Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)
1853-05-23 / nr. 40
159 ---------. -----.. În timpulu dela 1 Fevruariu pănă la sfărșitulu lui Aprile a. t-a întreprinsu c. r. Gendarmerie 363,412 patrole, 22,019 escorte de arestanți, 698 petreceri de călători și curieri, 4796 asistințe la judecătorii, 346 comitive la vapore. În periodulu acesta au prineu gendarmeria din totă Monarhia 103,115 individe, din care au fostu 36,466 vagabonzi, și fără pașaporturi, 8016 cxcelinți, 7704 cerșitori, 11,790 pentru călcarea legiloru de securitatea publică și personale, 9629 pentru furturi, ș. a. Afară de aceste gendarmii au aflatu în timpulu servițiului loru 483 trupuri mixte, 162 de răniți și bolnavi; mai departe au asistatu la 9230 la călcări de case, 2419 judecătorii ca mărturii, la 257 sorociri de comune, la 98 ecsecuțiuni, la 731 focuri, la 97 înnecări de apu și la 849 conscripțiuni și asenzațiuni. Armele le au întrebuințatu asupra celora, ce au vrutu să scape, seu ce s'au împrotmvitu loru în zece întămplări. Reerina Sputner se află de doe lune în stare binecuvăntată. Pimesulu, care pănă acuma era celu mai mare apărătoriu alu cabinetului dela S. Petereburiu zice: cum stau lucrurile în Constantinopole împeratulu Nicolau va trebui seu se strice pacea Europei, seu st'și umilescă sumeția sea. După „Gazeta Transilvaniei” sa ținutu în 10 Maiu în Oradia mare întăia ședință literariă la soțietatea de lectură pentru contieicarea junimei romane din Academia de acolo, cu mare solenitate în ființa de față a mai multor o ospeți însemnați, unde s'au rostitu și mai multe cuvăntări. țera romănească și Moldavia. Din Gazeta de Moldavia din 11 Maiu vedemu că frații noștri moldoveni au întreprinsu oare ce raru la noi romănii, au întreprinsu aceea ce tóte națiunele culte din veacuri au făcutu pentru marii și însemnații loru bărbați. Ei adecă au petiționatu la înalta stăpănire, ca să le de voe a ridica adeveratului seu părinte și principe bisericescu mitropolitului Veniaminu Costachi, care muri în adânci bătrănețe în anii trecuți și lăsă multe semne de suvenire la fiii sei sufletești, unu monumentu spre vecinica pomenire. Iată cum vorbește despre acesta mai susu lăudata gazetă: Amintirea virtuților păstorești Veniamin, întru fericită aducere aminte, ale răposatului Mitropolit este atăt de vie în inimile Moldovenilor, din care cea mai mare parte, în cursul arhieriei sale de patruzeci ani, au fost obiectul îngrijirei sufletești și a binefacerilor sale, că o manifestație nobilă de recunoștință publică, ce onoreză sentimentul religios și național, au răsărit prin petițiea următore, care s'au încățoșat Prea Î. Domnu de cătră înaltul Cleru, boerii și corpul neguțitorilor. PREA ÎNĂLȚATE DOMNE GP' răulustu Înălțimei Vostre, înțăleșciunea, pobleța sea.. și patriotismul ce pentru fericirea Moldovei Vă caracterisază, pe dă astăzi îndrăsnela să Vă supunem următorea rugăminte: Fertiitul întru pomenire Mitropolitul și Părintele nostru veriașia costachi, fiind adevăratul Arhiereu a sf. noastre Biserii, fundatorulu Seminariei Socolei, cel mai zezos regenerator al albilor publice, încurajind științele literaturii și artele, răsmintind și trebuind pre cei ce le cultiva. Protectorul și făcătorul de bine al sălimanului și al văduvei, autorul mai multor uvraje explicătare moralului evangeliei Domnului nostru, tote aceste iau rădicat cu dreptul un monument de recunoștință în inimile noastre și în inimile tuturor contimpuranilor săi Creștini, din staulul preste care au păstorit patruzeci de ani. caha săl întemeiemu aceiași recunoștință și în generațiile viitore, ca să deșteptăm o nobilă emulație între fiii Patriei, și ca să vederăm lumei că și societatea noastră și- a prețui pe făcă ne am propue după o dorință generală, să înălțm prin subscriptie un monument de aducere-aminte, a acestui pe proprietatea Socolei. Totodată, conform cu rostirea Reglementului Organic și neapărata trebuință, săntem în plecare, după rezultatul ce va produce subscripțiea, asemene monument săl putem înființa într'un loc pe proprieate, care se potă servi tot odată de ținterim public, cu o capelă Feuuiutue și mperiviuri malute, pentru repaosul omenesc. . Colecție a banilor de la bine-voitorii ce vor subscrie, am chipzuit a să face de D. Camin. Manolachi codrescu, curuea dinadine spre acest scop i se vor da condicile rrejustive, spuruite după cuviință, spre a se înscrie în ele somile ce se vor hărăzi, precum și cheltuela, și în vreme a se publica spre obștesca știință. Ear monumentul, și decă se va pute și ținterimul, să se înființeze dupre proectul D-sale Post. G. Asechi și D. Spat. Nicolai Istrati, care vor și inspecta lucrarea. Ne rugăm dar D. Voastre, se bine-voiți a încuviința acestă de mare cuviință întreprindere, și a o autoriza prin luminatul Vostru Hrisov.” In amsasif, A Înăștinei Vostre Prea decate slugi. Aprile 30 1853. (Urmeză secăliturile), D.Sa, demnu fiiu sufletesc al aceelui părinte a deriieei Moldovene, prin luminată apostilă din 2 Maiu, au binevoit a încuviința punerea în lucrare a acestui proect și ai hărăzi a sa protecție spațială. Ce este de datoria fiecăruia creștin, a prosfera vieața sa întruplinirea virtuților evangelice, care legă între sine pre omeni și asigureză a lor fericire, numai puțină datorie are societatea a păstra întru a sa aducere aminte pe acei care pintre greutăți și pedici, prosferează binelui public, a lor repaos și avere, de a vedera sentimentul de recunoștință prin acte țănutore a fi întru asemene și de îndemnu compatrioților, cărora Pronia au hărăzit mijloace de a se putea face folositori țărei. D. Caminarul Em. Codrescu, căruea s'au încredințet adunarea subscripțiilor, au adresat Prea D. Domnu, cererea următoare, ce prin luminat apostili s'au încuviințat în 7a cur gitorei și a căriea punere în lucrare s'au recomendat mentului de Cultu. oconvmțicu PREA ÎNĂLȚATE DOMNEI iur nașie „Fiindcă cerirea oastiei, este a se face prin subscripție un monument fericitului întru pomenire Mitropolitu Veniamin, la 2 Maiu ați bine-voit a încuviința, și fiindcă eu mă aflu chemat de a face adunarea lumilor ce se vor hărăzi, ca să înlătureotă neîncredirea personelor ce ar bine-voia să subscrie. Mă rogi voastre, să bine-voiți a însărcina pe departamentul bisericesc, să-mi deie două condici, sfetuite de el, în care însuși hărăzitorii să subscrie lumile ce vor voi, iar adunarea banilor să se facă în urmă de la subscrișii prin casieriul eforiei Orașului, la care se vor păstra neatinși, și de unde după trebuință și se vor slobozi rănduri, numai în chituelile pentru care sănt destinați.” Al Înălțimei Voastre plecat și supus M. Codrescu Caminar SCOP N 16 țiune asupra Bursei,toriulu lorutoriu. acesta însemnată causă. Franția. Parisu 24 Maiu e. n. știrea, cum că ambasadorele austriicu din Bernu și a cerutu pasporturile, a făcutu cea mai mare sensuri după amezi a ajuneu aicea unu curierualu ambasadei franțuzești din Bernu, care a adusu depeșe pentru Ministrulu din afară, precum și pentru „J. de aici Dre. Barman. După primirea acestei depeșe au avutu ușoracadorele elvețianu cu ministru din afară o conferință lungă, și în urmarea astă dimineță audiențiă la Împeraturu. Precum se aude din il”voru securu, Consiliulu de confederațiune elvețianu aru fi cerutu mijlocirea Franției și a Angliei, seau după eventualitate și ajuși că împĕratulu aru fi primitu rola de mizloțiPoate că măne vomu fi în stare a scrie mai multe despre