Steaoa Dunărei, 1856 (Anul 2, nr. 1-68)

1856-08-02 / nr. 53

NTROA DUMANEI Lrtera Dumnnageei vee de pei­ogi re ser­emăna, Maletia, Lola si Sambăta. Deressele ileggafee tinținghi Ia somisionegi. In Vnengebsi Ia Păgagni Iopnidi, - Rretini Ipcmatpuiși re punn pnn este de pștei galeni, ui re pii Inni 3 dossul Aspdemiei in spitele gerou, Agofesogii și Sipmati - N' 53. se intrag în rghin Vuletine sgpoghinate. Asonamentul se fase in Lasul la tute Șgăghiile, in Olei, fosta franso.­­ Canditi de viusi vitrage se plăteste vin Iea.­­ d Administratia si esreditia sunt în Ssighle somnnispte pnongmin ni se rghiimessp. Segandu antoghini pnmele sen pa gheminea seinin mimai Cedastiei. LASSI, LOi 2 AVSUST 1856. ANUI P. PRINCIPATELE. - - ACTE OFIPALE. Buletinul oficialu publică o ordonanță prin care E. S. Caimacamul încredințiază soției sale, Dsale C. C. Ecaterina Balș, pa­­tronagiul instituteloru publice și private de învățătura feteloru din principatu. Aceasta este o porocită idee pre care o aplaudă cu multu. Dară, E. S. are drep­­tate zicăndu că: ”internatul compusu de unu numeru însemnătoru de fete este lipsitu de privighierea ochiului de mamă, care cu duioșie să pătrundă toate nevoile acestoru fragide ființe. Dorimu dar din toată inima ca pa­­tropagiul încredințatu C. C. Ecaterina Balș să ajungă a fi în faptă ”acelu duiosu ochiu de mamă­­ arătu de trebuitoru. Prin acea­­sta D-ej va face unu mare contrastu de pre­­decesoarele sale, care, dreptu singură îm­­plinire a serioasei misii ce li se încredin­­țiau, se mărginiau în simplul titlu de da­­me patronese­ și în publicarea, prin jurna­­luri a pompoaselor, decreturi ce le acordau acelu titlu. Estă și ordonoința E. S. Clindacinului. CAIMACAMIA Principatului Molcovei Mult subșei­nele soții, D-silv CC. Ecaterina Balș. Între cele mai sănte îndatoriri, care le re­­clamă îngrijirea Guvernului, este și creșterea fiicelor Patriei, ce sănt menite, dupre a lor po­­ziție a conlucra la întemeerea fericirei familii­­lor prin practicarea principiilor de religie, a în­­datoririlor și a cunoștințelor pozitive, pe care se radizimă edificiul societăței. După ce cu progresul timpului, și educațiea fe­­telor au cerut o desvoltare mai mare, apoi, s'au fondat și la noi un așezămănt publicu pentru a lor creștere, care s'au înclănuit cu mijloacele neapărate de a putea produce succesul doritu. Dar, realizarea acestui scopu șăntuitoriu, nu atărnă numai de la organizarea sistematică a așezămăn­­tului, ci încă, de la exacta punere în lucrare a dispozițiilor și a lor cu sănțenie păzire dupre regulile statornicite. De­și istu așezămănt este, dupre a sa organi­­zare, supusa Departamentului de Cultu și de In­­strucție publică, însărcinatu cu menținerea dispo­­zițiilor privitoare de creștere și de studii; to­­tuși, internatul, compus de un numer însemnă­­toriu de fete, este lipsit de privegherea ochiului de mamă, carile cu duioșie să pătrundă toate ne­­voile acestor fragide ființe. Dorindu a complecta o asemine măsură și pre­­țuindu a D-voastre simpatie pentru buna crește­­re și moralul fiicelor de cetățeni, am socotit de cuviință a vă încredința patronagiul institu­­telor publice și private de învățătura fetelor, ca pe temeiul așezămăntului să privigheți și să depliniți toate măsurile țintitoare la îmbunătăți­­rea acestei fapte plăcute lui D-zeu, pentru folo­­sul societăței și a voastră proprie mulțămire. (subscris)T. Balș. IAȘN­, 2 AVGUST. Activitatea noului prefectu al capitaliei, în îmbunătățirea mai alesu a poliției mu­­nicipale, este demnă de toată lauda. Aice Dlui are unu cămpu largu și cu totul nou; puie­și toată energia întru prelucrarea ace­­stui terenu, și va săcera mănoase laude. Aceasta este specialitatea sa, mărginea­­scă­ și char în cuprinsul ei competența, pă­­răsească chestiile politice, respingă departe de sine acele mijloace oculte care desono­­rează orice poliție onestă, și pre acei ce le întrebuințează, iese presa în atributele ei, nu ne calce ateliile în contra legiuirei care ne protege; facă se apărătorul dritului car nu al arbitrarului, și atunce, fie siguru că presa, mai alesu acea independentă, va a­­ve de plăcere, va ave de datorie, de a aplauda la toată îmbunătățirea, la toată stăr­­pirea de abuzuri ce D. Aga va întroduce într'unu ramu al administrației, atătu de importanta, și cu toate aceste, pănă astăzi, atătu de părăsitu. Pentru astă dată, avemu de mulțumire de a constata energia desvă­­lită de D. Gr. Balș întru de a da oră­­șeniloru ”carne și păne bună?” Ordonanța următoare este o dovadă puternică că D. D. antreprenorii voru trebui, în sfărșitu, să­­ cugete seriosu la păzirea contracturiloru loru: POLIȚIA CĂSTALIEI. Fiind­că din partea antreprinorilor de pitării nu se vede urmare cu facerea păinei și în cali­­ta după contract, pentru îndestularea norodului din Capitalie, macar că s'au luat cuvenitele măsuri de Poliție. De aceea, pe o parte li s'au făcut formal cunoscut că dacă nici după a treia încu­­noștiințare ce li s'ar comunica n'ar face păinea bună, se va da antrepriza la mezat pe conta D- lor sale. (subscris) G. BALII. Cetimu în Zimbru­. însă cu rezervă pănă la timpul cuvenitu, căndu De mai multe zile vitetul se poartă prin capi­­tală că comunitatea istrailită socotinduse atacată prin umu pasagiu din articulul Pre cuvioșiei sale Arhimandritului Neofitu Scribanu, întitulatu: Fo­­loasele Unirei Principateloru Romăne, publicatu în No. 142 și 143 alu giurnalului no­­stru Zimbru, aru fi întinsu plănsoare pe la toți Consulații rezidenți în capitală, mai cu samă a­­supra redactorului, cerăndu pedeapsă asupra sa. Manifestăndu dorința pe la unii și alții că amu voi să avemu copie a acelei rănguiri, unu amicu alu nostru ni au înplinitu dorința, trimițindune în unu pachetu anonimu copie de pe nota CC. Agenții a­­dresată Secretariatului de Statu, cumu și de pe suplica Israelițiloru, încredințindune prea multu că aceste acte săntu autentice. Noi li publicămu vomu mai revini asupra chestiei acestei vitale pen­­tru noi Moldovenii. Iată mai întăiu pasagiul incriminatu: „V. Evreii, carii prin puterea comerciului loru au molipsitu și au paralizatu caracterul naționalu. Aceștiea au slăbitu pe Spania, aceștia au înmor­­măntatu pe Polonia!.. Vindecarea de aceste doue lepre, mai că au ajunsu a fi mai presusu de pu­ Ele au pătrunsu, așa Trupul ei are ne­­gerile Moldovei dezbinate, zicăndu, chearu în singele ei, voe de unu elementu nemolipsitu cu această can­­grenă. Unu elementu ce respinge jidovismul­­ nu pentru a le face zeu, Doamne apără, ci pentru a înpedeca de a nu face zeu­lației noastre care le­­au datu o așa de bună ospătare), Muntenii zicu, cu antipatiile loru asupra Evreiloru, aru fi singura noastră mănă de agiutoriu. A ne emancipa de subu Evrei este înzăcitu mai de nevoie de cătu eman­­ciparea țiganiloru. Dară ce este curiosu, este a­­cela, că, a elibera pe țigani au atărnatu de pute­­rile noastre, fară a ne emancipa de subu Evrei, au trecutu acumu din propriile noastre puteri; și formează acumu­la noi starea de mijlocu între locuitorii Romăni și între nobilime! și care omu de statu nu știe astăzi oare, că starea a treia în soțietate, este cumpăna egalității? Dară însă vai! Această cumpănă a soartei noastre Moldovinești, stă astăzi în măna acestui populu, care au per­­dutu Polonia! și care însă este mai toată subu protecții streine a megieșiloru! „Se naște deci acumu o nouă întrebare, oare au scăpatu acumu Moldova în totul de protecțiea esclusivă?” Iată și actele citate: Nota subu­r. 7651 Iulie 30 (s. n.) adre­­sată de Agentul și generalul consulul Î. R. alu Austriei în Moldova Domnu Ghederu Lanca, Secretariatului de Statu: „Cu împărtășirea jalbei cu care s'au arătatu comunitatea israilieană asupra articulului eșitu în jurnalul Zimbru, din trei a curgătoarei luni subu­r. 142 a­tingătoru de Evrei, care articolu au trebuitu negreșitu să producă o indignație asupra Istrailieniloru ce se vădu atacați într'unu chipu atătu de defăimătoriu, Aghențiea și Ge­­neralu Consulatu cu căzuta cinste poftește pe cinstitul Secretariatu ca să bine­voiască a lua în considerație rănguirile supușiloru CC. și potrivitu legiloru a­trage la respundere pe redacție a pomenitului jurnalu, precumu și pe autorul acelui articolu, încunoștiințindu totu odată și pe Aghen­­ție de regularisirea ce va face.” Suplica Peraelițiloru. Onor. CC Agenții și Generalu Consulatu. „În­­r'o foaie periodică de aice întitulată Zim­­bru care este redigeată prin redactorul respunză­­toriu D. T. Codrescu, era produsu la 3 iulie 1856 N. 142 unu articulu batjocorindu pe nația Israe­­liteană de aice, compusu și alcătuitu cu rea cu­­getare și ignoranță (!­) cuprinzindusă niște date și acuzații istorice așa de false cătu și minci­­noase (!) avăndu numai tendință de a provoca ura și animozitatea în inimile tuturoru Moldoveniloru asupra nației Evreești. „Deparghe de a crede că acestu articolu, publi­­catu în Zimbru, aru fi potrivitu simțimăntului și convingerei a înaltei și civilizatei clase Mol­­doveniloru, săntemu noi giosu iscăliții­­sraelite­­nii străini aflători subu legitima protecție a În-

Next