Steaoa Dunărei, 1855 (Anul 1, nr. 1-38)
1855-10-22 / nr. 10
Apsurghia. Guvernul neapolitani au trimisu la Viena o notă, prin care el declară că se va feri in viitoru de ori ce pasu, ce s'ar putea restălmăci de cătră puterile occidentale, și ar putea da ocasie la noule neințelegeri cu ele. Se sperează că presența arhiducăi Albrecht nu va contretui în puținu spre a întări pre regele Ferdinand în această cotărire care este totu atăta în interesul dinastiei sale, cita și în acela al țtării. (Gazeta de Colonia.) În Transilvania guvernul austriacu se ocupă cu deosebită activitate pentru înființarea unui museu naționalu. Un pitaru din Viena au scosu în vănzare păne cu 25 de parale mai josu de cătu alarul. Această păne care s'au încercatu și în Francia este compusă din unu ames- Fie care soiu de gră Pănile de atecu de grău, de ne intră căte o săcară și de orzu. a triea parte în totalitate. ceastă calitate scoase în vănzare sau cumpăratu foarte răpide. În mai puținu de jumătate oră tote era văndute. Recomăndămu aceste linii Municipalității noastre, dar spre aceasta trebuie altă ceva de cătu monopolu. La sfărșitul anului 1854, ducatul Bucovinei număra 213,388 populație bărbătească și 217,273 femeiască, adecă 3,888 femei mai multe de cătr bărbați. 6 urma unui nou ordinu, toate autoritățile din Ungaria au primitu aspre porunci de a privighia ca toți țiganii nomazi (cu șetre) să se statornicească prin sate, spre a se deda la agricultură. Pe lăngă organizația giudețiară și politică care au intratu în activitate la 29 ale lunii acestei în țările noastre, se află o treabă escepțională, care au trasu asupri și a noastră atenție. Însă înainte de ați e spune aceasta, dă'mi voie mă rogu s'o precedu de o împregiurare, care socotit că nu va fi fără cale să ocupe unu locu alce. In Galiția săntu doue politii, ce se află la 20 de mile departe una de alta. Noi vomu însemna pe o politie cu A, iar pe ceelaltă cu B. În politia A se afla garnisonatu unu regimentu de husari purtăndu pantaloni roșii, iară în politia B unu regimentu cu pantaloni albastrii. Potrivitu unui ordinu de dislocație, regimentul din poliția B, adecă celu cu pantaloni roșii au trebuitu să se stremute în poliția B, iară husarii cu pantaloni albastrii din B, să se strămute în poliția A. Doi Jidovi ce î și povesteau această noutate a dislocării, exprimară în privirea aceasta o idee forte originală, zicăndu că administrația militară ar fi făcutu multu mai bine, dacă, pentru a economisi timpul și costurile cu marșul, ar fi poruncitu să transpoarte numai pantalonii cei roșii din A în B, și pe cei albaștrii din B în A, iară regimentele să rămăie în garnizoanele loru de mai nainte, căci și cu chipul acesta s'ar fi pututu implini scopul dislocării. D-ta vezi ce feliu de opinii au omenii de pe aice asupra manieri, cumu guvernul ar trebui să facă economie. Insă să nu și alte opinii asupra baniloru statului, cumu anume aceștia se întrebuințază potrivitu scopului, mai cueamă de cătră unii omeni a trebi, și despre aceasta iți înpărtășescu unu modelu in următorele: In impregiurările politice dela anul 1854, căndi posițiea nostră cătră Rusiea amenința de a lua unu caracteru seriosu, guvernul se'ngrijise de a aduna cătimi mari de cereale pe lan deoosebitele puncturi a țeriloru noastre. Pentru a nu provoca o scumpete în Galiția Bucovina, locuri pe unde se presupunea că va fi cămpul resbelului, guvernul însa îngrijire părintească pentru supușii sei, s'au silitu a acoperi lipsurile de grăne prin cumpărări făcute pin ungaria, Boemia, Moravia și Silesia. Tote aceste s'au transportatu la Cracovia. Spre o mai mare înlesnire a transportărei grăneloru de la Cracovia cătră unu altu locu ce li s'ar hotări, s'au făcutu la Lembergu o licitație, care mai mulți chirigii de aici s'au obligatu cătră guvernu de a transporta pentru 11 A. argintu din Cracovia în Bucovina. Fiindu car că erariul militariu avea mai multe sute de mii de centenarii să espeduiască dela estremitate vestică a Galiției, dea dreptul cătră estul provinției nostre, apoi această treabă a transportării promitea a lua unu caracteru grandiosu, de aceia s'au unitu pe lăngă sus numiții chirigii din Lembergu, o mulțime de aștii ce înțelegu trebile bine, și apoi s'au pusu pretutindene agenți pentru a și pune măna la lucru. Această întreprindere, care, dacă ar fi fostu condusă într'un chipu solidu, promitea antreprenoriloru unu căștiga foarte însemnătoriu, au primitu însă prin triumviratul de chirigii din Lembergu o nouă destinație. La aceasta ei au pășitu în următoriul chipu: li s'au datu în Cracovia din partea erariului o cătime de grăne, cumu s'au spusu mai suu căte 11 A. argintu centenariul, ce care ei leau dusu în caru vreo căteva mile de la Cracovia. Acolo ei au deschisu sacii cei plumbuiți a erariului, și grăul pe care guvernul ăl cumpărasă cu că 16 A. arg. de corețu, sau văndutu cu 10-12 A. corețul, după aceia au dusu sacii deșerți pănă la o apropiere de 4 mile lăngă Cernăuți, adecă la Sniatina, și acolo iau împlutu cu grău cumpăratu de pin Bucovina cu căte 8-9 A., și așa au transportatu în magazinul Cernăuțiloru sacii plini ca cumu saru fi aducăndu dela Cracovia. După cumu videți, prin o urmare ca aceasta s'au făcutu unu șiru de crime, lăsăndu la o parte că ei s'au servitu de plumburi falși, dar apoi au lucratu în contra voinței și scopului guvernului provocăndu scumpete în o parte a imperiului, căndu se putese atătea silințe de a acoperi deficitul de grăne pe care guvernul ăl știea că există. Înse proverbul care zice că, nimicu nu se pote face tăia de secretu fără să iasă la iveală, s'au păstratu și aice vechiul seu adevăru. Direcția poliției locale iștiinținduse de aceste urmări, au încredințatu D-sale Vlidner energicul comisariu de poliție, treaba acestoru dhigii ce aspirau la milione, și carii acumu impreună cu unii agentu săntu arestați și predați tribunalului giudecătorescu, comisiile civile și militare de aici se ocupă cu mare activitate de a constata starea lucruriloru, de a descoperi pe toți cei ce au fostu părtași la aceasta și la întămplare căndu s'ar dovedi crima de a da satisfacție legii in(Dunărea) OLATE. Pputea. Mai multe redute și baterii, se scrie de la San-Petersburgu, s'au rădicatu la Nicolaiea sub însuși ochii imperetorului Alecsandru și a marelui duce Constantin. Aceste baterii suntu dispuse spre a arunca rachete incendiare (aprinzătore) aculate de curăndu, și care, se zice, ajungu într'o depărtare de cinci șeptimi de o milă germană. Îndată ce inventarul va săvărși cel de pe urmă convoiu din aceste rachete, el va avea să meargă insuși la locurile a- a a