine și cu Anglia.” - Ostdeptsene Rost din partea i se mărginește a asigura despre o noutate din Berlin cu data din 1. Dechemvri, că guvernul prusia nu este hotărit, cu toată energia de a-și apăra dritul, de a lua parte la regularea viitorei soarte a principatelor p.resa din Paris reproducăndu noutatea de mai susu dată de Voegsemale, zice: Tote puterile sîntu întru aceasta înțelese, că oricare schimbare va fi mai bună de dîta ce este, dar toate spiritile prevăzătoare, și toate inimile generoase trebuie să dorească ca problemul să fie hotăritu desăvărșitu într'unu chipu conformu cu dorințile și cu trebuințile Romăniloru. (Unirea, și ear Unirea.) Corespondinția cea mai întinsă despre amănarea organisației principateloru pănă la închierea păcei ne o dă Gazeta Foss cu data din Viena 4 Dechemvri. „Cu toate că din deosebite părți se tăgăduește, că principele Gordiacoi în numele suveranului seu au protestatu în contra tutuloru închieriloru ce s'aru lua în privirea principateloru, lucrul însă în sine este totu adevăratu ba chiar se pare că declarația principelui deocamdată n'au remasu fără lucrare. Celu puținu este siguru, că puterile s'au împreună înțălesu de a lăsa deocamdată deoparte, și anume pănă la Inchierea păcii, chestiea despre viitoarea posiție a principateloru. Se pretinde în adevăru, că causa acestei hotăriri ar trebui să se caute în împregiurarea că, între puterile interesate domnește pănă acumu încă o prea mare diversitate de opinii, pentru ca proiectatele tratații să poată a algădui unu resultatu favorabilu. Însă nu credemu a ne înșela, dacă vomu pretinde, că și declarației mai sus-citate a principelui Gorciacos trebuie a se atrebui celu puținu o înmurire macar în parte asupra acestei închieri, lăsăndu a zice că și Prusia pănă acumu nu s'au rostitu asupra posiției, ceea este în plecare, de a lua în fața menționateloru tratații, o împregiurare care după părerile noastre ar ajunge spre a motiva întărzierea propusă, macar că presa pănă acumu nu știmu că să fi luatu acestu casu într'o meritată considerație. Dacă în deosebite foi periodice vei ceti despre unu memorandu al regelui Leopold ținttoru de a dovedi necesitatea păcii, să nu dai nici o crezare; asemine va fi bine, de a nu se pune vre unu mare temeiu despre vorbele de pace, fiindu că pănă acumu nu este nici unu factu, care să ne dovedească, că Rusiea s'aru fi plecatu să'și schimbe politica sa prin vre o modificație corespunzătoare la intențiile puteriloruccidentale. Asemine este fără îndoială, că propuneri de pace sau la Londra sau la Paris nu voru afla nici o îmbrățoșiare, încătu Rusiea nu se va învoi negație cerutu de însuși al ei interesu.” - Viena 3 Dechemuri. Ost-deprisne Rost zice: precumu ablămu dintr'unu locu prea siguru, multu vorbitul planu despre construcțiea unui canalu de la Dunărea în Marea Neagră, care să'și aibă portul seu la Chrustengie, acumu de cătră companiea englesă care sî'au fostu proiectatu, s'au părăsitu cu desăvărșire, atiindu că greutățile deschiderii acestui portu s'au doveditu peste putința ominească. Dacă acestu canalu s'ar fi esecutatu, chestiea guriloru Dunării ar fi perdutu multu din importența loru, pentru că acestu canalu ar fi formatu mai scurtă. la unu asemine actu de ab o cale multu mai sigură și Dar acumu căndu acestu planu au remasu nulă, chestiea guriloru Dunării au remasu în totă integritatea importenției sele pentru comerțul europeanu.” Morning- Cronicle cuprinde din Berlin o corespondință telegrafică cu data din 2 Decemvri: „4ustirea iși indoește din nou stăruințile, spre a dobîndi o manifestație în Dieta de Francfort, din partea sfaturiloru de al doile și al treile ordin în favoarea politicei, ce au urmatu în resbelul de față. Marea sa îngrijire este în privirea principatelor danubiene; ea înfățișează că ocupațiea principateloru de cătră armiea sa, n'au urmatu de dhîta în privirea intereseloru Germaniei. Fransia. În cuvăntul seu din 15 Noemvri, Imperatorul Francesiloru au fostu arătatu necesitatea pentru Europa, de a se rosti în partea căria din puterile luptătore era dreptul sau nedreptul, fiindu că prin expresia opiniei publice pacea ar face unu pasu înainte. Spre a înlătura orice neînțelegere a acestei părți de cuvăntu la unele din cabinete, și spre a îndemna pre toate statele neutre, de a se rosti măcar moralicește în această mare chestie, ministrul trebiloru dinafară, Contele Valevschi au adresatu cătră toți agenții Franciei din străinătate următoarea depeșă, spre a o comunica guverneloru, pe lăngă care ei săntu acreditați. „Domnule, „Dupre înformațiile primite din mai multe ponturi ale Germaniei, discursul pronunțatu de Împăratul, la ocasiea închiderei Espoziției universale, au produsu, pre cum era lesne de prevăzutu, o adîncă întipărire. Totuși elu nu ar fi fostu aprețuitu pretutindenea în același chipu, și ar fi devenitu obiectul de interpretații diverse. Elu însă nu poate fi interpretatu de că tu într'unu singuru chipu, și sfaturile neutre nu potu a se înșela asupra unoru sentimente de care negreșitu nu au decătu a se lăuda. „Împăratul au zisu că elu dorea o pace grabnică și trainică. Eu mamu a stărui asupra acestei declarații; ea se înțelege de la sine și nu are nevoie de comentarii. „Adresănduse cătră neutru pentru a'i îndemna ca și ei să esprime nite aseminea dorinți. M. S. I. au doveditu îndestulu citu de multu prețu are înpigii sei opiniea loru, și cătă parte lasă influinței loru asupra marșei evenimenteloru. Asfeliu au fostu plecările sale cătră ei chiar de la începutul conflictului diplomaticu care au precedatu ostilitățile. Împăratul au fostu pururea de socotință că, dacă chiar de atunci, ei aru fi formulatu cu mai multă putere viudecata loru asupra obiectului disputeloru, ei aru fi ezersatu o lucrare salutară asupra hotăririloru puterei, carea au provocatu resbelul. Postirea loru nu s'au schimbatu în ochii M. S. I. și ei potu astăzi, prin o atitudă tare și decidată, a grăbi disnodarea unei lupte pe care, după cumu M. S. crede, ei aru putea întimpina. „În acestu înțelesu Împăratul cere ca ei să facă vederatu cunoscute disposițiile loru cătră puterile resbeluitoare, și să pună în cumpăna puteriloru respective greutatea opiniei loru. Acestu apelu atîtu de bine înțelesu și atitu de cu căldură primitu de cătră unu auzitoriu formatu din representanții tuturoru națiiloru, nu este deci de chitu unu omagiu solemnelu datu importenței și eficacităței rdlei ce au căzutu În partea neutriloru în criza actuală. „(subscrisu Valevschi.)