Steaoa Dunărei, 1855 (Anul 1, nr. 1-38)

1855-11-08 / nr. 17

Asesiși finanțe si in folio agtin, soia st sambăta De­­essele teleggatise se im­­apgiorghin beletine stgnoghi­­age. Abonamentul se lase la tote ngarghiile, in mnțipșghi Ia somibsionegi. n Necgesei Ialibgagal Ioanidi. Magti 8. Noemșnbigi C SIMA MUMAAII UIANI ROMIAUI, A opi seupstip și M. Cogilșiseanț. --- - vaeres-- 1855. Rcertică­re­șii Iși este in­­siatate țalbentin ILassi, eag in­rgovinsie, franso 25 lei Candpide inboiiitiage seria­­tesse 30ragale, Santoga ge­­lastiei si a esreditiei este la Tiroggatia Gganseso - Co­­mana, Raspgaghi N' 36. L­­u­­­.­­­ Mșărimii AM­ antipozi. Ctorie se se va realisa, nici în pămăntu, nici în ce bună seamă. Rușii nu voru mai pute scăpa de aliați apă. Ca buni istorici, Rușii au știutu că în timpul resbelului de ligă, la apropierea rege­­lui Suediei Gustatu Adolfu de capitala Mi­nchen, famosul Electoru de Bavaria Macsimilian au îngropatu toate tunuri­­le sale în numeru de 180, și temănduse de a n­u fi prinsu și disperatu de comorile sale în fuga la care se gătia, au ascunsu și 30 mii de galbini în tunul celu mai mare-­­Rușii, pe care Marchizul de Chiustin îi numește cei întăi oameni în arta momițerii, au imitatu esemplul electorului și au îngropatu și ei tunurile loru la Cherci. Înse fiindu că unu imitatoriu, nu poate, ori cătu s'ar sili, să imiteze cu de­­săvărșire originalul, de aceia și Rușii și-au îngropatu numai tunurile, dar n'au pusu nici unu galbinu, în nici unu tunu. Înse mai iscusiți în tactica îndosirei, ei au înmor­­măntatu în centirimu pe fiecare turn aparte, făcăndu că­­te o grămiejoară de pămăntu asupra fiecăruia, și lăsăndu astfeliu pe lume să creadă, că sub acele movile s'aru gă­­si totu pravoslavnici răposați în Domnul.­­ Franțujii vinu Unu din acesti teribili, pote fi unul din acei pe carii Fran­­și se miră că nu găsescu nici macar urmă de tunu. cesii îi pumescu gat de sate descopere vicleniea Rusească, și așa scoate pe acești osindiți chiar din carcul lui Caronu, tocmai pe căndu acesta se gătia să-i treacă la Plutonu. Ciuda Rușiloru, da încă a Rusofililoru! Sfatu mare se fa­­ce între dănșii. Toți se întreabă, ce să facemu cu flo­­ta? Cei mai învățați în antichități zicu, că de vreme ce săntu lăngă țeara, unde Jason au venitu să fure velerul Ar­­ca­să de auru, apoi și Rușii să facă cumu au făcutu gonlanții, adecă să'și ducă corăbiile pe umeri, arăte Englesiloru căz­us de tari Rușii, căndu voiescu să facă pvre unu lucru, ce mirosă a fabulă tocmai de la La acestu proiectu răspunde principele Gor­­ciacoă: corăbiile nu se potu duce: 1 pentru că'u pline cu petre; și mai alesu cei 12 Apostoli nu voru lăsa să fie duși pe umeri, fiindu că Hristosu le au poruncitu să mear­­gă pe piciorele loru. 2 pentru că nu voru încăpea pe la Perecopu. 3 pentru că nu se poate; și așa încheie ca să se înnece corăbiile, pentru că, zicea elu, apa nefiindu pă­­mplntu, nu voru putea să le disgrope. Înse Francesii, sprinteni în toate, își aduseră aminte de sfatul ce'l dădu­­se precăndu Esopu­lui Cesantu nefilosofului, căndu acesta se legase să înghită totă marea grecească. Francesii deci se puseră să găndească, dacă n'aru putea înghiți, măcar o parte, din mare Tauridei. Unii Arnu au deslegatu problema­, și au arătatu că Esopu n'au spusu o betiză așa de mare, căndu au sfătuitu pe stăpănuseu să spună, că elu s'au legătuitu să bea nu­­mai apa mării, dar nu și a fluviiloru; pentru aceia dacă voru astuna fluviile ce dau în mare, și elu se va ține de legătuință. Grecii cei de pe atunci, nu știeau nici de Gutenbert, nici de Watt nici de Arnu, și pentru aceia au trăntttu propunerea lui Csantu în baltă. Dar să venimu la flotă.­­ Ea fu inecată, precumu știmu și zicemu cu toți, afară de Rusofili, carii o știu și ei, dar zicu că nu'i adevăratu. Înse Francesii descoperiră o pom­­aașină mare, cu care făcură mai dăunezi esperiință pe mașinei minute. aceasta s'au calculatu că­rii cubici de apă, au fostu deșertată prin mijlocirea in 19 După portul de la Sevastopoli a văndu o surfață de 500,000 me­­trii cubici pe lăngă o adăncime diametrică de 10 metrii, cuprinde în sine 56 milioane metrii cubici de apă. Acumu voiu să facă o ezetură la gura portului între fortul A­­lecsandru și Nicolai, și prin mijlocirea a 10 mașini de acestea (a cărora putere se adaoge foarte multu dacă li se mări cilindrile), se va putea scurge totu portul Se­­vastopolei în 46 de zile și 6 oare, și așa voru rămănea corăbiile rusești pe uscatu.­­ Mare desperație în poporul rusescu, și în celu rusofilescu, auzindu că se iau acestu feliu de măsuri. Cești din urmă zicu, că dacă Rușii voru face totu așa și la Cronștatu, ade­­că, dacă'și voru trimite flota să see unu feredeu de apă rece în fundul mării, atunci ei își voru tăie din coadă pe grecescul fili și'și vor atărna pe fago. Și în aceasta bine facu, pentru că așa voru ave vreo 60 milione de fagi de măncatu. Iară Rușii se temu și strigă acumu, că dacă alliații voru scote corăbiile și le voru duce cu sine, ei nu voru întărziea a desmormănta și pe glorioasele victime care n'au știutu cumu trebuia să'și apere corăbiile loru fără să le înnece; sau poate că voru duce cu sine totu Crîmul, poreclitul Igakiea rusească, și'l voru sădi în marea mediterană, unde au să degere alămăii și portocalii rusești, care în Rusiea prin florării la o căldură de 24 de grade totuși nu degeră. La aceste, popii se scoală să măngăie pe poporu și'i zicu: pace vouă pravoslavnici! în cărțile sfinte rusești stă scrisu că alliații nu'au creștini, pentru că nu postescu ca noi în postul celu mare, cu pește, și la botezu nu se cufundă ca noi, de trii ori în Neva....­­ Noi nu avemu purgatoriu, ci numai raiu și iadu, din gloriosele victime care au picatu Apoi în acestu resbelu pentru sfănta Rusie, după cumu știți și din­­ casele îm­­părătești, nimene n'are să meargă în iadu, ci numai­ în raiu. Și așa alliații căndu voru căuta să'i iee cu dănșii, nu voru pute să le facă nimica. Pentru că eine fiindu creștini, la raiu nu săntu primiți, și căndu se voru cobori în iadu, nu voru găsi, cumu știți, nici unu Rusu, și așa se voru întoarce, dacă'i voru mai lăsa, cu buzele umflate.. Iar despre ceia ce ziceți că voru duce primul cu sine, n'aveți frică, pentru că știți, că și Senna. Asperinnța este aceasta: o corabie umplută cu 156

Next