Steaoa Dunărei, 1856 (Anul 2, nr. 1-68)
1856-01-01 / nr. 1
l ŭ cotro au provenitu, au găsitu în noi unu panegiristu neînțeresatu, și dinpotrivă tămăiea noastră n'au arsu nici odată pentru cele unite și necuviinciose! Noă ne place a crede că pre mulți amu măngăiatu și iam întăritu, conviențiile nostre s'au făcutu ale multora, și în acesste singure trii luni, opinia noastră n'au remasu fără a fi ascultată de mai multe ori. Putemu daru a ne făli, că pre toți amicii că mulți amici vechi ni-i amu păstratu, și noi amu căștigatu! Publicul poate recunoște de pe acumu, dacă de la ivirea Stelii jurnalismul romănescu, luăndu unu prisonu mai mare, au făcutu unu pasu înainte, sau dacă au remasu totu în vechiul hogașu. Totu elu va aprecia, dacă foaia nostră au contrebuitu sau ba la întemeiarea și în principate a unei opinii publice, care după espresia unui mare imperatoru este singura putere, ce în sfărșitu căștigă cea de pe urmă victorie! Mai trebuie dar să facemu unu nou programu? Politica noastră poate să fie alta de dîtu politica seculară a Romăniloru : „Autonomiea și unirea principateloru.” Să dobîndimu aceste, să le avemu în principii și în faptă, și atunce toate celelalte reforme, condiții neapărate ale progresului, ne voru veni de la sine, căci atunce dritul fiecăruia va fi întemeiatu pe dreptatea tuturora. Aceste zicăndule, mai avemu trebuință a adăogi că, ce avemu voimu a păstra, și ce pănă acumu, va nu avemu încă, voimu a dobindi? Acolo de inima noastră au postu remănea și iu viitoru. Credință în sprijinul lui Dumnezeu, căci unde binecuvintarea ceriului lipsește, în zădaru omenii se ostinescu. Credință cătră patriea noastră, care singură ne poate păstra cetățeni. Dragoste și dreptate cătră compatrioții nostri. Să respectămu pre făcătorii de bine ai nației, să apărămu pre cei împilați, să rădicămu pre cei căzuți, să luminămu pre cei rătăciți! Legalitatea în sfărșitu să ne povățuească în tote. Romăni este totu legea la una ca și religia. Legalitatea dară să fie stepa care să lucească orizonul nostru, care pre Romăni să i după la limanul minca tuirii și a fericirii intocma Stepa din Vetleemu, care pre Magi iau dusu penerale, la leagănul lui Hristos! Credință să avemu în aceste principii, fiecare - în sfera sa, în măsura puteriloru sale- să contribueze la triumanl loru. Înainte de a ne răzima pe alții, să ne răzimămi pe poi inșune. Nu acela ce'și îngropă talantul, ci acela ce'l intrebuințează se respliătește de Dumnezeescul Stăpănu, celu ce stă pe locu, in curăndu remăne în urmă puterea. Aceste să ne fie cuvintul și și pe anul viitoru! Chitu pentru noi carii amu luatu misiea de a rădica steagul unirii principateloru, cu ocasiea anului nou, noi nu dorimu nimică în nartene, de chitu triumful acestei vii și mintuitore dorinți a Romăniloru,și sprijinul și bunăvoința cetitoriloru Stelii Vesagabia. M. Cogălniceanu. În numerul trecutu amu arătatu că partea din Besarabia, ce Austriea pretinde de la Rusiea de a o ceda, în interesul liberii navigații a Dunării, ar fi o linie dreaptă de la Hotin pănă la lacul Sasicului. Cu chipul acesta Rusiea ar ceda jumătate din Besarabia, adecă toată partea dincoace de Bicu, cu cetatea Hotinului, Foleștii, Renii, Chilia, Bugiac. O corespondință însă din Berlin cu data din Ismailul, și mai totu vechiul 25 Dechemvri, publicată de Gazeta Dunărea, care 'și au însușitu privilegiul de a patrona toate noutățile defavorabile principateloru, vine acumu și sprijină că: „această parte de pămiîntu nu va urma a se înapoi Porții, (adecă principateloru) dar va deveni preșcumu unu pămîntu neutru, pe care marele puteri în comunitate voru statornici așezemintele loru „sanitare.”Atita ne ar mai trebui să ne fie însă ergatu a face o întrebare Dunării, în contra a ce boră voru avea a fi aceste așezeminte sanitare? Căci ciuma de multu nu există, și aceasta totu Dunărea mati înainte singură au afirmatu spre a mai fi trebuință de carantine atitu in Besarabia ca și la Sulina. Nu cumva dar Dunărea ar voi ca să se ție Besarabia și mai alesu cetatea Hotinul. Spre a se rădica în ea carantine în contra bolii romănești? Transilvania. După ce în unul din Numerile trecute amu publicatu circulara ministrului de comerțu din ei, și prin urmare desființarea corporații Viena pentru libertatea industriloru, noi amu făcutu întrebarea: „Ce voru zice pre despre aceasta breslele săsești din Brașovu?” Noi nu ne amu înșelatu, și astă dată ca totudeauna ele s'au arătatu retrograde, fiindu la monopolu ca la viața loru. Iată ce cetimu în Dunărea: „Nicăire cu mai mare nerăbdare nu se așteaptă industriei, ca în legea pentru liberarea Transilvaniei. Dar această nerăbdare se întemeiază pe niște așteptări cu totul opuse. În timpu căndu partizanii propășirei industriei așteaptă de la această legiuire depărtarea acelora de pe urmă rămășițe ale sistemului corporațiiloru și restatornicirea liberii concurenți in comerțiu și industrie, apărătorii monopoluluide carii din nenorocire facu parte unu număru forte însemnatu din meserianșii noștri, - se leagănă cu speranța, că această lege va rechiema la piață vechele restricții ale corporațiiloru, și va restatornici statul cro de mai inainte. Acesti ritori ai ruginii, se razămă încă și necontenitu pe meritele bresleloru în înflorirea meseriiloru în Transilvaniea; și nu gîndescu că aceste merite singure nu potu forma o judecată asupra valorei ale- Șinansa germană *) și au dobănditu merite pentru înflorirea comerțiului germanu; cu toate asolutea acestoru instituții, ceste nu trebuie a ne opri, de a nu mărturisi, că fiindu că comerțiul ei nu era naționalu, și că ea nu avea înaintea ochiloru sei de dhtu uru profitu privatu - ea nu numai n'au încuragiatu, ba chiar nici au cunoscutu naturala desvoltare a agriculturii de privire naționalu-economicu meritul Hanrei și a industriei în patrie, punctul sef nu poate să fie necontestabilu, totuși fiindu că în noua legiuire despre industrie nu se atinge de foloase în parte, ci de folosul în totul, și nu se privește ca are cățiva puțini să'și desfacă manufactele cu prețurile cele mai mari prin putință, fiindu că afară de ei nimine nu trebuie a le pregăti - dar din potrivă pentru ca producțiea în statu să căștige celu mai înaltu gradu, atîtu al cantității cătu și al calității, este cu neputință ca această lege să provoace unu monopolu al corporațiiloru, care tocma această producție ar faceo cu neputință. Oprirea de a se întroduce pei nedubite în Transilvaniea din principate s'au rădicatu acumu pentru totudeauna, fiindu că ministeriul de comerțu au încuviințatu acumu cererea făcută în mai multe rănduri de cătră camera de comerțiu și de industrie din Brașovu, adecă de a se curăți perle prin afumare cu pucioasă.” Transia. Paris, 29 Dechemvrie - Astăzi s'au celebratu splane la întrare în Parte a gardiei imperiale și a patru regimente de infanterie care s'au Minimatu dim Crămu o nenumerată mulțime de penulti-care la însuși întrarea reginei de An'nat'au fostu așa de mare- s'au aflatu față pe bulevardele decorate sărbătorește. Mulțimea sta îndesată, încătu se părea că omenii erau lipiți cu capetele unul de altul, iar casele erau, după adevăratul simțu al cuvăntului, acoperi omeni. Garnisoana Parisului și garda formau spalrul, venite din Crămu au luatu posiție pe la 10 ore pe piața Bastiliei. Imperatorul au eșua pe la 11 ore din Truilerii, și încungiuratu de unu stab strălucitu s'au pornitu peste bulevarde cătră piața Bastiliei. Marșa ai deschisu regimentul giziloru, după carii veniau Comisii Imperatoriului. După stadiul Imperatorului urma suta gardă și mai la urmă regimente Chiurasieri de gardă. Lăngă colonăi față cu trupele din Crămu, au fostu postați elevii scolei politecnice și a scolei ”) În seculul de mijlocu mai multe orașe, precumu Hamburga, Brema ș a. s'au fostu unitu Intr'o legătură politică și comercială, numită Hansa. R. St. De aceia spre pinele patriei, cirea napnei, să licrămu iite „cu Dumnezeu să spre ferișergemu iiași cu țeira nostră.” - tîtu ca și acela al corporațiiloru. Trupele l,