Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 22-24/2. (2005-2007)

Tartalom - MUZEOLOGIE

Recenzii Norbert Spannenberger: A magyarországi Volksbund Berlin és Budapest között, 1938- 1944. Fordította Dóba Dóra. Volksbund-ul din Ungaria într-o nouă lumină, Editura Lucidus Budapesta, 2005, 430 p. (Tamás Sárándi). Cercetarea istoriei interbelice a minorității germane din Ungaria are precedente pri numeroasele studii și lucrări legate de numele lui Tilkovszky Lóránt. Una dintre primele sale cărți care se ocupă cu această temă tratează chiar Volksbund-ul, organizația germanilor din Ungaria fondată în 1938. Cartea a apărut în 1978 cu titlul „Acesta a fost Volksbund-ul. Ungaria și politica de grup a germanilor între anii 1938-1945”. După astfel de antecedente a apărut cartea lui Norbert Spannenberger intitulată „Volksbund-ul din Ungaria între Berlin și Budapesta 1938-1945”. Autorul tratează subiectul dintr-o nouă perspectivă, reușind astfel să completeze și să corecteze parțial cartea lui Tilkovszky. Autorul se bazează în primul rând pe surse arhivistice și bibliografice germane, probabil datorită faptului că el însuși provine din colectivitatea șvabilor. Cartea a apărut în limba germană în 2002 datorită aceluiași fapt. Din păcate, ecoul lucrării a fost mult mai pronunțat în Germania decât în cercurile istoricilor locali, deși volumul compensează multe lipsuri ale cercetărilor anterioare. Cartea prezintă Volksbund-ul dintr-o nouă perspectivă, deoarece încearcă să definească fondarea și activitatea organizației prin prezentarea întregii politici față de minorității din perioada interbelică din Ungaria. Formarea Volksbund-ului este rezultatul unui proces care trebuie cunoscut în întregime. După cum rezultă și din titlu, Spannenberger tratează istoria șvabilor din Ungaria ca parte integrantă a politicii statului, nu cercetează doar activitatea societăților locale, ci spațiul lor de mișcare. Autorul procedează astfel în ciuda faptului că Volksbund-ul a fost mereu obiectul relațiilor germano-maghiare și nu subiectul acestora. Gândindu-ne la șvabi, mai ales la cei din Satu Mare, ne amintim în primul rând de deportările de după război. Cartea încearcă parțial să dea explicație și acestui fenomen, accentuând nedreptatea hărțuirii acestora doar pentru simplul motiv de a fi german sau de a fi fost membru al unei organizații recunoscută de către guvernul maghiar, al Volksbund­­ului. Conform interpretării autorului, politica interbelică a Ungariei este continuarea politicii naționale antebelice. Exceptând câțiva ani haotici de după război­, când guvernul Károlyi a promis drepturi colective și autonomie anumitor minorități- consolidarea lui Bethlen a însemnat revenirea la politica anterioară. Cercurile politice conservatoare din Ungaria învinuiau minoritățile naționale pentru pierderile teritoriale suferite de aceasta. Cercetarea lui Spannenberger aruncă lumină și asupra faptului că și Ungaria năzuia spre realizarea statului național unitar prin asimilarea minorităților, chiar dacă mijloacele folosite erau mai puțin dure. Politica minoritară interbelică a guvernului Ungariei avea caracter dual. Pe de o parte cerea protecția internațională a drepturilor minorității pentru maghiarii din afara granițelor, iar pe de altă parte considera problema minorităților din Ungaria o chestiune de politică internă, în concepția acestei politici maghiarii din afara granițelor formau o minoritate forțată, în timp ce șvabii erau considerați minoritate voluntară, iar guvernul maghiar considera că doar minoritățile forțate au dreptul la protecție. Situația minorității germane din Ungaria din anii ’20 a fost definită de politica guvernului maghiar, respectiv concesiile acestuia, în timp ce în a doua jumătate a anilor ’30 aceasta a fost influențată de relațiile maghiaro-germane. Ungaria spera sprijinirea politicii sale revizioniste de către Germania și a fost dispusă la concesii în schimb. Politica duală a guvernului Ungariei iese în evidență încă odată, deoarece Ungaria se va apropia tocmai de Germania de care se temea în domeniul politicii minoritare, în scopul reviziei 395

Next