Steaoa Dunărei, 1856 (Anul 2, nr. 1-68)
1856-02-25 / nr. 20
Asseai 7R. Asenta Pagnalin eca in folio magtia, ioia si sim Data Deressele teleggafise se imragiprghin bpletine stgaogdinage. Abonamenși se faseinlassi la tote Pbgaghiite; in inntagi la somisioneghi. In Vnspghesst. Ia libgagți Ioanidi. Rretișilșgnalțiți re pnp anp este franso 3 galreni, ei reșit spun 30 lei. Candaldei ins si vitrage se batesse pnp lep. Santoga gedastiei si a esreditiei este la Tirovgafia lui Adolf Wegmann sigada Raspgagi N' 36. uU6e rpfprepfpl âNC -- - -u - - - - Sjimbetei 25. Recișati GVE536. sp) ghedastia și M. Covașmiseanț. SNNALI ROPPICI, ȘMIPRAHII SI CONPNTIACI Iassii 25 Fecngtapagi. Gazetele străine și scrisori particulare ce amu primitu de la Constantinopoli începu a ne da știri mai positive despre resultatul conferințeloru ce s'au ținutu acolo în privirea reorganizației principateloru., Factul celu mai principalu și acela ce trebue să ne liniștească mai multu este, că representanții mareloru puteri s'au mărginitu numai de a cerceta ponturile cele mai esențiale ale acestei chestii mai multu de cîta complicată dacă va fi a se lua în privire proiectele contrazicătoare înfățoșate din deosăbite părți -și mai multu de citu simplă, dacă va fi a se lua dreptu bază- singura legală-vechile capitulații ale principateloru. Conferința s'au mulțămitu deci de a constata numai propunerile și întimpinările fiecăriea părți, lăsăndu congresului din Paris de a delibera în fondu și de a hotări așezarea definitivă a soartei principateloru, pentru care totu ambasadorul în deosebi au și impărtășitu la Paris memoaruli cuvenitu. Despre memoarul Turciei avemu cunoștință, că deși chiar din începutu recunoaște în toată puterea vechile capitulații ale principatelor”, dar apoi propune deosăbite modificații, precumu: ș„țara să nu-și aleagă Domnul de a dreptul, ci numai să propune trii candidați, dintre carii Porta să numească pre Domnu. Viitoarea constituție, menită de a înlocui reglementul organicu, nu va avea a se desbate și a se hotări în țară și prin țară, ci se va elabora de cătră o comisie i'cetă din principate convocată în Constantinopoli, și apoi cerce stănduse de cătră representanții mareloru puteri, se va întări de cătră M. S. Sultanul prin unu înaltu Hatt-i-Humaium. Unu senatu va trebui să facă parte din viitoarea legislatură. Tributul țerei se va hotări odată pentru totdeauna, iar lista civilă la începutul fiecăriei Domnii, care va fi pe vieață. Tractatele ce se voru închina de cătră Înalta Portă cu puterile străine voru fi îndatoritore și pentru principate. Cetățile de pe malul stîngu al Dunării nu se voru rezidi, dar în timnu de resbelu, putea ocupa marginile principateloru, care voru fi libere de a'și spori oștirile naționale în proporție cu peînsă numă Poarta vapulațiea și cu mijloacele loru, rul oștiloru odată hotăritu nu se va putea immulți de cătu cu încuviințarea Porței.” Să sperămu că multe din aceste punturi se voru modifica la Parie într'unu chipu conformu cu vechile noastre capitulații, cu dorințile și trebuințile Romăniloru,dintre care cea mai principală este unirea principateloru într'unu cuvăntu, cu dreptatea providencială a Europei. Dacă noi ca nație nu avemu a fi mulțămiți cu unele din puncturi ale reformeloru politice propuse în sinul conferințiloru din Constantinopoli, ca societate n'avemu decătu a ne bucura de reformele sociale care facu parte din proiectul elaboratu pentru princi- Ele sîntu consecuința neapnarată a radicalei reorganisații a întregului imperiu, operată prin Hatt i-Hamaiumul din Fevr. 16 - Hegreștiu că prin aceste se jicnește autocrație a noastră, spre a ne servi de nimerita espresie, întrodusă de Dlui Ionescu în locul cuvîntului autonomie, însă dacă noi nu săntem îndestul de înțălepți, îndestul de uniți, îndestul de cunoscători seculului nostru, spre a prețui, a opera și a acorda singuri reformele sociale, de care popurur Romă nu are neapăratu nevoe, nu este unu cuvăntu ca Europa să se uite la noi, și să ne lese în vechea rugină. Progresul este condițiea omenirei, și Societatea Romănească, denu națiea Romănească, trebuie să se desvolteze, trebuie să meargă înainte, chearu și fără de voea a unora din noi. Noi foarte curăndu vomu împărtăși cetitoriloru noștri și a ceea ce știmu despre reformele sociale propuse de a se întroduce în principate. Ggansia, că anume Rusiea s'ar fi învoitu a dărima Nicolaieful. Gazeta Austriacă asemine înștiințiază că: „Nicolaieful nu este roru dărimare s'au pusu de condiție al treilea a preliminariloru.” Se știe anume că asupra acestii poliții aflătoare la confluentul Bugului s'au iscatu debarații, dacă aceasta are a se numera între cetățile Mării Negre. Lordul Clarendon au voitu a ave la conferinți unu stenografu Englesy, însă aafară de plenipotenți, Benedetti (directorul Ministeriului din afară) au fost aceasta nu s'au învoitu numai protocolistul admisu. Este cunoscutu că plenipotenții Turcești dorescu, ca îndată după închiarea păcii, imperiul otomanu să fie deșertatu de cătră aliați, lucru ce aceștia cu greu se socoate că'l voru face. În ceia ce se atinge de Prusiea, noi amu arătatu, că îndată după închiarea preliminariloru va fi propusă învitațiea acestei Mari Puteri. Unu zisu în Paris: „Prusiea și Austriea săntu diplomatu Austriacu au însfărșitu cu toate aceste chiemate a viețui împreună.” (Gaz. Crucii) - Paris, 21 Fevruari. Portreturi și dorințe. Publicul așteaptă cu cea mai mare nerăbdare resultatul conferințiloru. În tote librăriile și magasiile de stampe nu se vădu aninate de vitrine (geamuri) decîtu portretele membriloru conferințiloru și a suveraniloru loru, carii mai pretutindene au făcutu locu imperatorului Alecsandru. Contele Orlof place mai multu, mulțămită unui portretu care este făcutu cu mulți ani înainte, oamenii nu vreu nici de cumu să se lepide de credinția, că ambasadorul rusescu ar fi unu june ca de triizeci de ani. Pref. Cavur nu 'lamu văzutu nicăire pănă acumu aninatu, dar ia veni și lui răndul. Publicul sperează că conferințile se voru transforma în congresu. În privirea politică și una și alta pentru Parisieni ar fi totu una, dar în privirea bănească este altu felu. Odată ce conferințile iși voru fi implinitu misiea, și voru da lumii pacea, atunce, zicu ei, ar fi bine ca să succedeze unu lungu, foarte lungu congresu, pentru că serbările, pre care le ar motiva, aru atrage nouri de străini bogați. Iată ce tulbură crierii Parisieniloru speculativi. Ei dorescu o a doua ediție coligiată nesposporită mai alesu prin Rusești și a imperialistiiei universale, ființia cnejiloru loru loru. Ce nu se va mai născoci, dori și minți în timpul conferințiloru! Conferințile nu voru contrebui puținu de a de pate.Assupra conferințiloru nu alte împărtășiri numeratu între autentice, armisticiei au începutu înștiințăru acumu de la puntul scrie tul din a se a al cincile, pentru că nu mai curăndu intrarea vărată, de deunăzi arsenalele Paris, Times s'au primitu că înștiera a deDupă trata putea închiarea despre se suda căîn punpreliminarile, nu maritime, Ne