Steaoa Dunărei, 1855 (Anul 1, nr. 1-38)
1855-11-08 / nr. 17
67 sfărămatu le ore de cercare, ce decretele Provedinței au trimisu asupra nostră.” Taimsul pregătește pe Epglesii compatrioții sei la apeluri la puterile Ingliterei, care voru urma negreșitu continuănduse resbelul. „Campania anului 1856, zice el, va avea nevoie de creșterea materialului și aceia a trupeloru. Noi putemu trage învățătură atătu din victoriile cătu și din învingerile noastre, noi amu arsu Sveaborgul, și amu fostu respinși la Saghevercu. De la sine se înțelege că trebuie să căutămu a întări pricinile ce au adusu la succesu, și a afla mijloace de vindecare la pricinile perdezei bătăliei. Sveaborgu noastre în dejunurile vreme au fostu ce corăbiile noastre de linie nu au pututu decăzu a preveni vre o puternică eșire a Rușiloru. Aliații voru datori viitoarele succese în marea Baltică numai bateriiloru plutitore și șalupele cu cononiere. Dacă Cronstatu trebue să fie sfărămatu, apoi trebuie să se facă numai prin șalupe cu mortiere. Cu toate aceste d'astfeliu de șalupe avemu numai un micu numeru, și putemu presupune că în anul următoru vomu avea nevoie de astfel de vase în amăndouă mările. Numai cu astfel de corăbii se pote face ceva în Bugu și în Nimu, precumu și în marea Baltică. Cronstad, Corson și Necolaief nu voru căde fără osteneală pradă aliațiloru. Însuși admiralii numai atuncea voru putea spera unu succesu deplinu în marea Neagră, căndu noi vomu crește forte multu numărul corăbiiloru necesare spre purtarea resbelului în aceste revpărsări afluviiloru așa de puținu adănci. Dacă se voru trimite în marea neagră acele șalupe ce s'au întorsu din Marea Baltică, atunci Guvernul trebue să construeze o nouă flatilă pentru campania Mărei Baltice din anul viitoriu. Viitorul anu va hotări după toată probabilitatea resbelul (?).Mai înainte de trecerea verei anului 1856, va trebui să se vadă dacă Rusia este nevulnerabilă, sau dacă precumu noi avemu dreptu să credem, Sevastopoli formează numi și începutul succeseloru noastre. (?) Dacă 50 sau 100 de baterii săntu de nevoie pentru ca aliații să'și atiungă scopul, apoi să le construeze. Poporul nu va fi avarii cu banii sei, căci știe bine că economia în resbelu este cea mai primejdiosă prodigalitate. Aputia și Moldova, pănă în România, rufacea de la granițele austriaco-moldovene pănă la Focșani adecă 3 fl., iară de la granițile Moldavo-Romăne pănă la București 2 fl. și pănă la Șiurgiu 3 fl. Gazeta Austriei ne arată următoarele înștințări despre telegrafele din Moldova și Romănia: la Focșani în Moldova se află o stație de telegrafii. Plata pentru o simplă depeșă telegrafică este 3. 1l de la granița Austriaco-Moldovană pănă la Focșeni. În acestu orașu se întălnescu liniile telegrafice ale Romăniei. Așa acumu se potuespedui depeșe telegrafice din Transilvaniea prin Brașovu și Romănica pănă în Moldova; asemene se potu espedui din Bucovina prin Cernăuți și prin Moldova, pănă in Romănia. Căndu se espedu ește o depeșă simplă peste Brașovu și Romăniea pănă în Moldova, este să se plătească tarifa romănească ficsată la 2 fl. Tarifa Moldovană, de la granițele Romăno-Moldovane, pănă la Tecuciu, Galați, Bărladu este de 1 fl. iar pănă la Iași 2 fl. Căndu se espeduescu depeșe din Bucovina peste Cernăuți atunce trebuie a plătita de alliați pentru campania de ce s'au hotăritu a se intreprinde în primăvara viitore. D. Burdienei au împărtășitu cabinetului de aice ecopul ce l au puterile de la aunu Corpu Anglo-Turcescu. Ca factu siguru este, că în cetățile Silistra și Rusciuc s'au grămăditu proviantu mai multu de cătu pentru 100.000 de omeni. Ambasadorul Bavariei da definitiva deslegare în chestiea silinți ale Austriei de succesie grecească, și anume în favorea Dinastiei Bavarese. Se sperează însă că întrunitele și Bavariei voru condiții care voru fi umilitoare pentru curtea Greciei. Togeia. Salonicu. După înștiințarea primită din această politie, s'ar fi arătatu mai mulți pirați în golful și apele Ei au adusu în neliniște mai multe loji supăratu și pe societatea Capitanul Congulatul (Foss.) de pin pregiuru, calități, ba se zice, că aru montanistică englesă ca se află la Zagora, bandei hagi Antonio au amenințatu că va da focu la toate satele de pe acolo, dacă nu'i voru da suma de 400.000 lei, și pentru ca pretențiea lui să fie urmată și de ecu sine 2 membrii din numita societate. Spre a pune capătu unorufectu, au răpitu pe carii îi ține ca zăloage, asemine neorănduiele. Austriei au îndemnatu pe căpitanul unui Birgu de resbelu austriacu, care în unire cu o corvetă Turcească luănduse la vănatu după dănși, sau strimtoritu pe 2 mari barce aloru, în apropierea insulei Negropontu, pe care le au și apucatu; iară pirații în număru de 40 și acumu cu alte dăți au scăpatu cu toți. La Monastiru s'au tămplatu în zilele trecute unu micu escesu în piață din causa scumpetei. Femeile Turciloru înarmănduse cu ciomege și petre, s'au repezitu asupra negustoriloru, și era să le facă unu scurtu procesu turcescu dacă n'aru fi alergatu de grabă polițiea să'i scape din starea de asedie în care erau puși. Vorna. Legioanea Polonă care face progresuri în compunerea ei, este destinată, după toată posibilitatea, pentru bunele principe Cartorițchi care se ocupă cu mulți care pănă acumu au primută silință la formarea legioanei, petrecutu în politica Burgos, unde se află și stabul legionei, au purcesu, însoțitu de Sadi Pașa (Caicovschi), la Camieși și de acolo în cvartirul generalu a Mareșalului Pelisier. Cavaleriea Turcească au făcutu o mare perdere Ischender Pașa, idolul Bași Butuciloru s'au retrasu din servițiul activu. Numeroasele răni ale acestui bradu s'au deschisu acumu de curîndu într'unu chinu ce însuflă mari și seriose îngrijiri la amicii sei, cari abia după multe rugăminți l'au pututu îndupleca, spre a se retrage pentru iarnă din ostenitorele sale ocupații și a se îngriji de sănătatea sa. (G. de Colonia.) servi la alViena pusu titu de în 8 Noemvri. asemine au avutu Domnul de Burdhenei au mai avutu pe calea cea mai bună pentru de a o punere la cale, despre care însă eri o conferință cu contele Budl. În plăcuta întămpplare de deunăzi de la Atena, acestu acumu, este a ocupa liniea Dunării cu despre numita întămplare tocmai acumu o conferință va putea ceia la Dunăre din urmă și au arătatu părerea se aflau spre a efectui de temutu, că se ce se atinge divisii francese și cu contele Buci, în de realisa Aice numai cu care rău, pentru nes'au simisbati și cu arăta mai multu, că prin niște