Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)

1853-06-03 / nr. 43

n. 171 îÎ întămșdlări de zile. Îngree unii ziurnali franțuzești și rusești s'a escatu o în­­orare foarte mare, și se luîtu reciproce cu bucate­că de mistuitu. Îndl Vuniuc n. a primitu D. cheeie- asuăcătorele rusescu nu pornea o depeșe ce trebue se fie fostu de natură importante și grabnică, căci ambasadorele se dusă de locu la minietrulu dinafară, unde se ținu o conferință, și după amezi se ținu consiliu ministe- Sou­ut Doorratorele rusescu la șrtea împerătescă barone Ma­­d­endore a avutu delociu după sosirea sea la Viena conferință e cu mi­­nietrulu trebiloru dinafară. spre zise că gubernulu .9 s'aru fi îmbiatu ca mijlo­­citoru intre Eveția și Austria, însă acesta nu este mai multu del lipeă, cu ci ne mieluțerea se va complana în scurt timpu. firindu mai dem­ăli vorba de resbelu; se zice, că generalele fruituieeiu a tear? de activitate Cavernatu aru fi respins, în ca­­sulu acesta nu s'ași găndi nimica de a îmbia stăpănirea cu sabia mea. Eu vreu mai bine a servi subt unu bărbatu pe care eu îlu u­­me, cum elu anără onarea patriei mele, devăzu se jocu­răla unui trădătoriu alu patriei mele, ne ăî­­ contra apucă­­, dinafara fostulu ministru din lentru contele­ euadiom este zeu bolnavu. ccontele Stefanu Zici, care a fostu mai dedemultu ambasa­­în S. Petersburgu, a șuritu în noaptea din 8 ve­­c. n. - 73 ani. ș­i teuiudu mare în Moravia s'au bo­lnăvitu la o nuntă mai bine de ziumetate din speți, adecă 18 persoane, după ce au prăn­­zitu, la care s'au arătatu simptome de înveninare. Încă nu se ție cine a fostu Diregătoriele sevărșitoriulu acestei fapte drăneți. școlarie districtuali în Ungaria au căpătatu dela Ministeriulu Cultului și­ n învățămăntului însărcinare să tri­­mită planele de mrățegură pentru vitoriulu anu scolasticu pă­­nă la sfărșitulu lui Vinu Peneralele franțosescu Jomini zise în zilele aceste către unu politiiu care îlu întrebă, ore îmravori rușii în Turcia? Rusia va face ce a făcutu franția la an. 1831 în Ancoca. După acesta înceindu, Rusia aru ocupa principatele, din acesta­­ EU” aru naște aug­u, Vu lc­uitorii orașului Ploești din Jurișițu au Cum­uliu 50, 990 lei pentru jun­zii mei, scăle de fete u­ți ca­ă se maiummărescă și scola publică de baieți.­­ În 4 Maiu s'a pusu temelia la acesta fericitoriă lidire cu care ocasiune D. Profesore Chirculescu au rostitu unu cu băntu pre potrivitu cu însemnătatea întreprinderei.­­ „Gazeta Transilvaniei” ne aduce șirea, cum că duminecă în 27 Caiu diletanții romăni din Brașovu a mai datu doue bucăți teatrale mai mice, dintre care „Nunta țerenescă” piesă originale lucrată de D. vasiliu Alesandri, a cutii, mu, șu aplausu înaintea pu­­blicului. Duca de Genua, care tetrecu mai multu timpu­ri Parisu, a acunsu în­­ Main e. n. in Londra petrecutu de ambasadorele ardiniu, 1 și a avutu la 1 Luniu 3­­­­amezi la . 81 1 . lLa Wiliamsburgu în az trăiește poate cea mai bă­­tăni une de lume - Singleton, mere 181 min­a și scrisori din lași adeverescu, cum că vinderea bucateloru ma Coldim­a și Romănia a luatu unu zboru însemnatu, și că s'ar fi .. teste pimite pentru mdestulirea m­­oru ruse - Șirile din berlinu adevereză că diverința ruso-lum­escă se va deslega prin unu congresu alu gateriloru celoru mari și că a­­sia acesta aru fi întratu acuma în altu stadiu. Se vorbește că generalele Groben va merge în e­misiune e­­etraortinarii dela Berlinu la Peterevuru­.­­ aibă de motiou causa orientale. Timesulu zice că pe primirea ultimatului din vurtea­ poștii aru fi înfocatu multu pe împeratulu Nicolau, și că s'aru ui espri­­matu că nu va concede nimica. M­anulu trecutu sau ucisu în Trapsilvania 69 urți, ți §79 lupi, din carii pe diegrnchulu Sibiiului vinu 15 urși și 57 spi, pe alu Beșratului 4 urși și 78 lupi; pe alu pe alu Bistriții 27 urși și urși și 69 luți se are instrucțiunele sele, care tocmai virogi Cluchiului. 78 liți, cea ftot dfundă ogi Parisu­l Luniu. Decă ne întrebați datau - ra, țuzeecu flotei sele dela Salamisu pornită, ca să plutescă în Dar­­danele? atunci eu ve respundu cu altă întrebare, întrataui arma­­ta rusescă în principate, și plecatau flota rusescă din Seraetio­­pole? Franțozii pu voru aștepta pănă va cădea Constatinopolea în mănile muecaliloru, ca să scutescă cetateai Admiralele Sues­­a și a săptu de tainice, ca și ale admiralelui englezescu Dundas, eu nu ași fi atineu acestu punctu, decă nu ași oi cititu ici cole în gazetele germane, că Fran­­ția nu aru fi datu încă nici o toruncă protei sele, ori că tu căntu de repede comunicațiunile, totuși nu se pote lăsa trimiterea vi-­i­ pănă la momentulu din urmmă. Oreșiicare partidă încă totu­epereză că Anglia se va retrașa în momentulu din și aceasta se baseză pe dechinnățiunea ai­­pesului care zice: „Anglia nu se va desbina de Rusia nici­odată pentru protectoratu,”, după opiniunea­­ . Rușii stauta­­ta de lovire delungulu Prutului. În 2 Vuniu a fostu începutu a se cui artiele la vurcă și în­­ iarăși au scăzutu, causa suitei a fostu faima, cumcă­ contele b­i­­selefu aru fi plecatu la Constantinopole, iară a scăderii, cum că muscalii au pornitu cu totă poterea asupra turciloru. Rusia, cali ș­i Iuniuca. Evenimentele în Polonia se ținuze­­și seriosa patură a loru nu se mai pote ascunde subt împregiu­­rările de cață. Șiefulu egabului venerale alu tuturoru trupeloru de armata activă atentantele centrale prințipele Garnacoa este clematu din Varșovia la S. Petersburgu în cea mai mare grabă și elu a grăsitu Varțunia în vinu. Mai totu îm acestu momentu a sositu în Varșiikii și inierulu împeratului rusiei la Maierma­­tea Sea apostolică. Insitieriulu­ntipu Berone Perru de Maien­­tore, care acuma se află viere de­­ iișeri funerale loiu­i ptiuiin a părăcitu perul oriuli au duitea .­Dii C1 ciui­terec pe imiod­a ca mărgă­i­nisțiunea dn ținutulu de­ C19, 383 N­tului și la Lubli- Se­ pare ci un mtrefet­e. Vartoria va S10 Bibii i. MȘ di­e . și de 6 Dunt șirile din Satmare Înălția­rea împerătescă Arhi­­ducele m Mureciu a er 'n uluu, patulu, și se află­­ M- 28 Maiu s'a­m lutu 190 ani den întenenrea­­ pe tere­­miuli prin grepu celu­­ trep. 17 de ani și nu o lungă patimă verviel. Contele Stnadion a porii unulu din acei triați, care a luatu parte eminen­­te la erinemineele memorabilei epote­nce a Austriei fiei ță­­răna ușioră.­­ pentru DD de comitatu în despărțemăn­­tulu Locuiieșției din Cașovia s'a deschisu concureu totu­m modulu acela, și subi condițiunele acele, precum amu vezutu, la Despăr­­țemăntulu Oradiei mari. Terminulu este pănă la 15 Iuliu 1853 c. n. Op. gorni cu tute jiie ale unu ui alu țin­i că Polonia va primi o­rb­isini năă dela furtu ș MMP CICNGĂ UN maiestru compestre de iruvieiune au arm­atei alue generalele mitoru Sad­er e a cucul­un trui mobi e li pău­ngi­u­lia, Șezulu In­­ riloru alu armatei actine generalele m­țitoriu și nr. d o IPȘI citea­­ștereu din ținutulu desstre amizili, și i­­­arăși a țu să a n­e șergă­m, tuernementulu ublin. u de are mai cu semă să se V­G­­P N­u H­M țină legătura cu truiele. ce săntu Aștezate in Vorina și Poiulia.­­ Dg IU Treăutu dară cu vederea ele­­n­­i­e­mele tipi ci esai­e­ NDU IT rate, arată destuni prestiție aceste, cum că pertractatele cause D AALN din partea Rusiei prin . principelui 4 eratu numai amănite de mutiniu iară nu aipezate. ” )pră­ vtoare prinții pă­ieteiet-tulge in gn'o Șorcia.. pșina in p girotipoi. oșele SOI Constantinopole 23 Maiu. a- Mencicof. alecatu, și va ai acunsu păn 'acum la Odesa. Tută lumea întrebă, le să urmeze după cuetuă Pre păngă toată refularea Portei de a nu mrumi.­­ Va a fl o ni pe­ numai o st 0 ani. I­ănepită ce­­ ULGUP DȘdi A.. pui CE unu timpu Va UII stă pre 1 I șp . lun­, ce al Maroșoi prieiuni 23 44.-4--44.­­­.. franția: „ N­elău­gi po oileo -- sud­ dăpl. G 37 - govtmun gene alele

Next