Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)
1853-06-03 / nr. 43
n. 171 îÎ întămșdlări de zile. Îngree unii ziurnali franțuzești și rusești s'a escatu o înorare foarte mare, și se luîtu reciproce cu bucatecă de mistuitu. Îndl Vuniuc n. a primitu D. cheeie- asuăcătorele rusescu nu pornea o depeșe ce trebue se fie fostu de natură importante și grabnică, căci ambasadorele se dusă de locu la minietrulu dinafară, unde se ținu o conferință, și după amezi se ținu consiliu ministe- Souut Doorratorele rusescu la șrtea împerătescă barone Madendore a avutu delociu după sosirea sea la Viena conferință e cu minietrulu trebiloru dinafară. spre zise că gubernulu .9 s'aru fi îmbiatu ca mijlocitoru intre Eveția și Austria, însă acesta nu este mai multu del lipeă, cu ci ne mieluțerea se va complana în scurt timpu. firindu mai demăli vorba de resbelu; se zice, că generalele fruituieeiu a tear? de activitate Cavernatu aru fi respins, în casulu acesta nu s'ași găndi nimica de a îmbia stăpănirea cu sabia mea. Eu vreu mai bine a servi subt unu bărbatu pe care eu îlu ume, cum elu anără onarea patriei mele, devăzu se jocurăla unui trădătoriu alu patriei mele, ne ăî contra apucă, dinafara fostulu ministru din lentru contele euadiom este zeu bolnavu. ccontele Stefanu Zici, care a fostu mai dedemultu ambasaîn S. Petersburgu, a șuritu în noaptea din 8 vec. n. - 73 ani. și teuiudu mare în Moravia s'au bolnăvitu la o nuntă mai bine de ziumetate din speți, adecă 18 persoane, după ce au prănzitu, la care s'au arătatu simptome de înveninare. Încă nu se ție cine a fostu Diregătoriele sevărșitoriulu acestei fapte drăneți. școlarie districtuali în Ungaria au căpătatu dela Ministeriulu Cultului și n învățămăntului însărcinare să trimită planele de mrățegură pentru vitoriulu anu scolasticu pănă la sfărșitulu lui Vinu Peneralele franțosescu Jomini zise în zilele aceste către unu politiiu care îlu întrebă, ore îmravori rușii în Turcia? Rusia va face ce a făcutu franția la an. 1831 în Ancoca. După acesta înceindu, Rusia aru ocupa principatele, din acesta EU” aru naște augu, Vu lcuitorii orașului Ploești din Jurișițu au Cumuliu 50, 990 lei pentru junzii mei, scăle de fete uți caă se maiummărescă și scola publică de baieți. În 4 Maiu s'a pusu temelia la acesta fericitoriă lidire cu care ocasiune D. Profesore Chirculescu au rostitu unu cu băntu pre potrivitu cu însemnătatea întreprinderei. „Gazeta Transilvaniei” ne aduce șirea, cum că duminecă în 27 Caiu diletanții romăni din Brașovu a mai datu doue bucăți teatrale mai mice, dintre care „Nunta țerenescă” piesă originale lucrată de D. vasiliu Alesandri, a cutii, mu, șu aplausu înaintea publicului. Duca de Genua, care tetrecu mai multu timpuri Parisu, a acunsu în Main e. n. in Londra petrecutu de ambasadorele ardiniu, 1 și a avutu la 1 Luniu 3amezi la . 81 1 . lLa Wiliamsburgu în az trăiește poate cea mai bătăni une de lume - Singleton, mere 181 mina și scrisori din lași adeverescu, cum că vinderea bucateloru ma Coldima și Romănia a luatu unu zboru însemnatu, și că s'ar fi .. teste pimite pentru mdestulirea moru ruse - Șirile din berlinu adevereză că diverința ruso-lumescă se va deslega prin unu congresu alu gateriloru celoru mari și că asia acesta aru fi întratu acuma în altu stadiu. Se vorbește că generalele Groben va merge în emisiune eetraortinarii dela Berlinu la Peterevuru. aibă de motiou causa orientale. Timesulu zice că pe primirea ultimatului din vurtea poștii aru fi înfocatu multu pe împeratulu Nicolau, și că s'aru ui esprimatu că nu va concede nimica. Manulu trecutu sau ucisu în Trapsilvania 69 urți, ți §79 lupi, din carii pe diegrnchulu Sibiiului vinu 15 urși și 57 spi, pe alu Beșratului 4 urși și 78 lupi; pe alu pe alu Bistriții 27 urși și urși și 69 luți se are instrucțiunele sele, care tocmai virogi Cluchiului. 78 liți, cea ftot dfundă ogi Parisul Luniu. Decă ne întrebați datau - ra, țuzeecu flotei sele dela Salamisu pornită, ca să plutescă în Dardanele? atunci eu ve respundu cu altă întrebare, întrataui armata rusescă în principate, și plecatau flota rusescă din Seraetiopole? Franțozii pu voru aștepta pănă va cădea Constatinopolea în mănile muecaliloru, ca să scutescă cetateai Admiralele Suesa și a săptu de tainice, ca și ale admiralelui englezescu Dundas, eu nu ași fi atineu acestu punctu, decă nu ași oi cititu ici cole în gazetele germane, că Franția nu aru fi datu încă nici o toruncă protei sele, ori că tu căntu de repede comunicațiunile, totuși nu se pote lăsa trimiterea vi-i pănă la momentulu din urmmă. Oreșiicare partidă încă totuepereză că Anglia se va retrașa în momentulu din și aceasta se baseză pe dechinnățiunea aipesului care zice: „Anglia nu se va desbina de Rusia niciodată pentru protectoratu,”, după opiniunea . Rușii stautata de lovire delungulu Prutului. În 2 Vuniu a fostu începutu a se cui artiele la vurcă și în iarăși au scăzutu, causa suitei a fostu faima, cumcă contele biselefu aru fi plecatu la Constantinopole, iară a scăderii, cum că muscalii au pornitu cu totă poterea asupra turciloru. Rusia, cali și Iuniuca. Evenimentele în Polonia se ținuzeși seriosa patură a loru nu se mai pote ascunde subt împregiurările de cață. Șiefulu egabului venerale alu tuturoru trupeloru de armata activă atentantele centrale prințipele Garnacoa este clematu din Varșovia la S. Petersburgu în cea mai mare grabă și elu a grăsitu Varțunia în vinu. Mai totu îm acestu momentu a sositu în Varșiikii și inierulu împeratului rusiei la Maiermatea Sea apostolică. Insitieriuluntipu Berone Perru de Maientore, care acuma se află viere de iișeri funerale loiui ptiuiin a părăcitu perul oriuli au duitea .Dii C1 ciuiterec pe imioda ca mărgăinisțiunea dn ținutulu de C19, 383 Ntului și la Lubli- Se pare ci un mtrefete. Vartoria va S10 Bibii i. MȘ die . și de 6 Dunt șirile din Satmare Înălțiarea împerătescă Arhiducele m Mureciu a er 'n uluu, patulu, și se află M- 28 Maiu s'am lutu 190 ani den întenenrea pe teremiuli prin grepu celu trep. 17 de ani și nu o lungă patimă verviel. Contele Stnadion a porii unulu din acei triați, care a luatu parte eminente la erinemineele memorabilei epotence a Austriei fiei țărăna ușioră. pentru DD de comitatu în despărțemăntulu Locuiieșției din Cașovia s'a deschisu concureu totum modulu acela, și subi condițiunele acele, precum amu vezutu, la Despărțemăntulu Oradiei mari. Terminulu este pănă la 15 Iuliu 1853 c. n. Op. gorni cu tute jiie ale unu ui alu țini că Polonia va primi orbisini năă dela furtu ș MMP CICNGĂ UN maiestru compestre de iruvieiune au armatei alue generalele mitoru Sader e a cuculun trui mobi e li păungiulia, Șezulu In riloru alu armatei actine generalele mțitoriu și nr. d o IPȘI citeaștereu din ținutulu desstre amizili, și iarăși a țu să a ne șergăm, tuernementulu ublin. u de are mai cu semă să se VGP Nu HM țină legătura cu truiele. ce săntu Aștezate in Vorina și Poiulia. Dg IU Treăutu dară cu vederea eleniemele tipi ci esaie NDU IT rate, arată destuni prestiție aceste, cum că pertractatele cause D AALN din partea Rusiei prin . principelui 4 eratu numai amănite de mutiniu iară nu aipezate. ” )pră vtoare prinții păieteiet-tulge in gn'o Șorcia.. pșina in p girotipoi. oșele SOI Constantinopole 23 Maiu. a- Mencicof. alecatu, și va ai acunsu păn 'acum la Odesa. Tută lumea întrebă, le să urmeze după cuetuă Pre păngă toată refularea Portei de a nu mrumi. Va a fl o ni pe numai o st 0 ani. Iănepită ce ULGUP DȘdi A.. pui CE unu timpu Va UII stă pre 1 I șp . lun, ce al Maroșoi prieiuni 23 44.-4--44... franția: „ Nelăugi po oileo -- sud dăpl. G 37 - govtmun gene alele