Steaoa Dunărei, 1856 (Anul 2, nr. 1-68)
1856-08-02 / nr. 53
NTROA DUMANEI Lrtera Dumnnageei vee de peiogi re seremăna, Maletia, Lola si Sambăta. Deressele ileggafee tinținghi Ia somisionegi. In Vnengebsi Ia Păgagni Iopnidi, - Rretini Ipcmatpuiși re punn pnn este de pștei galeni, ui re pii Inni 3 dossul Aspdemiei in spitele gerou, Agofesogii și Sipmati - N' 53. se intrag în rghin Vuletine sgpoghinate. Asonamentul se fase in Lasul la tute Șgăghiile, in Olei, fosta franso. Canditi de viusi vitrage se plăteste vin Iea. d Administratia si esreditia sunt în Ssighle somnnispte pnongmin ni se rghiimessp. Segandu antoghini pnmele sen pa gheminea seinin mimai Cedastiei. LASSI, LOi 2 AVSUST 1856. ANUI P. PRINCIPATELE. - - ACTE OFIPALE. Buletinul oficialu publică o ordonanță prin care E. S. Caimacamul încredințiază soției sale, Dsale C. C. Ecaterina Balș, patronagiul instituteloru publice și private de învățătura feteloru din principatu. Aceasta este o porocită idee pre care o aplaudă cu multu. Dară, E. S. are dreptate zicăndu că: ”internatul compusu de unu numeru însemnătoru de fete este lipsitu de privighierea ochiului de mamă, care cu duioșie să pătrundă toate nevoile acestoru fragide ființe. Dorimu dar din toată inima ca patropagiul încredințatu C. C. Ecaterina Balș să ajungă a fi în faptă ”acelu duiosu ochiu de mamă arătu de trebuitoru. Prin aceasta D-ej va face unu mare contrastu de predecesoarele sale, care, dreptu singură împlinire a serioasei misii ce li se încredințiau, se mărginiau în simplul titlu de dame patronese și în publicarea, prin jurnaluri a pompoaselor, decreturi ce le acordau acelu titlu. Estă și ordonoința E. S. Clindacinului. CAIMACAMIA Principatului Molcovei Mult subșeinele soții, D-silv CC. Ecaterina Balș. Între cele mai sănte îndatoriri, care le reclamă îngrijirea Guvernului, este și creșterea fiicelor Patriei, ce sănt menite, dupre a lor poziție a conlucra la întemeerea fericirei familiilor prin practicarea principiilor de religie, a îndatoririlor și a cunoștințelor pozitive, pe care se radizimă edificiul societăței. După ce cu progresul timpului, și educațiea fetelor au cerut o desvoltare mai mare, apoi, s'au fondat și la noi un așezămănt publicu pentru a lor creștere, care s'au înclănuit cu mijloacele neapărate de a putea produce succesul doritu. Dar, realizarea acestui scopu șăntuitoriu, nu atărnă numai de la organizarea sistematică a așezămăntului, ci încă, de la exacta punere în lucrare a dispozițiilor și a lor cu sănțenie păzire dupre regulile statornicite. Deși istu așezămănt este, dupre a sa organizare, supusa Departamentului de Cultu și de Instrucție publică, însărcinatu cu menținerea dispozițiilor privitoare de creștere și de studii; totuși, internatul, compus de un numer însemnătoriu de fete, este lipsit de privegherea ochiului de mamă, carile cu duioșie să pătrundă toate nevoile acestor fragide ființe. Dorindu a complecta o asemine măsură și prețuindu a D-voastre simpatie pentru buna creștere și moralul fiicelor de cetățeni, am socotit de cuviință a vă încredința patronagiul institutelor publice și private de învățătura fetelor, ca pe temeiul așezămăntului să privigheți și să depliniți toate măsurile țintitoare la îmbunătățirea acestei fapte plăcute lui D-zeu, pentru folosul societăței și a voastră proprie mulțămire. (subscris)T. Balș. IAȘN, 2 AVGUST. Activitatea noului prefectu al capitaliei, în îmbunătățirea mai alesu a poliției municipale, este demnă de toată lauda. Aice Dlui are unu cămpu largu și cu totul nou; puieși toată energia întru prelucrarea acestui terenu, și va săcera mănoase laude. Aceasta este specialitatea sa, mărginească și char în cuprinsul ei competența, părăsească chestiile politice, respingă departe de sine acele mijloace oculte care desonorează orice poliție onestă, și pre acei ce le întrebuințează, iese presa în atributele ei, nu ne calce ateliile în contra legiuirei care ne protege; facă se apărătorul dritului car nu al arbitrarului, și atunce, fie siguru că presa, mai alesu acea independentă, va ave de plăcere, va ave de datorie, de a aplauda la toată îmbunătățirea, la toată stărpirea de abuzuri ce D. Aga va întroduce într'unu ramu al administrației, atătu de importanta, și cu toate aceste, pănă astăzi, atătu de părăsitu. Pentru astă dată, avemu de mulțumire de a constata energia desvălită de D. Gr. Balș întru de a da orășeniloru ”carne și păne bună?” Ordonanța următoare este o dovadă puternică că D. D. antreprenorii voru trebui, în sfărșitu, să cugete seriosu la păzirea contracturiloru loru: POLIȚIA CĂSTALIEI. Fiindcă din partea antreprinorilor de pitării nu se vede urmare cu facerea păinei și în calita după contract, pentru îndestularea norodului din Capitalie, macar că s'au luat cuvenitele măsuri de Poliție. De aceea, pe o parte li s'au făcut formal cunoscut că dacă nici după a treia încunoștiințare ce li s'ar comunica n'ar face păinea bună, se va da antrepriza la mezat pe conta D- lor sale. (subscris) G. BALII. Cetimu în Zimbru. însă cu rezervă pănă la timpul cuvenitu, căndu De mai multe zile vitetul se poartă prin capitală că comunitatea istrailită socotinduse atacată prin umu pasagiu din articulul Pre cuvioșiei sale Arhimandritului Neofitu Scribanu, întitulatu: Foloasele Unirei Principateloru Romăne, publicatu în No. 142 și 143 alu giurnalului nostru Zimbru, aru fi întinsu plănsoare pe la toți Consulații rezidenți în capitală, mai cu samă asupra redactorului, cerăndu pedeapsă asupra sa. Manifestăndu dorința pe la unii și alții că amu voi să avemu copie a acelei rănguiri, unu amicu alu nostru ni au înplinitu dorința, trimițindune în unu pachetu anonimu copie de pe nota CC. Agenții adresată Secretariatului de Statu, cumu și de pe suplica Israelițiloru, încredințindune prea multu că aceste acte săntu autentice. Noi li publicămu vomu mai revini asupra chestiei acestei vitale pentru noi Moldovenii. Iată mai întăiu pasagiul incriminatu: „V. Evreii, carii prin puterea comerciului loru au molipsitu și au paralizatu caracterul naționalu. Aceștiea au slăbitu pe Spania, aceștia au înmormăntatu pe Polonia!.. Vindecarea de aceste doue lepre, mai că au ajunsu a fi mai presusu de pu Ele au pătrunsu, așa Trupul ei are negerile Moldovei dezbinate, zicăndu, chearu în singele ei, voe de unu elementu nemolipsitu cu această cangrenă. Unu elementu ce respinge jidovismul nu pentru a le face zeu, Doamne apără, ci pentru a înpedeca de a nu face zeulației noastre care leau datu o așa de bună ospătare), Muntenii zicu, cu antipatiile loru asupra Evreiloru, aru fi singura noastră mănă de agiutoriu. A ne emancipa de subu Evrei este înzăcitu mai de nevoie de cătu emanciparea țiganiloru. Dară ce este curiosu, este acela, că, a elibera pe țigani au atărnatu de puterile noastre, fară a ne emancipa de subu Evrei, au trecutu acumu din propriile noastre puteri; și formează acumula noi starea de mijlocu între locuitorii Romăni și între nobilime! și care omu de statu nu știe astăzi oare, că starea a treia în soțietate, este cumpăna egalității? Dară însă vai! Această cumpănă a soartei noastre Moldovinești, stă astăzi în măna acestui populu, care au perdutu Polonia! și care însă este mai toată subu protecții streine a megieșiloru! „Se naște deci acumu o nouă întrebare, oare au scăpatu acumu Moldova în totul de protecțiea esclusivă?” Iată și actele citate: Nota subur. 7651 Iulie 30 (s. n.) adresată de Agentul și generalul consulul Î. R. alu Austriei în Moldova Domnu Ghederu Lanca, Secretariatului de Statu: „Cu împărtășirea jalbei cu care s'au arătatu comunitatea israilieană asupra articulului eșitu în jurnalul Zimbru, din trei a curgătoarei luni subur. 142 atingătoru de Evrei, care articolu au trebuitu negreșitu să producă o indignație asupra Istrailieniloru ce se vădu atacați într'unu chipu atătu de defăimătoriu, Aghențiea și Generalu Consulatu cu căzuta cinste poftește pe cinstitul Secretariatu ca să binevoiască a lua în considerație rănguirile supușiloru CC. și potrivitu legiloru atrage la respundere pe redacție a pomenitului jurnalu, precumu și pe autorul acelui articolu, încunoștiințindu totu odată și pe Aghenție de regularisirea ce va face.” Suplica Peraelițiloru. Onor. CC Agenții și Generalu Consulatu. „Înr'o foaie periodică de aice întitulată Zimbru care este redigeată prin redactorul respunzătoriu D. T. Codrescu, era produsu la 3 iulie 1856 N. 142 unu articulu batjocorindu pe nația Israeliteană de aice, compusu și alcătuitu cu rea cugetare și ignoranță (!) cuprinzindusă niște date și acuzații istorice așa de false cătu și mincinoase (!) avăndu numai tendință de a provoca ura și animozitatea în inimile tuturoru Moldoveniloru asupra nației Evreești. „Deparghe de a crede că acestu articolu, publicatu în Zimbru, aru fi potrivitu simțimăntului și convingerei a înaltei și civilizatei clase Moldoveniloru, săntemu noi giosu iscălițiisraelitenii străini aflători subu legitima protecție a În-