Steaoa Dunărei, 1858 (Anul 3, nr. 69-107)
1858-12-03 / nr. 90
STIOR MINARGI. - calitate n'o posedează poporul nostru. El se agitează, se împresionează totu atătu de lesne, după cumu se și desilusionează, rămăindu numai cu ura sau resburarea, care întră și în familii. Voina și care a'și pune omul pe scaunul Domniei?2 De ce arăta vorbă? Iată răfueala. Țeara se împarte în patru partide, clasificăndu partidele după opiniile care esistă astăzi. Sepliltiști I. Reacționari curați. P. Conservatori cu tendinți libverali. UnIONISTI. ȘI. Unisti progresisti. lui Progresiști înaintați. A cincea partidă, representată prin un Separatisto -Unistu, redactorul Constitucionariului, este o partidă de momentu, compusă din renegații celoralalte partide. Ea este cea mai slabă nu arăta prin numeru, precătu prin marea deosebire de opinii ce ecsistă între adepți, carii nu sănt legați prin vreun principu, ci numai prin persoana unui candidatu de domnie, ce are meritul a înclina cătră opiniile tuturoru partidelor, deși nici trecutul, nici presentul pui giustifică făgăduințile, precum nu giustifică așteptarea aglomeratei sale partide; deci, grija și îndoiala candidatului despre credința partisanilor este totu atătu de dreptă, precătu și a acestora despre dănsul. Luptu acestu steagu, despotismul și deșărtăciunea, cu totu cortegiulu patimiloru ce se ținu de dănsele, se întrunescu dinaintea unui aprigu doru de putere, de auru, sau de voluptate, și fiecare categorie află în combinăciunea sa antidotul patimii sale. Singurii adepți de bună credință, ne avăndu curagiul convinciunei loru, surăru ne învinea patimă a unui doctrinaru ambiciosu de a representa o partidă, pe care o înneacă cu prestigiul cunoștințiloru sale, spre a ascunde falsa posiție în care se află. Conducătorii acestei faimoasa loru deputație, partide, ca și săntu o amestecătură de ignorenți și de ambițioși. Partida, dar, nare nici un rezonu de a fi și va dispăre înnainte de sfărșitul anului 1858, ori cătu de încuragiată este filosofia și știința dreptului de a inventa răzăși și proprietari de perconstență, nu vomu putea crea zece ani de servicii unui candidatu ce n'au funcționatu în țară de cătu o noapte. Nu pretindem ca apreciarea noastră să fie cea mai dreaptă, dar nici credemu că este tocmai greșită; pentru poi această răfueală servește a pe arăta curatu, de nu unde va fi căștigul, cel puținu unde'i desiguru pagubă. Cei carii nu potu avea această prevedere m și voru pierde totu capitalul speranței loru dacă nu mai multu. I. D-lui Grigori M. Sturza și au datu osteneala a face unu ecstractu din noua constituție ce ni s'au hărăzitu, pe care lau publicatu sub nume de Profesie de Credință a Canfi rea în sine, dacă nu s'aru teme omenii că aru lăsao Fie însă ori cumu aru fi, ea este o profesie de credință, o mărturisire, pagubă numai, că, pentru multele păcate din trecutu, marele duhovnicu, Adunare nu o săi deie voie să se împărtășească de Domnie. Urmăndu ecsemplului datu de modestul organu alu Candidaturei D-le Grigori M. Sturza, noi punemu aice de credință în echezenso, „fără comentarii.” PROFESIE DE CREDINȚĂ. cănd cea mai mare parte din compatrioții mei aclamă candidatura mea la Domnia țerei, socotu le face profesiea mea de credință. Dacă voința națională cu ori prin legalul său organu,prin Adunarea electivă, mă va alege Domnu Stăpănitoriu- Voiu apăra și ce jărtră sacra moștenire a glorioșilor noștri strămoși Autonomie a patriei noastre, și mă voiu sili din toată inima a consolida naționalitatea romănă. Fiindcă nenorocirile din lăuntru ale patriei noastre, au decursu mai cu samă de la nepăzirea și neaplicarea legilor, o potrivă. Acesta e spiritul, în care voiu face și trebuincioasele Regulăminte pentru executarea legilor. Voiu lua pămăntenii cu moralitate, cu cunoștințe și cu talent, din orice clasă a societății fără osăbire șii voiu întrebuința la locul unde potu fi mai folositori țerei. Prin o ecractă aplicație a Constituțieivăli așăzămintele liberale ale Guvernămăntului de sine, fără a părăsi impulsulu și privigherea, ce să cere de la ocărmuire într'o țeară, unde aașăzăminte încă nu au dobănditu trăiniciea cuvenită. Amicu sinceru alu sistemului, represantativu, voiu ocărmui conformu cu Conde carii voiu alege pururea dintre cei mai demni și mai credincioși cauzei naționale. Instituțiile comunale și municipale, care sănt baza vieței publice și a libertăților constituționale, le voiu desvolta cu cea mai mare stăruință, dăndule toată încinderea cerută de binele publicu. În toate lucrările, și mai ales consulta opiniea publică, voiu ține-o în seamă și mă voiu vătăma pe ea. În unire cu Comisiea Centrală și cu Adunarea Electivă voiu da intereselor comune ale Principatelor Unite cea mai mare desvălire. Pe căt voiu respecta în toată întregimea lor drcturile Adunărei elective și ale Comisiei Centrale, pe atâta voiu păstra nejingnite și prerogativele însușite prin Constituție puterei Domnitoriului. Egalitatea înaintea legei, libertatea individuală, abolițrea privilegiilor, respectarea proprietăței și îmbunătățirea stărei locuitorilor, toate aceste principii bine-făcătoare înscrise în Constituțiea noastră, le voiu sprijini și le voiu aplica în bună înțălegere cu Adunarea electivă. Voiu apăra totdeauna bazele societăței și mă voiu aplica a îmbunătăți soarta poporului prin instituții, care să'i înlesnească înavuțirea și să'i îndezăsluească rodul ostenelelor sale, îmbunătățirea stărei morale și intelectuale a nației prin cea mai întinsă desvoltare a tuturor ramurilor învățăturei publice, de care să se poată împărtăși întregul popor, va fi obiectul deosebitei mele îngrijiri. Devotatu din adâncul cugetului religiei părinților nostri mă voiu sârgui a îmbunătăți starea morală și materială a clerului, ca să devie în toată puterea cuvăntului, unu cleru naționalu, și ca învățătura lui să fie pentru popor unu adevăratu izvoru de moralitate și de măngere. Agriculturei, industriei și comerțului voiu da cea mai puternică desvoltare; transacțiile le voiu încuraja prin toate garanțiile cuvenite și voiu înlesni transporturile prin înmulțirea mijloacelor de comunicație, prin îmbunătățirea drumurilor vecinale, complectarea șoselelor și deschiderea plutirei pe râurile navigabile. Voiu întemeia libertatea presei, voiu îmbrățișa pururea și cu tot de-adinsul progresul care dă popoarelor adevărata lumină și civilisație, și voiu îngrădi licența care degradează cele mai bune instituții și desorganizează națiile. Doiu supune legilor pe cei tari ca și pe cei slabi fără nici o osăbire, și voiu întinde totdeauna o mănă de ajutoriu celor asupriți. Puterea ocârmuitoare nu o voiu întrebuința nici odată într'unu spiritu de partidă, ci numai într'unu spiritu adevăratu naționalu și pentru binele comunu. Oastea o voiu organisa o după mijloacele țerei așa ca la tămplare când apărarea patriei noastre ar cere întrunirea ambelor oștiri din Principatele unite, ca să poată fi demnă de chiemarea sa, iar în timpu de pace voiu ocupa-o în lucrări de folosu publicu. Demnitatea națională poiu susține-o în toate împrejurările și voiu răsplăti cu cea mai mare îmbrățoșăre toate faptele patriotice.,, Grigore M. Sturza, Iașii în 30 Noemvrie, 1858, partidă are șansă dictaturei profesioa ției voiu lor cele sale aceasta n'aru perdută după setituirea prin dAetăzi, strictă toți de proiectarea la ce domnie, apoi cea întăie îngrijire păzire ministri Arvona barbații și aru lua marăa, și aplicare pentru legilor, voiu de neapăratu a a mea va fi a respunsetori, în